Plângere contravenţională. Sentința nr. 7242/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7242/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 43200/215/2013
- plângere contravențională-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7242
Ședința publică de la data de 20 mai 2014
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. F. C., în contradictoriu cu intimatul C. P. C.E.S.T.RI.N., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
În conformitate cu prevederile art. 131 coroborate cu prevederile art. 131 din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 32 din OG 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
În temeiul art. 238 Noul Cod de Procedură Civilă instanța estimează durata cercetării procesului la 1 zi.
Conform art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că proba cu înscrisurile solicitate de părți este admisibilă putând duce la soluționarea procesului, motiv pentru care încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar în dovedirea susținerilor părților.
În temeiul art. 292 Noul Cod de Procedură Civilă se administrează proba cu înscrisurile de la dosar.
Instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 18.12.2013, petentul B. F. C. a solicitat în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R SA București, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/02.12.2013 emis de C. SA BUCUREȘTI, exonerarea de plata amenzii.
În motivare, a arătat că procesul verbal nu este semnat de agentul constatator și nici de contravenient, trebuind să poarte semnătura olografă a agentului care l-a întocmit. Totodată, agentul este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului constatator. A mai arătat că este la prima abatere și este conștient de neglijența sa, dar a achiziționat rovinieta de fiecare dată când a mers pe drumul național. Precizează că nu a săvârșit fapta cu vinovăție.
În drept au fost invocate prevederile art. 31 din OG 2/2001.
În dovedirea pretențiilor a anexat procesul verbal de contravenție în fotocopie și original, chitanțe achitare rovinietă,
La data de 20.01.2014, petentul a depus dovada achitării taxei de timbru în original și copie certificat de înmatriculare.
La data de 12.02.2014 intimata a depus întâmpinare prin care a arătat că procesul verbal de constatare a contravențiilor îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002, coroborat cu OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control al Rovinietei- S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Adimistrației și Internelor- Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Arată intimata că din coroborarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 45/2001 cu prevederile art. 19/OG 2/2001, reiese faptul că procesul verbal este întocmit cu respectarea prevederilor legale și conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, și în consecință susținerile petentei cu privire la lipsa semnăturii olografe sunt neîntemeiate.
Anexat a depus foto, certificat de atestare agent constatator și proces verbal de comunicare a procesului verbal de contravenție, în copie.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
P. procesul-verbal R13 nr._/02.12.2013 emis de C. SA BUCUREȘTI, petentul B. F. C. a fost sancționata pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționată de art. 8 alin. 2 OG 15/2002, constând în faptul că a condus autoturismul_ pe DN 55 KM 7+100 m Malu mare, fără a avea rovinietă valabilă la data efectuării controlului de către agentul constatator.
Potrivit dispozițiile art. 34 alin 1 din OG 2/2001 instanța competenta sa soluționeze plângerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si sancțiunii aplicate.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
În ceea ce privește susținerile petentului referitoare la lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, obligativitatea căreia este reglementată de art. 19 din OG nr.2/2001 și inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 445/2001, instanța reține că, actul constatator și sancționator, comunicat petentei a fost generat automat de agentul constatator, printat și trimis prin poștă, având semnătură electronică.
Din punct de vedere al semnificației, semnătura electronica este forma digitala a semnăturii olografe, in sensul ca este reflexia in spațiul virtual al acesteia. O semnătura electronica are aceleași funcționalități si aplicabilități ca si semnătura olografa si chiar mai mult decât atât, modul ei de utilizare recomandând-o din punctul de vedere al securității si integrității. In plus, daca in cazul semnăturii olografe exista suspiciuni in cazul recunoașterii identității semnatarului, aceste suspiciuni sunt practic eliminate în cazul semnăturii electronice, făcând astfel ca non-repudierea sa fie asigurata .
Avantajele semnăturii electronice extinse rezulta din echivalarea sa, din punct de vedere juridic, cu a unei semnături olografe. O astfel de semnătura este greu de contestat in instanță, asigurând autentificarea unica a semnatarului si integritatea documentelor semnate.
Practic, în cauza de față, semnătura electronica încorporată în actul constatator este echivalenta cu procesul de autentificare a unui document creat electronic printr-un certificat digital calificat. Față de dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, întrucât procesului-verbal de contravenție i s-a încorporat, atașat sau asociat o semnătură electronică extinsă (art. 5 și urm. din lege), acesta poate fi avut în vedere ca probă.
P. urmare, instanța nu poate să rețină susținerile petentului în sensul că legea spune că documentele pe hârtie trebuie să aibă semnătură olografă, iar semnătura electronică ar fi valabilă doar pentru actele în format electronic, cu atât mai mult, cu cât dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 sancționează cu nulitatea absolută actul sancționator dacă acesta nu este semnat de agentul constatator, nefăcându-se distincție între semnătură olografă și cea electronică reglementată de Legea nr. 455/2001.
De asemenea, raportat la dispozițiile Legii nr. 455/2001, instanța constată că înscrisul în formă electronică este cel creat și prelucrat în formă electronică care poate fi trimis, stocat, primit în forma electronică, însă comunicarea poate fi efectuată atât în program electronic sau alt procedeu similar, cât și pe un suport de hârtie în modalitățile prevăzute de lege, precum cele reglementate de codul de procedură civilă.
În acest sens, sunt și dispozițiile art. 7 din legea nr. 455/2001 conform cărora, „ În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”
Or, în cauza de față, astfel cum s-a reținut mai sus actul constatator și sancționator, care s-a comunicat petentului a fost generat automat prin sistem informatic de agentul constatator, printat și trimis prin poștă, având semnătură electronică încorporată, ceea ce echivalează cu procesul de autentificare a acestui document creat electronic printr-un certificat digital calificat, depus de intimată ( aflat la fila 16 din dosar) .
Neîntemeiată este și susținerea conform căreia procesul verbal nu este semnat și de către petent și nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, întrucât procesul verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului, aspect menționat în cuprinsul acestuia, fiind logic faptul că petentul nu avea cum să îl semneze, dar și faptul că nu se putea comunica dreptul de a formula obiecțiuni decât persoanei prezente. Totodată, OG 2/2001 permite încheierea procesului verbal de contravenție în lipsa contravenientului.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Din interpretarea art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 procesul - verbal beneficiază de prezumție relativă de temeinicie, fiind întocmit de către un agent al statului însărcinat cu exercițiul autorității de stat pentru a constata și aplica sancțiuni, iar pe de altă parte, petenta are posibilitatea să facă dovada contrară celor reținute în procesul verbal cu privire la acest aspect în conformitate cu dispoz. art. 249 C.proc.civ (potrivit cărora, cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege).
În cauza de față, petentul nu a afirmat că fapta nu există sau că ar deține rovinietă pentru autovehicul pentru perioada în care a fost surprins de mijloacele specifice ale sistemului de monitorizare și control a rovinietei.
De asemenea, din imaginea foto, înregistrată de intimată și aflată la fila 23 din dosar, rezultă că numărul de înmatriculare a autoturismului captat cu aparatul video este_, care aparține petentului.
În aceste condiții, instanța reține că petentul nu a făcut dovada efectuării plății tarifelor, care asigură dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România în momentul deplasării pentru vehiculul, cu nr. de înmatriculare_ în ziua de 24.10.2013, ora 09,39, fapta respectivă potrivit art. art. 8 din OG 15/2002 constituind contravenție.
În ce privește chitanțele depuse de petent, acestea dovedesc plata tarifului de drum valabilă pentru alte perioade decât data la care a fost sancționat, petentul obișnuind să achiziționeze rovinienta valabilă pentru 7 zile, la diferite intervale de timp. Petentul nu a făcut însă dovada că la data surprinderii sale de dispozitivele de înregistrare ale intimatei ar fi avut achitat tariful de drum și chiar a recunoscut acest aspect prin plângere.
P. urmare, petentul nefăcând dovada unei alte stări de fapt decât cea reținuta prin procesul verbal, respectiv a deținerii rovinietei valabile la momentul controlului, pentru vehiculul menționat in actul sancționator, instanța reține că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură și confirmată situația de fapt reținută de agentul constatator.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că, în raport de gradul de pericol social pe care îl prezintă fapta de a pune în circulație un autoturism fără a avea achitat tariful de utilizare a drumului, chiar și sub forma neglijenței, se impune aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii, aceasta fiind în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 și în limitele prevăzute de O.G. nr. 15/2002.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. F. C. cu sediul în Timișoara, .. 11, ., județul T., în contradictoriu cu C. P. C.E.S.T.RI.N.cu sediul în București, ., nr. 401A, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 20 mai 2014.
Președinte, Grefier,
C.-M. B. S. A. G.
Red.. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
25.06.2014, 4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9284/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5974/2014.... → |
|---|
