Plângere contravenţională. Sentința nr. 3861/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3861/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 32605/215/2013
Dosar nr._/215/2013
- plângere contravențională-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3861
Ședința publică de la data de 18 martie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta N. A. și pe intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petenta personal, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 30.01.2014 petenta a depus adresa nr. 6955, după care:
Instanța procedează la legitimarea petentei N. A. ( CI seria_, CNP_).
În conformitate cu prevederile art. 131 din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 32 din OG 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
La interpelarea instanței petentul arată că este de acord cu durata procesului estimată la 1 zi.
În temeiul art. 238 Noul Cod de Procedură Civilă instanța estimează durata procesului la 1 zi.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Petenta solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar și arată că este de acord cu proba cu înscrisurile de la dosar solicitată de intimat.
Conform art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că proba cu înscrisurile de la dosar solicitată de petent prin acțiune și de intimat prin întâmpinare este admisibilă putând duce la soluționarea procesului, motiv pentru care o încuviințează.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 389- art. 392 Noul Cod de Procedură Civilă acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Petenta solicită admiterea plângerii și restituirea permisului de conducere pentru că din poze reiese faptul că era cu roata și botul mașinii pe trecerea de pietoni când au început să traverseze pietonii, fiind deci trecută mașina cu cca 3 m de trecerea de pietoni.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 02.10.2013, petenta N. A. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/25.09.2013 emis de I. D.- Poliția Municipiului C..
În motivare, a arătat că a fost sancționata cu amendă și reținerea permisului de conducere pe motiv că nu ar fi acordat prioritate unui pieton angajat regulamentar în traversarea, pe la trecerea de pietoni, la intersecția străzilor N. I. cu Frații Golești, în orașul C.. Arată petenta că i s-au reținut actele, fiind cu un client în mașină i s-a spus să efectueze cursa și apoi să revină să ridice actele, iar când a revenit a găsit procesul verbal întocmit iar la rubrica obiecții era trecut fără obiecții de către agentul constatator.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea plângerii a anexat procesul verbal de contravenție în original (fila 5).
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei conform art. 19 din OUG 80/2013.
La data de 12.12.2013, prin serviciul Registratură, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că procesul verbal este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001, având valoare probatorie în ceea ce privește constatarea stării de fapt și a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
La solicitarea instanței, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind depunerea actelor ce au stat la baza emiterii procesului verbal, intimatul a depus planșe foto, buletin de verificare metrologică.
La data de 30.01.2014, petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că din imaginile comunicate de intimată rezultă că cei doi pietoni vin din jos, iar cel de-al treilea trece trei marcaje pe când mașina sa era deja trecută de trecere cu 2 m, timp suficient dupcă ce aceasta deja trecuse. Când pietonul s-a angajat mașina sa era deja trecută.
La termenul de judecată de azi instanța a administrat proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/25.09.2013 emis de emis de I. D.- Biroul Rutier, petenta N. A. a fost sancționata cu amendă în cuantum de 320 lei pe motiv că a condus auto Dacia L. cu nr._ pe . cu . la efectuarea virajului la stânga nu a acordate prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversare pe la trecerea de pietoni pe sensul său de mers, fapta prevăzuta și sancționata de art. 100 alin. 3 lit. b și, respectiv art. 99 din O.U.G. nr. 195/2002.
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Referitor la motivele de nelegalitate invocate de petenta, instanța reține că sunt neîntemeiate. Astfel, în măsura în care mențiunea privind lipsa obiecțiunilor era nereală, nimic nu împiedica petenta să refuze semnarea procesului verbal de contravenție sau cel puțin să adauge mențiunea proprie prin care să arate că nu este de acord.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentei, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petenta beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici prezumția de legalitate a procesului verbal, iar instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Prin plângere, petenta a susținut că pietonul s-a angajat în traversare după ce aceasta trecuse deja cu jumătate din mașină de marcajul pietonal.
Instanța reține că fapta a fost constatată de agentul de poliție prin mijloace tehnice verificate și omologate, fiind înregistrată de aparatul radar, astfel cum rezultă din fotografiile depuse de intimat.
Deși petenta a încercat să justifice prin raportare la aceste fotografii că pietonul s-a angajat în traversare după ce aceasta trecuse cu jumătate din mașină de marcajul pietonal, instanța reține că la ora 11.23.42 petenta era cu autoturismul trecut cu roțile din față de trecerea de pietoni, iar pietonul care venea din partea sa dreaptă, parcursese deja prima bandă de mers de pe sensul de mers al petentei, apropiindu-se de a doua bandă. Observă instanța, analizând fotografiile 1-3 că pietonul a parcurs într-o singură secundă (secunda 42) o distanță suficientă, ajungând pe a doua bandă de mers, timp în care petenta a parcurs aproximativ 2 m, astfel că se poate aprecia că momentul în care pietonul a început să traverseze se situează cu câteva secunde înainte de momentul surprins în fotografia nr. 1. În același timp aceste câteva secunde poziționează și autoturismul petentei înainte de trecerea de pietoni, exact când efectua viraj stânga, motiv pentru care se apreciază că în momentul în care petenta s-a apropiat de trecerea de pietoni, pietonul începuse deja să traverseze.
Prin urmare, instanța reține că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției constând în neacordarea priorității de trecere unui pieton corect angajat în traversare pe marcajul pietonal și aflat pe sensul său de mers.
În ce privește celelalte două persoane care veneau din partea de jos a străzii, instanța reține că petenta nu a fost sancționată pentru neacordarea priorității de trecere acestor persoane, din cuprinsul procesului verbal rezultând că a fost sancționată pentru că nu a acordat prioritate unui pieton, iar nu unor pietoni.
Față de aceste considerente, se constată că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petenta și confirmată situația de fapt reținută de agentul de poliție.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozițiile din O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că, în raport de gradul de pericol social pe care îl prezintă fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonului corect angajat în traversare, de împrejurările săvârșirii, respectiv într-o zonă intens circulată, de urmarea ce s-ar fi putut produce asupra vieții și integrității fizice a persoanelor participante la trafic, dar și asupra propriei persoane a petentei și a persoanelor pe care le transportă în regim taxi, aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, fiind în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002. Pentru fapta de a nu purta centură de siguranță, instanța apreciază ca fiind proporțională cu gravitatea faptei aplicarea măsurii avertismentului.
În ce privește măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, prin reținerea permisului de conducere, instanța reține că aceasta se aplică obligatoriu, pe lângă sancțiunea principală, ori de câte ori se constată săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, iar nu în mod facultativ și indiferent de sancțiunea principală aplicată.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/25.09.2013, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta N. A. cu domiciliul în C., ., județul D. în contradictoriu cu intimatul I. D. cu sediul în C., ., județul D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. B. S. A. G.
Red. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
17.4.2014, 4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9343/2014. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 2902/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
