Plângere contravenţională. Sentința nr. 4329/2014. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 4329/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 34960/215/2013
- plângere contravențională-
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4329
Ședința publică de la data de 25 martie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. PETERICĂ și pe intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal și asistat de avocat M. D. și martorul B. D. R., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorului B. D. R. ( CI ., nr._, CNP_) a cărui declarație este consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 389- art. 392 Noul Cod de Procedură Civilă acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocat pentru petent solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal, restituirea permisului de conducere. Arată că în momentul în care petentul a trecut pe trecere nu era nici un pieton. Arată că ar fi fost o persoană, care însă s-a întors de pe trecere. În momentul în care a trecut pe trecere nu era nici un pieton angajat pe trecere. În subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 25.10.2013, petentul D. P. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/16.10.2013 emis de IPJ D.- Biroul Rutier, exonerarea de la plata amenzii aplicate, anularea celor 5 puncte de amendă cu care a fost sancționat, revocarea măsurii reținerii permisului de conducere, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii cu avertisment.
În fapt, la data de 16.10.2013, ora 12. 25 a fost sancționat cu 400 lei amendă contravențională de către agentul constatator pentru că ar fi săvârșit fapta prevăzută de art. 135 lit h din RAOUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit b din OUG nr. 195/2002 în sensul că ar fi condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și nu ar fi acordat prioritate pietonilor angajați în traversarea străzii pe sensul său de mers la trecerea de pietoni.
Arată că fiind la volanul autoturismului Dj 72 RDW și conducând pe ., zona Gării, după ce a trecut de intersecția din zona Poliției Transport Feroviar a fost oprit pe partea dreaptă de un agent de poliție care i-a solicitat actele la control.
Petentul i le-a prezentat, dar în același timp l-a întrebat care este motivul pentru care îi solicită actele, însă acesta a refuzat să îi răspundă la întrebare, după care a plecat cu actele la autoturismul poliției zicându-i să aștepte în autoturism și s-a întors după câteva momente cu un proces verbal pe care l-a pus să îl semneze.
Încercând să descifreze ce scrie în actul sancționator nu a reușit dar a înțeles că i se aplică o amendă de 400 lei și reținerea permisului de conducere, fapt pentru care l-a întrebat pe agentul constatator care este fapta pentru care este sancționat și cât timp i se va reține permisul de conducere, iar acesta i-a adus la cunoștință că nu a acordat prioritate pietonilor și îi va reține permisul între 1-3 luni, cât timp dorește agentul de circulație.
A mai arătat că are obiecțiuni și dorește să le menționeze în procesul verbal, apoi a precizat obiecțiunile și a semnat pentru acele obiecțiuni, dar nu a semnat actul sancționator întrucât nu se face vinovat de faptele menționate în acesta, iar agentul constatator i-a precizat că este de ajuns și i-a înmânat un exemplar al procesului verbal.
Apreciază că acest proces verbal este netemeinic și nelegal și solicită anularea sa deoarece nu reflectă realitatea, constatarea făcută de agentul de poliție neavând nici un suport atâta vreme cât petentul a respectat regulile de circulație.
A mai arătat că a semnat numai pentru obiecțiuni nu și actul sancționator în întregul său, agentul nu a individualizat sancțiunea aplicată, astfel s-a rezumat la a preciza că se reține permisul de conducere fără a preciza durata pentru care se reține.
Mai mult starea de fapt reținută în procesul verbal nu este conformă cu realitatea și aceasta poate fi prezentată de martori deoarece nu se afla singur în autoturism.
În dovedirea plângerii propune proba cu martori.
În drept, OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002, Regulamentul de punere în aplicare a OUG nr. 195/2002.
Acțiunea este legal timbrată.
S-a depus: proces verbal de contravenție în original, copie Ci a petentului și dispoziție de achitare a taxei de timbru.
La data de 27.11.2013, petentul D. P. a depus cerere de complinire a acțiunii prin care a învederat că înțelege să se judece cu IPJ D. și a indicat sediul acestuia, iar în susținerea cererii a solicitat proba cu martora B. D. R., indicând domiciliul acesteia în vederea citării.
La data de 13.01.2014 intimata IPJ D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca fiind neîntemeiată.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Învederează instanței de judecată că abaterea săvârșită de petent a fost filmată de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul poliției rutiere, prin urmare sancționarea acestuia este legală și temeinică.
Așadar, consideră că IPJ D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv planșa foto cuprinzând 6 fotografii și buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar.
Precizează că prin Ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul Român de Metrologie a fost abrogat pct. 4 din NML 021-05 astfel că măsurătorile și înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate și de către polițiști care nu au calitatea de operatori calificați.
În drept prevederile OUG nr. 195/2002 rep, Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep și OUG nr. 2/2001.
În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ solicită judecarea cauzei și în lipsă.
La termenul de judecată din data de 04.03.2014 instanța a administrat proba cu înscrisurile de la dosar și a încuviințat proba testimonială în care a fost audiat martorul B. D. R., la termenul de judecată din data de 25.03.2014.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/16.10.2013 emis de IPJ D., petentul D. P. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 400 lei pe motiv că a condus auto Daewoo cu nr._ pe . a acordate prioritate unui pieton aflat în traversare pe trecerea de pietoni, pe sensul său de mers, determinând pietonul să se oprească din traversare, fapta fiind filmată cu aparatul radar ._.
Petentul a semnat procesul verbal cu mențiunea că persoana respectivă s-a oprit în dreptul mașinilor parcate în stânga pentru a se asigura.
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Motivul de nelegalitate invocat de petent privind lipsa semnăturii sale este neîntemeiată. Chiar dacă petentul a semnat doar mențiunea privitoare la obiecțiunile pe care le-a avut, aceasta nu afectează legalitatea procesului verbal care se poate încheia și în lipsa semnăturii contravenientului.
Faptul că în cuprinsul procesului verbal nu se menționează perioada pe care se reține permisul de conducere nu constituie motiv de nelegalitate, această perioadă fiind menționată pe dovada eliberată contravenientului ca urmare a reținerii permisului. Ca atare, lipsa acestei mențiuni nu este de natură a produce vreo vătămare petentului care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anulare.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petentul beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici prezumția de legalitate a procesului verbal, iar instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Instanța reține că fapta a fost constatată direct de agentul de poliție, dar și prin mijloace tehnice verificate și omologate, intimatul depunând fotografii realizate în urma filmării cu aparatul radar.
Din cuprinsul acestor fotografii, instanța constată că susținerea petentului făcută în cuprinsul procesului verbal este neîntemeiată, acesta fiind surprins cu autovehiculul aflat în mers înainte de trecerea de pietoni (foto nr. 1, 2, fila nr. 16-17), timp în care pietonul era deja pe marcajul pietonal parcurgând o distanță între 0,5 - 1 m . Totodată, din aceleași fotografii și din cele aflate la filele 18-20 nr. 3-5 se poate observa foarte clar faptul că pe trecerea de pietoni se afla angajat în traversare pe sensul de mers al petentului, venind din partea sa dreaptă un pieton, iar nu din partea stângă, și petentul și-a continuat mersul fără a-i acorda prioritate, ceea ce a determinat pietonul să se oprească din traversare, continuându-și drumul după trecerea autoturismului condus de petent.
Chiar dacă martora B. D. R. a susținut că o doamnă mai în vârstă și-a arătat intenția de a traversa, dar a revenit pe trotuar în timp ce petentul a trecut cu mașina, această susținere este contrazisă tocmai de fotografiile comunicate de intimat și din care se observă clar că pietonul s-a oprit pe marcajul pietonal, fără a reveni pe trotuar, precum și faptul că nu era vorba de o doamnă mai în vârstă, ci de un domn. Din acest motiv, declarația martorei nu este corespunzătoare adevărului, iar instanța nu îi va da relevanță.
Prin urmare, petentul, deși a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, prin probele administrate, acesta nu a dovedit netemeinicia faptei reținute în sarcina sa, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia, iar fotografiile depuse de intimat înfățișează săvârșirea faptei astfel cum a fost descrisă în cuprinsul procesului verbal.
Din acest motiv, instanța reține că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură acesta și confirmată situația de fapt reținută de agentul de poliție.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozițiile din O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că, în raport de gradul de pericol social pe care îl prezintă fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonului corect angajat în traversare, de împrejurările săvârșirii, respectiv într-o zonă intens circulată, de urmarea ce s-ar fi putut produce asupra vieții și integrității fizice a persoanelor participante la trafic, dar și asupra propriei persoane a petentului, aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, fiind în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002.
În ce privește măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, prin reținerea permisului de conducere, instanța reține că aceasta se aplică obligatoriu, pe lângă sancțiunea principală, iar nu în mod facultativ și indiferent de sancțiunea principală aplicată.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. P. cu domiciliul în C., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE D. cu sediul în C., ., județul D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. B. S. A. G.
Red. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
22.04.2014, 4 ex.
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2988/2014.... | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 25/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
---|