Plângere contravenţională. Sentința nr. 4921/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4921/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 34048/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 4921/2014
Ședința publică de la 02 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-D. M.
Grefier L.-C. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. G. și pe intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul, asistat de avocat C. D. și consilier juridic D. E. pentru intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța pune în discuție competența generală, materială și teritorială a instanței și durata necesară cercetării prezentei cereri.
Avocat C. D. pentru petent consideră că Judecătoria C. este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri și estimează durata cercetării cauzei la două luni.
Consilier juridic D. E. pentru intimat consideră că Judecătoria C. este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri și estimează durata cercetării cauzei la trei luni.
În conformitate cu prevederile art. 32 din OG 2/2001 coroborate cu art 94 pct. 4 din N.C.Pr.Civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Instanța acordă cuvântul pentru probatorii.
Avocat C. D. pentru petent solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar; depune de asemenea practică judiciară.
Consilier juridic D. E. pentru intimat solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Considerând că proba cu înscrisuri solicitată de către apărătorii părților este utilă, pertinentă și concludentă, putând duce la soluționarea cauzei, în temeiul art 255 alin 1 N.C.Pr.Civ. coroborat cu art 258 N C.Pr. Civ., o încuviințează.
Avocat C. D. pentru petent și consilier juridic D. E. pentru intimat, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri.
Instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească, iar în temeiul art. 389 și urm Noul Cod de Procedură Civilă, consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, acordând cuvântul pe fond.
Avocat C. D. pentru petent solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/12.10.2013 întocmit de I.P.J.D., exonerarea de la plata amenzii, anularea punctelor de penalizare și a măsurii suspendării permisului de conducere, fără cheltuieli de judecată; arată că actul sancționator a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 109 alin 2 din OUG 195/2002 și art 181 alin 1 din R OUG 195/2002, astfel nu a fost încheiat în forma prevăzută în anexa 1 D, neconținând toate datele minim necesare pentru constatarea contravenției, neputând fi verificat ce nr. de înmatriculare a avut autoturismul poliției pe care se afla aparatul radar ce a efectuat înregistrarea; mai arată că potrivit Normelor de Metrologie Legală cu nr. 021-05/2001, punctul 3.1.1. la cinemometrul în staționare sunt prevăzute erori de măsurare de +/- 3 km/h; de asemenea, precizează că din planșele foto depuse la dosar de intimat, nu se observa imaginea autovehiculului.
Consilier juridic D. E. pentru intimat solicită respingerea plângerii.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 17.10.2013, sub dosar nr._, petentul M. G. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/12.10.2013 întocmit de I.P.J.D., prin care a solicitat anularea acestuia.
În motivare, a arătat că la data de 12.10.2013 conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . centru iar la un moment dat a fost oprit de un agent de poliție care l-a sancționat contravențional pe motiv că a depășit viteza.
A precizat că autoturismul poliției era situat la . în acel moment imaginile puteau fi preluate unde limita vitezei este de 110 km/h, cu atât mai mult cu cât nu este precizat km sau numărul de imobil la care a fost depistat.
A invocat nulitatea relativă a actului sancționator care a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art 181 alin 1 din R OUG 195/2002, respectiv nu a fost încheiat în forma prevăzută în anexa 1 D.
Astfel procesul-verbal de contravenție a fost încheiat pe un model de proces-verbal folosit pentru al gen de contravenții și care nu conține toate datele minim necesare pentru constatarea contravenției, neputând fi verificat ce nr. de înmatriculare a avut autoturismul poliției pe care se afla aparatul radar ce a efectuat înregistrarea.
Totodată, potrivit Normelor de Metrologie Legală cu nr. 021-05/2001, punctul 3.1.1., se face precizarea că la cinemometru în staționare sunt prevăzute erori de măsurare +/- 3 km/h, astfel la viteza de 102 km /h toleranța de eroare este de 3,1 km, viteza reală fiind de 98,9 km /h iar agentul de poliție ar fi trebuit să aplice prevederile art 108 lit d, pct. 3 din OUG 195/2002.
În funcție de probele pe care le va înainta intimatul, a arătat că înțelege să-și rezerve dreptul de a solicita contraprobe în termenul procedural.
În drept, a invocat dispozițiile OG 2/2001.
În dovedirea plângerii a solicitat proba cu înscrisuri.
A depus la dosar procesul-verbal de contravenție contestat în original, taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, copia cărții de identitate, copia dovezii . nr._.
La data de 13.11.2013, intimatul I. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
În motivare, a arătat că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul - verbal a solicitat să se constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC instituția se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, a considerat ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, a învederat ca deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probanta a actului de constatare, din economia art. 34 rezulta ca procesul-verbal face dovada deplina a situației de fapt si încadrării in drept.
A mai arătat ca abaterea săvârșită de petent a fost filmată de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul politiei rutiere, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică si legală.
Așadar, a considerat că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Dispozițiile art. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G.nr. 195/2002 obligă orice participant la trafic să respecte regulile de circulație si semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
De asemenea, in cauza C. Neata contra României, plângerea nr. 17.857/03, Decizia CEDO camera a treia, 18 noiembrie 2008, Curtea nu a aplicat garanțiile oferite de latura penala a art. 6, in lipsa prevederii in legea naționala a pedepsei închisorii contravenționale, faptele analizate fiind cel mult sancționabile cu amenda contravenționala . redus. Curtea a aratat in mod expres ca atat timp cat organele statului nu au idei preconcepute la adresa petentului si analizează mijloacele de proba pertinente si utile in condiții de contradictorialitate si nemijlocire, petentul se bucura de toate garanțiile necesare astfel cum sunt acestea interpretate de către Curte prin prisma art.6 din CEDO.
Fapta reținuta in sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, circulând cu o viteza peste limita legala admisa, exista riscul producerii unor accidente de circulație in care sa fie implicate persoane nevinovate.
Având în vedere numărul mare de accidente cu consecințe grave cu care se confruntă societatea ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către conducătorii auto, a se permite acestora să se eschiveze de la suportarea răspunderii contravenționale ce le revine ca urmare a propriei conduite culpabile prin ignorarea mențiunilor proceselor-verbale de constatare a contravențiilor întocmite corect, este atât contrar legii, cât si un act de iresponsabilitate socială care încurajează atitudinea de nerespectare a regulilor de circulație a acestora, lipsind-o de consecințele pe care legea le prevede.
A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv planșa foto cuprinzând 13 fotografii, buletinul de verificare metrologica pentru aparatul radar pe carele-a atașat la dosar.
A precizat că prin Ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul Român de Metrologie a fost abrogat pct.4 din N.M.L. nr.021-05, astfel ca măsurătorile și înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate si de către polițiștii care nu au calitatea de operatori calificați.
De asemenea a solicitat a se avea în vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile, prevăzute de art. 254 alin 2 din același act normativ.
A solicitat acesta întrucât, in caz contrar se creează contravenientului o poziție net favorabila, apărările sale si probele propuse raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecată.
In drept, a invocat prevederile OUG nr. 195/2002 Rep., Regulamentul de aplicarea OUG nr. 195/2002 Rep. si OUG nr. 2/2001.
In concluzie, a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
A depus la dosar buletinul de verificare metrologică nr._/22.03.2013, planșe foto.
La data de 20.12.2013 petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea susținerilor din întâmpinare și admiterea plângerii conform celor menționate în cererea de chemare în judecată.
În scop probatoriu părțile au solicitat și instanța a încuviințat pentru acestea proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/12.10.2013 întocmit de I.P.J.D., petentul a fost sancționat contravențional pe motiv că pe data de 12.10.2013 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . viteza de 102 km/h, fiind înregistrat de aparatul radar.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal, instanța reține că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută invocate de petent sau care ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 101 alin.2 din OUG 195/2002 Republicată, amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c).
Conform art. 108 litera c) punctul 3 săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de 4 puncte de penalizare pentru depășirea cu 31 -40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;
OUG 195/2002 Republicata prevede că nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constata de catre politistii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Potrivit art. 5.2.1.din Ordinul 187/2009 privind modificarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", "În buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar, sau atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie să se menționeze marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice."
Potrivit dispozițiilor art. 5.2.2. din Ordinul 187/2009: "În buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor fixe, montate pe un amplasament special amenajat, trebuie să se menționeze amplasamentul exact al cinemometrului, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe amplasamentul prevăzut în buletinul de verificare metrologică."
Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 3.5.1. din același act normativ: Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia ", iar, din verificarea înregistrărilor foto depuse la dosar de intimat, instanța reține că nu se observa imaginea autovehiculului.
Prin urmare, deoarece agentul nu a precizat marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul in cuprinsul procesului verbal contravențional, instanța nu poate aprecia dacă înregistrarea a fost legal efectuată.
Potrivit art. 1 din O.G. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăția stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, hotărâre a Guvernului sau după caz prin hotărâre a Consiliului local sau a Consiliului județean.
Aceste caracteristici generale ale contravenției care se regăsesc și în norma specială care reglementează fapta reținută în sarcina petentului determină caracterizarea acesteia ca acuzație în materie penală și deci includerea în câmpul de aplicare al art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru a stabili dacă o anumită procedură intră în domeniul penal al art 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, Curtea a instituit trei criterii: calificarea din dreptul intern al statului în cauză, natura faptei incriminate și natura și gradul de severitate al sancțiunii.
Autonomia noțiunii „în materie penală „ determină aplicarea garanțiilor art 6 CEDO ori de câte ori o măsură este calificată penală în dreptul intern al statului în cauză. Insă, faptul că în conformitate cu dreptul intern al unui stat o anumită faptă este considerată contravenție și nu infracțiune (cum este cazul prezentei cauze) nu duce în mod automat la neaplicarea articolului 6 din Convenție. In acest moment se vor verifica celelalte două criterii, fiind suficient unul singur pentru a conduce la includerea măsurii în discuție în domeniul penal al Convenției.
Cel de-al doilea criteriu - natura dispoziției sancționatorii - include două subcriterii: câmpul de aplicare al normei și scopul pedepsei, aceste două subcriterii acționând în mod cumulativ.
Avându-se în vedere câmpul de aplicare al normei, trebuie verificat cui se adresează norma în discuție, respectiv dacă aceasta are un caracter special, adresându-se unei categorii restrânse de persoane sau dimpotrivă dacă norma are un caracter general. Se constată că norma legală aplicabilă în prezenta cauză are un caracter general, aplicându-se tuturor cetățenilor care participă la circulația pe drumurile publice, în considerarea intereselor generale ale societății.
Luandu-se în considerare subcriteriul scopului pedepsei, Curtea Europeană a stabilit că atâta vreme cât norma juridică are caracter general și urmărește un scop represiv, articolul 6 nu face diferență între fapte în funcție de gravitatea lor. S-a decis că articolul 6 din Convenție nu distinge între infracțiuni și fapte ilicite nepedepsibile penal deoarece le lipsește gradul de pericol social al infracțiunii; dispoziția art. 6 CEDO se aplică de fiecare dată când o persoană este acuzată de săvârșirea unei infracțiuni sau a altei fapte ilicite - așa cum este contravenția - susceptibilă de aplicarea unei sancțiuni cu caracter represiv.
Rezultă cu claritate că distincția între infracțiuni și contravenții existentă în dreptul intern al mai multor state parte la Convenție (ca si România) este irelevantă din punct de vedere al art. 6 din Convenție, acesta fiind aplicabil la ambele forme de ilicit, atâta vreme cât natura dispoziției sancționatorii o cere(CEDO, cauza Lauko c. Slovaciei, hotărâre din 2 septembrie 1998, cauza A. c. României, hot din 04.10.2007).
Natura și gravitatea pedepsei aplicate sau aplicabile unei persoane are relevanță din punct de vedere al aplicării art 6 din Convenție, având în vedere că, potrivit legislației interne, scopul aplicării sancțiunilor contravenționale este unul represiv și preventiv.
Contravenția reținută în sarcina petentului întrunește elementele unei fapte de natură penală în sensul art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât câmpul de aplicare al prevederilor O.U.G. 195/2002 privește pe toți cetățenii participanți la circulația pe drumurile publice, fără îndeplinirea unei condiții speciale, iar sancțiunea instituită de lege are un caracter preventiv și represiv.
Pe cale de consecință, în cauză petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procedurale specifice în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție prev. de art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că, în cadrul plângerilor contravenționale cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia este organul constatator.
În cauză nu s-a făcut dovada de către agentul constatator că pe sectorul de drum respectiv viteza maximă admisă este de 50 km/h, iar in cuprinsul procesului verbal de contravenție nu a precizat marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul astfel încât instanța nu poate aprecia dacă înregistrarea a fost legal efectuată.
Ca urmare, în baza art. 34 din OG 2/2001 instanța va admite plângerea,va anula procesul-verbal de contravenție, va exonera petentul de plata amenzii, va anula punctele de penalizare și măsura suspendării permisului de conducere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul M. G., domiciliat în C., .. 11, județul D., în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., județul D..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/12.10.2013 întocmit de I.P.J.D., exonerează petentul de plata amenzii, anulează punctele de penalizare și măsura suspendării permisului de conducere.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2014.
Președinte,Grefier,
M. D. M. L. C. A.
Red.M.D.M.
teh.L.C.A.
4 ex/15.04.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6030/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 7287/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
