Accesiune. Sentința nr. 06/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 06/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-11-2015 în dosarul nr. 13596/2015

Dosar nr._ accesiune

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._

Ședința publică de la 06 Noiembrie 2015

Completul constituit din:

Președinte: D. R. C.

Grefier: C. Ș.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta Ș. A. în contradictoriu cu pârâtul C. Local al Municipiului C. prin Primar, având ca obiect accesiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat N. I. R., pentru reclamantă, lipsind reclamanta și pârâtul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța pune în discuție competența și estimarea duratei de soluționare a cauzei.

Avocat N. I. R., pentru reclamantă, arată că Judecătoria C. este competentă general, material și teritorial și estimează durata de soluționare a cauzei la 90 de zile.

În temeiul art. 94 lit. k și art. 117 Ncpc instanța stabilește competența în favoarea Judecătoriei C., iar potrivit art. 238 Ncpc estimează durata de soluționare a cauzei la 90 de zile.

Instanța pune în discuție excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C. Local al Municipiului C., invocată prin întâmpinare (f. 49 dosar).

Avocat N. I. R., pentru reclamantă, solicită respingerea excepției potrivit motivelor arătate în răspunsul la întâmpinare. Arată că, capacitatea de folosință presupune aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual și, așa cum dovedește și doctrina, conceptul de capacitate de folosință este un concept între capacitatea administrativă a Consiliului Local și acea capacitate de folosință potrivit Lg. 215/2001 și Lg. 554/2004.

Instanța reține cauza in pronunțare pe excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C. Local al Municipiului C..

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. în data de 13.05.2015 sub nr._, reclamanta Ș. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C. Local al Municipiului C., dreptul de proprietate asupra corpului de construcție C 2 reprezentând casa construită pe două nivele din și BCA acoperită din tablă și compusă din trei camere, bucătărie și baie.

A motivat că din anul 1950 deține un teren în suprafață de 594 mp situat în C., . (fost Tarcăului nr. 14) din care 71,57 mp ocupați de construcția realizată la data de 01.01.1960.

În anul 1960 a construit o casă compusă din 3 camere, bucătărie și sală în suprafață de 71.57 mp așa cum reiese din schița tehnică și certificat, motiv pentru care a introdus acțiune în instanță în vederea obținerii unei hotărâri care să țină loc de act de proprietate, atâta timp cât a avut o posesie continuă și neîntreruptă mai mult de 30 de ani.

Din eroare, în dosarul_/215/2011 al Judecătoriei C., instanța a omis să se pronunțe asupra corpului C 2 reprezentând casă construită pe două nivele din bolțari și BCA acoperită cu tablă și compusă din trei camere bucătărie și baie, așa cum s-a menționat în raportul de expertiză întocmit de C. A..

În drept a invocat art. 492, art. 1890, art. 1846-1847 cod civil.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa capacității procesuale de folosință a Consiliului Local al Municipiului C. invocând dispozițiile Legii 215/2001 întrucât unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului privat sau public în care acestea sunt parte precum și cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

În acest sens, evocă prevederile art. 1 alin. 2, art. 20 alin. 1, art. 21 alin. 2 și art. 36 alin. 1 din legea 215/2001.

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

Art. 1 alin. 2 lit. d din Legea 215/2001 prevede că sunt autorități deliberative - consiliul local, consiliul județean, C. General al Municipiului București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Potrivit art. 20 din Legea 215/2001, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.

Conform art. 21 din aceeași lege, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

Din aceste prevederi legale rezultă că pârâtul este o structură fără personalitate juridică iar dispozițiile Legii nr. 215/2001 au stabilit limitativ atributiile autoritatilor administrative, consiliile locale având calitatea de autorități deliberative cărora le lipsește capacitatea de reprezentare in relațiile cu alte autorități administrative sau in justiție .

Art. 56 alin. 1 și 3 NCPC prevede că poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.

Având în vedere că pârâtul nu are capacitate de folosință, fiind doar o autoritate deliberativă, nu poate fi parte în judecată, motiv pentru care cererea va fi respinsă ca este promovată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului C. Local al Municipiului C..

Respinge cererea formulată de reclamanta Ș. A., CNP_, cu domiciliul în C., . (fostă Tarcăului nr. 14), jud. D. și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat N. I. R., cu sediul în C., . nr. 15, ., ., în contradictoriu cu pârâtul C. Local al Municipiului C., cu sediul în C., . nr. 7, jud. D., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

D. R. C. C. Ș.

Red./tehn. CDR

4 ex/13.01.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Accesiune. Sentința nr. 06/2015. Judecătoria CRAIOVA