Plângere contravenţională. Sentința nr. 8883/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8883/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 6179/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA-SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 8883
Ședința publică din data de 19.06.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier A. I.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul G. L. C., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 18.02.2014 de intimatul I. D. - Serviciul Politiei Rutiere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a raspuns pentru petent av. L. C. in substituire pentru av. P. S., care depune delegatie la dosar si martorul B. I., lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul art. 311 C., procedează la audierea martorului B. I., sub prestare de jurământ religios, declarația acestuia fiind consemnata si atașată la dosarul cauzei.
Nefiind cereri noi de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei pendinte, instanta constata cauza in stare de judecata, acordand cuvantul in dezbateri asupra fondului cauzei.
Av. L. C. pentru petent solicita admiterea plangerii asa cum a fost formulata, anularea procesului verbal de contraventie, exonerarea de la plata amenzii, fara cheltuieli de judecata.
Instanța constata cercetarea judecătoreasca încheiata si retine cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.02.2014, sub nr._, petentul G. L. C. a contestat procesul verbal de contraventie . nr._ din data de 18.02.2014 solicitand admiterea plangerii contraventionale, anularea procesului verbal de contraventie cu consecinta exonerarii de la plata amenzii, anularea celor 4 puncte amenda si a restituirii permisului de conducere.
In motivarea plangerii petentul a aratat ca in fapt la data de 18.02.2014 ora 12 circula din directia giratoriu Fratii Golesti catre . autoturismul, cand a fost oprit de un echipaj de politie. I s-a reprosat ca nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat in traversarea strazii.
Cu toate ca a invederat ca nu se afla niciun pieton in traversare, unul singur fiind pe trotuar care i-a facut semn discret cu capul sa treaca intrucat vorbea la telefon si nu intentiona sa traverseze, agentul de politie a procedat la intocmirea porcesului verbal de contraventie.
Sustine petentul ca nu se face vinovat de savarsirea contraventiei retinute in sarcina sa.
Pe cale de exceptie, invoca nulitatea procesului verbal intrucat acesta nu cuprinde semnatura unui martor intrucat contravenientul nu si-a insusit continutul procesului verbal. Petentul arata ca a semnat procesul verbal doar pentru primire, fara a-si recunoaste vinovatia. Arata ca nerespectarea dispozitiilor art. 19 din OG 2/2001 incalca o norma juridica imperativa care ocroteste un interes public, caracter decurgand din apararea principiului prezumtiei de nevinovatie consacrat de art. 23 din Constitutie.
In drept cererea este intemeiata pe disp OG 2/2001.
In dovedire a solicitat proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorul B. I..
In dovedirea plangerii a depus inscrisuri, respectiv procesul verbal in original, copia cartii de identitate a petentului.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei.
Conform rezolutiei din data de 24.02.2014 instanta a dispus comunicarea cererii catre intimata I. D., care la data de 6.03.2014 a depus intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiate.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia lor, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Mai arata ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să sancționeze contravenții.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negarea petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Mentioneaza ca nu detin material probator, abaterea fiind constata in mod direct de agentul de politie.
De asemenea, solicita sa fie avute in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.
Solicita aceasta intrucat in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile intimatei si probele propuse raportandu-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, solicită judecarea cauzei și în lipsă.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorul B. I. pentru petent.
Analizând plângerea petentei prin prisma probatoriului administrat în cauză, raportat la dispozitiile legale incidente, instanța retine următoarele:
La data de 18.02.2014 ora 11,15 petentul G. L. C. a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 340 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pentru savârsirea contraventiei prevăzute și sancționate de dispozitiile art.100 al. 3 lit.b din O.U.G. nr.195/2002, retinându-se în procesul-verbal de contravenție . nr._ din 18.02.2014, că în ziua respectiva a condus autoturismul marca Mercedes pe . la efectuarea virajului la stanga pe . a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajati in traversare regulamentar.
Potrivit art 34 alin 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal contraventional, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate și din oficiu.
Astfel, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
Sustinerea petentului in sensul ca era necesar ca procesul verbal sa fie semnat de un martor asistent este neintemeiata intrucat potrivit art. 19 din OG 2/2001 “in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor.”, ori in speta, petentul a semnat procesul verbal de contraventie.
Potrivit dispozitiilor legale mai sus citate nu este necesar ca procesul verbal sa fie semnat de un martor asistent in cazul in care petentul nu recunoaste savarsirea contraventiei.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal contestat instanța reține că din declaratia martorului audiat în cauză B. I. a rezultat că la trecerea de pietoni de la intersectia strazilor Fratii Golesti cu . se afla niciun pieton angajat in traversarea strazii pe sensul de mers al petentului, fiind un singur pieton pe partea dreapta a trotuarului care vorbea la telefon. Martorul aflat pe locul din fata dreapta in autoturismul condus de petent a aratat ca a vazut personal cele relatate precum si faptul ca petentul i-a facut semn pietonului sa traverseze insa acesta i-a aratat ca vorbeste la telefon.
Declaratia martorului B. I. se coroboreaza cu obiectiunile formulate de petent care a mentionat ca nu este de acord cu cele retinute precum si cu sustinerile acestuia din plangerea contraventionala.
De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca intimata nu a produs niciun fel de probe la prezentul dosar, nefiind suficienta doar constatarea agentului constatator.
Avand in vedere aceste aspecte instanta constata ca petentul a facut dovada unei alte situatii decat cea retinuta in procesul verbal contestat in ceea ce priveste contraventia retinuta in sarcina sa.
Raportat la cele de mai sus, instanța retine ca petentul a infirmat, prin probele pe care le-a propus, administrate nemijlocit de instanță, aspectele retinute în sarcina sa de către agentul constatator, reusind astfel să răstoarne prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție până la proba contrară.
Pe de altă parte, solutia de admitere a plângerii in ceea ce priveste prima contraventie retinuta in sarcina acestuia se impune si prin prisma jurisprudentei CEDO care, în cauza A. contra României, a statuat asupra naturii ,,penale”-ca notiune autonomă – a contraventiei, împrejurare ce transferă sarcina probei de la petent către organul constatator, deoarece petentul beneficiază de toate garanțiile procedurale prev. de paragrafele 2 si 3 ale art.6 din CEDO, inclusiv de prezumtia de nevinovatie.
Or, în cauză agentul constatator nu a făcut nicio dovadă de natură a susține legalitatea și temeinicia procesului – verbal de contraventie contestat in timp ce petentul prin probele administrate a facut dovada unei alte situatii de fapt.
Față de cele ce preced, în temeiul prevederilor art.34 din O.G. nr.2/2001, urmează a se admite plângerea petentului G. L. C. formulată în contradictoriu cu intimata I. D., va dispune anularea procesului verbal de contraventie . nr._ din data de 18.02.2014 cu consecinta exonerarii petentului de plata amenzii ce i-a fost aplicată in cuantum de 340 lei si a sanctiunii contraventionale complementare în sensul restituirii permisului de conducere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R ĂȘ T E
Admite plângerea contravențională formulată de petentul G. L. C., CNP_ cu domiciliul in C., . județul D. în contradictoriu cu intimatul I. D. cu sediul in C., . județul D..
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/18.02.2014.
Exonerează petentul de plata amenzii în valoare de 340 lei.
Dispune restituirea permisului de conducere catre petent.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. C. G. A. I.
Red.BCG
tehnoredact. BCG.
4 ex./11.07.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6811/2014. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2014.... → |
|---|
