Plângere contravenţională. Sentința nr. 8962/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8962/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 40551/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8962/2014
Ședința publică de la 20 Iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: C.-Nicușor M.
Grefier: R. C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta P. E. domiciliată în C., ., .. 1, ., județul D. în contradictoriu cu intimatul I. D. - POLITIA MUNICIPIULUI C. cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petenta P. E. personal și martorii Ș. G. și C. D., lipsă fiind intimatul I.P.J D. – Poliția Municipiului C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art. 311 și următoarele Cod procedură civilă, se administrează proba testimonială în cauză fiind audiați sub prestare de jurământ martorii Ș. G. și C. D. ale căror declarații au fost consemnate și atașate la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, petenta P. E. depune răspuns adresă comunicat de subscrisa Secția 3 Poliție C. și solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de 02.12.2014 petenta P. E. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D.- Poliția Municipiului C. anularea procesului verbal . nr._ din data de 21.11.2013 și constatarea nulității procesului verbal de contravenție precum și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 200 lei.
În fapt, în data de 21.11.2013 a găsit în ușa apartamentului său situat în C., ., sc. I . procesul verbal . nr._ încheiat la data de 21.11.2013 ora 19,30.
Urmează să se constate nulitatea procesului verbal contestat în considerarea prevederilor art. 16 și următoarele din OG nr. 2/2001, agentul de control, neprezentându-i conținutul procesului verbal pentru săvârșirea faptei, invederând că a refuzat să semneze, petenta neștiind de existența acestui proces verbal, găsindu-l în ușa apartamentului.
Împrejurarea că în locuința sa se ocupa de treburi gospodărești specifice, nu este de natură a reține săvârșirea faptei care să conducă la sancționarea contravențională. Aceasta cu atât mai mult cu cât în procesul verbal se reține ca oră de săvârșire a faptei un interval orar aflat în afara orelor incluse în programul de liniște.
Sesizarea făcută de organele de control a fost făcută de vecina sa de deasupra apartamentului său, C. care nu a avut o ocupație niciodată și de prea multă ședere o deranjează tot ce mișcă în apartament la petentă.
O deranjează și bate în tavan sau în țeava de la calorifer, când deschide fereastra, când închide sau deschide o ușă o deranjează și mai ales cand trage apa la toaleta, daca taie un os pentru ciorbă și face un snițel sau orice alte treburi gospodărești, o deranjează pe vecina sa.
petenta a mai arătat că este bătrână, având 60 de ani și este pensionară, uneori noaptea nu poate să doarmă si dacă se mișcă prin casă vecina petentei bate în tavan, deși locuiește deasupra sa, petenta ar trebui să se supere pentru că face zgomot în capul său.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea plângerii, constatarea nulității procesului verbal de contravenție precum și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 200 lei.
S-a depus: proces verbal de contravenție contestat, în original și dispoziție de achitare a taxei de timbru.
Acțiunea este legal timbrată.
La data de 06.01.2014,petenta a depus cerere de complinire a acțiunii prin care a solicitat încuviințarea probei cu un martor depunând cerere de schimbare a martorului respectiv martorul Ș. G..
La data de 03.02.2014 intimatul I. D. a depus întâmpinare la plângerea formulată de petentă pe care o consideră ca neîntemeiată, solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este incheiat cu respectarea condițiilor de fond śi forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie,. prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta .pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art.15 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția sę constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel. în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Solicită încuviințarea probei cu actele care au stat la baza încheierii actului sancționator pe care le anexează.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
În temeiul art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ.a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 17.03.2014, petenta P. E. a depus răspuns la întâmpinarea depusă de I. D. prin care a solicitat respingerea susținerilor invocate de intimat și să se constate nulitatea procesului verbal de contravenție contestat din data de 21.11.2013.
In speța ,cu ocazia completării procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ la încadrarea juridica a faptelor agentul constatator a completat inițial la rubrica ,, faptele comise sunt prevăzute de articolul" cu cifra 5, revenind asupra acesteia modificand-o ulterior cu cifra 3, astfel încât caracterele care constituie încadrarea juridica a contravenției nu sunt lizibile, generând astfel o stare de incertitudine asupra încadrării juridice a faptei.
Potrivit art. 16 din OG2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde in mod obligatoriu sub sancțiunea nulității acestuia ,mai multe mențiuni printre care si: „ indicarea actului normativ prin cere se stabilește si se sancționează contravenția". Alături de cazurile in care legea a prevăzut sancțiunea nulității absolute (art.17 din OG nr. 2/2001) a condițiilor de fond si forma cerute de legiuitor, mai este necesara si respectarea următoarelor cerințe:
-elementele ce caracterizează contravenția comisa se cer a fi consemnate in întregime si in mod distinct atunci cand se face descrierea ei in procesul- verbal ;
-dupa incheierea definitiva a procesului-verbal de contravenție nu se mai admit corecturi,ștersături., adăugiri sau modificări.
Daca in timpul completării actului, agentul constatator face unele greseli, procesul-verbal se anulează intocmindu-se altul.
2. La art. 3 din legea 61/1991 republicata- sunt specificate in mod clar faptele si modalitatea de săvârșire a acestora pentru a fi considerate contravenții:
„ Art. 3. - Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de condiții incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infracțiuni:
26) tulburarea liniștii locatarilor intre orele 22,00-8,00 si 13,00-14,00 de către orice persoana prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice, in locuințele persoanelor fizice sau in oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat in imediata vecinătate a acestora ."
In speța in procesul-verbal de constatare a contravenției agentul de politie a sancționat-o pentru tulburarea liniștii locatarilar acest lucru intamplandu -se la orele 19, 30, aceasta ora a aplicării sancțiunii neincadrandu-se in intervalul stabilit de lege pentru liniștea locatarilor așa cum este prevăzut in mod expres de ort. 3 pct.26 din Legea 61/1991 Rep.
3. Agentul constatator nu mi-a adus la cunostinta faptul ca urmează sa fie
sancționată contravențional precizând la rubrica Mențiuni „Refuza sa semneze ",petenta luând la cunostinta faptul ca a fost sancționată in momentul cand a găsit procesul-verbal de contravenție afișat pe usa de acces in locuința, acest lucru încălcând prevederile art. 16 si următoarele din OG2/2001, -atrăgând nulitatea procesului-verbal.
Conform Deciziei nr 10/10.06.2013 a ICCJ" modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție si înștiințării de plata prin afișare la sediul contravenientului este subsidiara comunicării prin posta cu aviz de primire „
Art. 19 din OG2/2001 in mod firesc permite încheierea procesului-verbal de contravenție in lipsa contravenientului, aceasta norma trebuie interpretata si inteleasa in legătura cu prevederile art. 16 alin 7 din OG2/2001, in sensul ca încheierea procesului-verbal in lipsa contravenientului trebuie sa fie urmare a refuzului acestuia de a se prezenta in fata agentului constatator, nu in sensul îngrădirii contravenientului de la dreptul de a face obiectiuni. Astfel ar rezulta in mod absurd ca agentul constatator are posibilitatea de a alege intre a-i da dreptul contravenientului sa faca obiectiuni sau sa încheie procesul-verbal in lipsa acestuia îngradindu-i dreptul de a face mențiuni la procesul-verbal.
Agentul de politie a considerat suficient a consemna „contravenientul refuza sa semneze" ceea ce nici pe departe nu îndeplineste exigentele textului de lege, consecința neindeplinirii acestei cerințe ar trebui sa fie anularea procesului-verbal de contravenție.
Prin simpla mențiune a textului de lege nu sunt indeplinite dispozițiile art 16 din OG2/2001, in sensul ca nu sunt arătate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitătii faptei si evaluarea pagubei
4. Martorul C. D. indicat la încheierea procesului-verbal de contravenție si procesului -verbal de afișare al acestuia este una si aceeași persoana care a sesizat organele de politie cu privire la faptul ca in ziua de 21.11.2013 ora 19:30, petenta ar fi tulburat ordinea si liniștea publica a locatarilor din blocul in care locuiește prin zgomotele produse in timp ce ar fi preparat hrana pentru pisici (deși in sesizarea făcuta de C. D. acesta afirma ca prepara hrana pentru câinii maidanezi) .Ar fi trebuit consemnat si motivul pentru care nu a fost posibila găsirea unui alt martor decât cel care a făcut sesizarea. Legea prevede faptul ca nu se va trece ca martor in procesul-verbal de contravenție reclamantul atunci cand polițiștii sunt sesizați de acesta. Faptul că persoane care este martor in procesul-verbal de contraventie este aceeasi care a facut reclamatia împotriva sa in aceeasi zi in care s-a întocmit si procesul-verbal, lasa loc de suspiciuni in ceea ce privește buna credința a agentului constatator
Pentru aceste motive, solicită instanței admiterea plângerii contravenționale ,si anularea procesului-verbal de contravenție . nr.l_/21.11.2013
In drept își motivează plângerea contravenționala pe prevederile OG.2/2001 si prevederile art.3, pct. 26 din Legea 61 /l 991 republicata .
prin încheierea de ședință din data de 16.05.2014 instanța a dispus încuviințarea probei cu martorul Ș. G., probă solicitată de petentă.
Din oficiu, instanța a dispus încuviințarea probei cu martorul C. D..
La termenul de judecată din data de 20.06.2014 instanța a dispus audierea martorilor C. D. și Ș. G..
Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut că petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 200 de lei prin procesul verbal de contravenție . nr._/21.11.2013 întrucât în data de 21.11.2013 ora 19.30, în C., . 3, . înțeles să înceteze zgomotele făcute în apartamentul său în timp ce prepara hrana pentru pisici și a tulburat liniștea locatarilor, fapta prevăzută de art. 3 pct. 25 din Legea 61/1991 și sancționată de art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991.
Sub aspectul legalității procesului verbal din punctul de vedere al formei sale, se constată că au fost respectate dispozițiile OG 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității.
Susținerile petentei privind nerespectarea de către agentul constatator la întocmirea procesului verbal a dispozițiilor art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, conform căruia " În momentul încheierii procesului verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului verbal, nu sunt întemeiate și instanța nu le poate reține pentru următoarele considerente:
În primul rând nerespectarea dispozițiilor legale menționate mai sus are drept sancțiune nulitatea relativă a procesului verbal, pentru ca procesul verbal sa fie anulat în baza acestor dispoziții contravenientul trebuie să arate care a fost vătămarea produsă și să dovedească această vătămare, lucru pe care petenta nu l-a făcut.
În al doilea rând, în condițiile în care procesul verbal de contravenție a fost întocmit în lipsa petentei, care a refuzat să semneze, este evident că în această situație este imposibil pentru agentul constatator sa consemneze în procesul verbal eventualele obiecțiuni ale petentului.
Susținerile petentei privind nerespectarea de către agentul constatator la încheierea procesului verbal a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG 2/2001, conform căruia "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: ….. indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția ….", în sensul că la încadrarea juridica a faptelor agentul constatator a completat inițial la rubrica ,, faptele comise sunt prevăzute de articolul" cu cifra 5, revenind asupra acesteia modificând-o ulterior cu cifra 3, astfel încât caracterele care constituie încadrarea juridica a contravenției nu sunt lizibile, generând astfel o stare de incertitudine asupra încadrării juridice a faptei, nu sunt întemeiate și instanța nu le poate reține pentru următoarele considerente:
Instanța constată că deși la rubrica " faptele comise sunt prevăzute de art. " într-adevăr peste cifra 5 a fost trecută cifra 3, totuși în procesul verbal este descrisă fapta contravențională indicându-se textul de lege care sancționează fapta contravențională, respectiv art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991, fiind vorba despre o eroare parțială inițială a agentului constatator, care a fost îndreptată, din descrierea faptei contravenționale rezultând fără putință de tăgadă că este vorba despre contravenția prevăzută de art. 3 pct. 25 din Legea 61/1991 care prevede că "Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă", neproducându-se nici o vătămare petentei.
În ceea ce privește susținerile petentei cum că, dacă în timpul completării actului, agentul constatator face unele greșeli, procesul verbal se anulează întocmindu-se altul, precum și faptul că legea prevede ca nu se va trece ca martor in procesul-verbal de contravenție reclamantul atunci când polițiștii sunt sesizați de acesta, acestea nu sunt menționate ca motive de nulitate a procesului verbal prevăzute de art. 16 și 17 din OG 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, până la proba contrară, procesul verbal contestat face dovada săvârșirii contravenției de către petentă.
Aceasta întrucât procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată prin orice mijloace legale de probă de către contravenient, conform dispozițiilor art. 249 din C. care reglementează sarcina probei.
Petenta nu a răsturnat prezumția de autenticitate și veridicitate a procesului verbal prin nici un mijloc de probă, declarația martorului Ș. G. propus de petentă, care arată că de 3, 4 ori la domiciliul petentei și de fiecare dată când a fost nu a avăzut ca petenta să provoace zgomot prin tăierea oaselor nefiind de natură s-o exonereze de răspunderea contravențională.
Mai mult decât atât contravenția săvârșită de petentă este confirmată de declarația martorului asistent C. D..
Pentru cele expuse, constatând că starea de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta P. E. domiciliată în C., ., .. 1, ., județul D. în contradictoriu cu intimatul I. D. - POLITIA MUNICIPIULUI C. cu sediul în C., ., județul D..
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică azi, 20.06.2014.
PreședinteGrefier C.-Nicușor M. R. C. B.
Red. C.N.M
Tehnored. RCB/ 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6907/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 3165/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
