Plângere contravenţională. Sentința nr. 3339/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3339/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 29177/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 3339
Ședința publică din data de 10 Martie 2014
Completul compus din:
Președinte-C.-F. D.- judecător
Grefier-D. G.
Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată de petentul P. M. C. în contradictoriu cu intimatul I. D., având ca obiect "plângere contravențională".
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. O. L., pentru petent și martorul F. C. I., lipsind petentul și reprezentantul intimatului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza are ca obiect "plângere contravențională".
În temeiul dispozițiilor art. 319 și urm. C.p.civ., s-a audiat martorul prezent, F. C. I., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, conform dispozițiilor art. 323 Cpciv.
Av. O. L., pentru petent, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Instanța constată, în temeiul art. 244 Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea procesului, iar în raport de dispozițiile art. 392 Cod de Procedură Civilă deschide dezbaterile asupra fondului.
Av. O. L., pentru petent, având cuvântul, a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal contestat, exonerarea de plata amenzii, restituirea permisului de conducere.
În temeiul art. 394 și urm. Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile deduse judecății:
Prin plângerea înregistrată la data de 02.09.2013 sub nr._, pe rolul Judecătoriei C., petentul P. M. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D. anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 22.08.2013, ca nelegal și netemeinic întocmit, a punctelor de penalizare și restituirea permisului de conducere.
Pe fondul cauzei, petentul a susținut, în esență, că nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina sa întrucât la data întocmirii procesului-verbal contestat la data de 22.08.2013 în jurul orei 13,00 în timp ce conducea auto proprietate personală cu nr. de înmatriculare BH8368BC pe . intersecția . stradă a fost oprit de un agent al Biroului Rutier C. și sancționat cu amendă contravențională în valoare de 320 lei și puncte de penalizare, pe motiv că nu a acordat prioritate de trecere la marcajul pietonal și că nu a purtat centura de siguranță.
Petentul menționează că la momentul respectiv, pietonii nu erau angajați în trecere, iar centura de siguranță o avea atașată, însă a desfăcut-o când a fost oprit de agentul rutier pentru a coborî din mașină și a prezenta actele.
Petentul susține că alături de acesta pe bancheta din dreapta față se mai afla încă o persoană care poate confirma toate acestea.
În drept, a invocat disp. art. 118 al. 1 OUG 195/2002 rep.
La dosarul cauzei, petentul a depus, în scop probator, procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 22.08.2013, fotocopia cărții de identitate.
La data de 13.11.2013 intimatul I.P.J. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă a fost înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil și că deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
Se mai arată că, fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu și că nu dețin material probator.
Astfel, procesul verbal de contravenție în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu testimonială cu martorul F. I.-C. solicitate de petent, considerând raportat la dispozițiile art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 din Cod de Procedură Civilă, că sunt admisibile putând duce la soluționarea procesului.
În cadrul probei testimoniale a fost audiat martorul F. I. C., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (fila 27).
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
La data de 22.08.2013, petentului P. M. C. i s-a încheiat procesul-verbal de contravenție ..P. nr._ prin care i s-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 320 lei și sancțiunea avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 36, alin. 1 și 135 lit. h din Regulamentul de Aplicare al OUG 195/2002.
Din conținutul actului de constatare rezultă că la data de 22.08.2013, ora 13.10, petentul a condus autoturismul Renault Megane, cu nr. de înmatriculare BH 8368 BC pe . la efectuarea virajului la dreapta pe . a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii prin loc special amenajat, pe sensul său de mers și nu a purtat centura de siguranță în timpul mersului.
Procesul-verbal i-a fost comunicat petentului la data încheierii, iar plângerea contravențională a fost formulată la data de 02.09.2013 (fila 2), cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Astfel, deși prin plângerea formulată petentul a arătat că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității întrucât a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii și a purtat în timpul mersului centura de siguranță, instanța nu poate reține că, aspectele expuse de acesta corespund adevărului deoarece se observă în mod vădit că ele reprezintă aprecieri de ordin subiectiv, făcute din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale, nefiind susținute de nici un mijloc de probă administrat în cauză.
În ceea ce privește declarația martorului F. C. I. audiat la propunerea petentului, instanța arată că aceasta nu este luată în considerare la stabilirea împrejurărilor săvârșirii contravenției, nefiind credibilă având în vedere faptul că la momentul întocmirii procesului verbal nu s-a făcut referire la existența vreunui martor la eveniment, iar martorul nu cunoaște aspecte esențiale cum ar fi: dacă petentul a semnat sau nu procesul verbal întocmit, dacă a purtat sau nu centura de siguranță.
Mai mult, instanța arată că deși petentul a mai fost sancționat și pentru faptul că nu a purtat în timpul mersului centura de siguranță, martorul a precizat că acesta a fost sancționat doar pentru faptul că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor, deși se presupune că a fost de față în momentul în care petentul a fost oprit de agentul constatator.
De asemenea, instanța mai arată că petentul a semnat fără obiecțiunii procesul verbal, fapt a cărui semnificație nu poate fi decât aceea a acordului cu privire la mențiunile consemnate și sancțiunea aplicată de către agentul constatator.
Este evident că semnarea procesului verbal în atare mod nu conferă o prezumție irefragabilă de recunoaștere a faptei, însă persoana sancționată are obligația de a justifica atitudinea substanțial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului verbal, în condițiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia și aducerii la cunoștință a faptei imputate de agentul constatator, astfel că simpla negare a situației de fapt, nu poate conduce la înlăturarea prezumției de veridicitate a celor expuse în procesul verbal contestat.
Față de cele arătate, având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, rezultă că faptele au fost descrise în mod corect de către agentul constatator, astfel că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului P. M. C. încălcarea prevederilor art. 36, alin. 1 și 135 lit. h din Regulamentul de Aplicare al OUG 195/2002.
Astfel, pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 320 lei și avertisment, sancțiuni ce corespund gradului de pericol social al faptelor și care respectă criteriile de individualizare prevăzute de art.21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, întrucât nerespectarea regulilor prevăzute de Codul rutier creează o stare de pericol atât pentru contravenient cat si pentru ceilalți participanți la trafic, obligațiile prevăzute de Codul Rutier fiind impuse pentru stabilirea unui comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private.
Pentru aceste considerente având în vedere dispozițiile art. 31 și 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța consideră plângerea contravențională neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare, cu consecința menținerii procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ încheiat la data de 22.08.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul P. M. C., cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat O. L., cu sediul în C., ., nr. 19, ., . în contradictoriu cu intimatul I. D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.03.2014.
Președinte, Grefier,
C.-F. DrăgoiDiana G.
Red. C.F.D./Tehnored. D.G
4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1330/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5120/2014.... → |
|---|
