Plângere contravenţională. Sentința nr. 5120/2014. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 5120/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 07-04-2014 în dosarul nr. 39896/215/2013

Dosar nr._ - plângere contravențională -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5120/2014

Ședința publică de la 07 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. C.

Grefier A. M.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent C. F. A. și pe intimat P. M. C. BIROUL RUITIER, având ca obiect plângere contravetionala .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. M. pentru petent și martorul P. S. M., lipsind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:

Instanța procedează la audierea martorului prezent, P. S. M., sub prestare de jurământ, consemnând și atașând la dosarul cauzei depoziția acestuia.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Av. M. pentru petent solicită într-o primă teză, admiterea plângerii contravenționale, să se constate nulitatea procesului verbal de contravenție, cu consecința înlăturării sancțiunilor contravenționale aplicate, a exonerării petentului de la plata amenzii în cuantum de 160 lei, a ștergerii punctelor de amendă și 4 puncte de penalizare, iar într-o a doua teză, admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție, cu consecința înlăturării sancțiunilor contravenționale aplicate, fără cheltuieli de judecată. A precizat că agentul constatator a încălcat dispozițiile art. 10 din OG 2/2001.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 27.11.2013 sub nr._, petentul C. F. A. a chemat în judecată pe intimatul P. M. C. BIROUL RUITIER, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună într-o primă teză, admiterea plângerii contravenționale, să se constate nulitatea procesului verbal de contravenție . nr._/11.10.2013, cu consecința înlăturării sancțiunilor contravenționale aplicate, a exonerării petentului de la plata amenzii în cuantum de 160 lei, a ștergerii punctelor de amendă și 4 puncte de penalizare, iar într-o a doua teză, admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție, cu consecința înlăturării sancțiunilor contravenționale aplicate, a exonerării petentului de la plata amenzii în cuantum de 160 lei, a ștergerii punctelor de amendă și 4 puncte de penalizare.

În motivarea plângerii în fapt, petentul a arătat că la data de 11.10.2013 a fost sancționat de intimată cu amendă contravențională în cuantum de 160 lei, avertisment și 4 puncte penalizare, pentru că a condus autoturismul marca Skoda cu nr. de înmatriculare_ pe . în timp ce folosea telefonul mobil fără a avea montat dispozitivul "mâini libere", și nu a purtat centura de siguranță .

Petentul a susținut, într-o primă teză, ă procesul verbal de contravenție este nul absolut, nefiind respectate dispozițiile art. 10 alin. 1 și 2 din OG 2/2001.

Într-o a doua teză, petentul susține că procesul verbal de contravenție este netemeinic și nelegal.

Arată că, față locul unde era situat, agentul constatator se afla în imposibilitatea reală de a observa dacă folosea sau nu telefonul mobil.

Petentul a precizat că nu a folosit telefonul mobil și a purtat centura de siguranță, aceste afirmații putând fi confirmate de persoana cu care se afla în autoturism.

Petentul a arătat că agentul constatator a interpretat greșit dispozițiile OG 2/2001, în speță art. 1, conform căruia " Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al M. Bucuresti.", astfel că fatele reținute în sarcina nu există, astfel încât sancționarea contravențională a sa este lipsită de temei.

Agentul constatator interpretează și aplică greșit dispozițiile art. 36 pct. 1 i pct. 3 din OUG 195/2002 potrivit cărora" Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte in timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute in regulament. Conducatorilor de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci cand acestia se afla in timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip -maini libere-".

Petentul a susținut că agentul constataor a aplicat greșit dispozițiile art. 989 alin. 2 din OUG 195/2002 potrivit căruia Amenda contraventionala prevazuta la alin.(1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 2 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.a).

Potrivit art. 108 alin. 1 lit. a din OUG 195/2002 Savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de puncte de penalizare, dupa cum urmeaza: a) 2 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:

1. folosirea incorecta a luminilor de drum la intalnirea cu un autovehicul care circula din sens opus; 2. folosirea telefoanelor mobile in timpul conducerii, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive de tip -maini libere-; 3. nerespectarea obligatiei de a purta, in timpul circulatiei pe drumurile publice, centura de siguranta ori castile de protectie omologate, dupa caz;

Astfel, agentul constatator a indicat eronat în procesul verbal actul normativ care reglementează fapta contravențională reținută în sarcina sa.

În drept a invocat dispozițiile art. 5 alin. 5 și art 31 alin. 1 din OG 2/2001.

La plângere s-a atașat procesul verbal de contravenție contestat în original, copie certificat de înmatriculare, copie permis de conducere, copie CI.

Legal citată, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia lor, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.

Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.

Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.

Solicită ca fapta pentru care petenta fost sancționată a fost constată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.

Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.

Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al M. București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.

Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.

Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care s e bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.

Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.

De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.

Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.

De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.

Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.

Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.

Menționează faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.

La data de 04.02.2014 petentul a formulat răspuns la întâmpinare.

În scop probator instanța a încuviințat, pentru petent, proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul P. S. M., audiat în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/11.10.2013 întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatului, petentul C. F. A. a fost sancționat potrivit art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 160 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 36 alin 3, art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 .

S-a reținut că a condus autoturismul marca Skoda cu nr. de înmatriculare_ pe . în timp ce folosea telefonul mobil fără a avea montat dispozitivul "mâini libere", și nu a purtat centura de siguranță .

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța constată că nu există nici un motiv pentru care să constate nulitatea sau să anuleze procesul-verbal contestat. Astfel, OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde norme juridice generale referitoare la procedura de constatare a contravențiilor și de întocmire a procesului verbal pentru ca acest act juridic administrativ unilateral să beneficieze de prezumțiile de legalitate,de autenticitate și de veridicitate.

În ceea ce privește temeinicia, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de principiu, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.

Procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă petentului.

Din declarația martorului P. M. S. (f. 28), instanța reține că în momentul în care petentul a fost oprit de agentul de circulație, purta centura de siguranță, pe care a înlăturat-o când a fost oprit, declanșându-se în autoturism semnalul sonor, și nu vorbea la telefonul mobil.

Prin urmare, petentul nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, motiv pentru care, constatând că prezumția de temeinicie a actului constatator a fost răsturnată, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de către petentul C. F. A. și va dispune anularea procesului verbal de contravenție . nr._/11.10.2013, întocmit de intimată.

Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petentul C. F. A., CNP_, domiciliat în C., .. 2, ., ., cu domiciliul procesual ales în C., .. 9, ., jud. D., în contradictoriu cu intimatul P. M. C. BIROUL RUITIER, cu sediul în C., ., jud. D..

Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/11.10.2013, întocmit de intimată.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 07 Aprilie 2014.

Președinte,Grefier,

L. CanacheA. M.

Red L.C.

Tehnored./A.M.

4 ex./16.04.2014.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5120/2014. Judecătoria CRAIOVA