Acţiune în constatare. Sentința nr. 8418/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8418/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 1468/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8418
Ședința publică din data de 18.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – ELENA ZORILĂ
GREFIER – C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. I. în contradictoriu cu pârâții D. S., I. C., având ca obiect acțiune în constatare;
Dezbaterile asupra fondului au fost consemnate prin încheierea de ședința din data de 28.05.2015 care face parte integranta din prezenta hotărâre când, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi când, in aceeași compunere, a hotărât următoarele
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 20.01.2014, sub nr._, reclamanta P. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele D. Steluța și I. C., să se constate deschisă succesiunea defunctului său frate, numitul P. I., decedat la 22.02.2013 și a soției acestuia numita P. M., decedată la 07.05.2007, ambii cu ultimul domiciliu în C., .. 5, ., . se constate că masa succesorală a defunctului său frate se compune din cota de 1/1 din imobilul din C., .. 5, ., . carte funciar și număr cadastral, conform adresei nr._/14.11.2013 precum și să se constate în contradictoriu cu cele două pârâte că este unica proprietară a acestui imobil, conform art. 35 C.P.CIV. și art. 700 alin. 1 V.C.CIV.
În motivare, reclamanta a arătat că în fapt fratele acesteia P. I. în timpul căsătoriei cu P. M., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2602/15.10.1999 a dobândit proprietatea imobilului – cameră de cămin, situat în C., .. 5, . suprafață utilă de 22,66 mp.
La data de 07.05.2007 a decedat P. M. și pentru că cei doi soți nu au avut copii, vocație succesorală concretă la succesiunea acesteia, au avut fratele său P. I. în calitate de soț supraviețuitor, pârâta I. C. în calitate de mamă și D. Steluța în calitate de soră a defunctului.
După această dată, singurul care a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii defunctei P. M. a fost fratele său care și-a însușit întregul imobil și s-a comportat ca proprietar exclusiv, cele două pârâte manifestându-și dezinteresul pentru această succesiune.
În aceste condiții, reclamanta a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, fiind aplicabile dispozițiile art. 700 alin. 1 V.C.CIV., în vigoare la data decesului, cele două pârâte, prin neexercitarea acestui drept în termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii devenind străine de succesiunea defunctei P. M..
Astfel, întregul imobil, în cotă de 1/1, la data deschiderii succesiunii defunctului său frate se găsea în patrimoniul acestuia și cum reclamanta este singura moștenitoare, a solicitat admiterea acțiunii și să se constate că este proprietar exclusiv al acestui imobil.
Reclamanta a precizat că după decesul fratelui său, cele două pârâte au început să ridice pretenții asupra imobilului pretinzându-se coproprietare cu reclamanta, motiv pentru care a încercat medierea conflictului, fără să ajungă la un acord în acest sens.
În susținerea cererii de chemare in judecată, reclamanții au anexat, în copie, acte de stare civilă, adresa nr._/14.11.2013, certificat de atestare fiscală, certificate de deces emise pe numele defuncților P. I. și P. M., sesizare pentru deschiderea procedurii succesorală, cerere pentru deschiderea procedurii succesorale, încheierea nr. 3/05.11.2013 a BNP D. F., încheierea nr. 2/06.11.2013 a BNP D. F., contract de vânzare-cumpărare nr. 2602/15.10.1999, act adițional la contractul de vânzare-cumpărare, documentație pentru înscriere în Cartea Funciară, chitanțe, confirmări de primire, bonuri fiscale, cupoane de pensie.
La data de 01.04.2014 pârâtele D. Steluța și I. C. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care au solicitat respingerea capătului de cerere privind solicitarea reclamantei ca să se constate că este unica proprietară a acestui imobil precum și respingerea excepției invocate referitoare la prescripția dreptului de opțiune succesorală în sensul că ambele pârâte nu și-ar fi exercitat acest drept după autoarea lor P. M., decedată la 07.05.2007, în termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii, fiind aplicabile dispozițiile în materia vechiului cod civil, considerându-se că soțul supraviețuitor P. I., ar fi acceptat tacit succesiunea autoarei – prin faptul că s-a comportat ca proprietar exclusiv – exercitând numai el posesia imobilului supus partajării.
În contextul în care soțul supraviețuitor al defunctei a continuat să locuiască în imobilul proprietatea ambilor autori – ceea ce era firesc, având posesia acestuia – erau în imposibilitate la acel moment, de a solicita o cerere privind o eventuală deschidere succesorală la biroul notarial cât și faptul că pârâtele împreună cu P. I. – soțul defunctei, erau în relații foarte bune, existând acordul tuturor părților ca oricând se impune, pot contribui la eventualele îmbunătățiri ale imobilului – lucru ce s-a și întâmplat.
Mai mult, când autorul P. I. s-a îmbolnăvit timp de 2 ani a locuit la pârâtă la apartamentul din C..
Acceptarea tacită de către soțul supraviețuitor, în baza disp. art. 1108 C.CIV., se interpretează în sensul că, este prezumat că l-a făcut cu intenția de acceptare a succesiunii, deci se prezumă numai intenția.
În ceea ce le privește pe pârâte, nu se poate reține că au renunțat la moștenire, având în vedere dispozițiile art. 1120 alin. 1.
Pe cale de consecință, pârâtele au solicitat să se constate că sunt moștenitoare ale defunctei P. M. sunt D. Steluța – soră și I. C. – mama, întrucât cei doi autori nu au avut descendenți de gr. I.
Sub aspectul cererii reconvenționale, a solicitat să se constate calitatea pârâtelor de moștenitoare, clasa a II-a după autoarea P. M., în condițiile în care din căsătoria sa cu P. I. nu au rezultat moștenitori – descendenți clasa I și să se stabilească cotele respective ce li se cuvin de la masa succesorală.
La data de 22.04.2014, prin serviciul Registratură, s-a depus răspuns la întâmpinare de către reclamantă prin care a arătat că cele două pârâte nu au făcut nici un act de acceptare a succesiunii, nici expres, prin declarație autentică, dar nici tacit, fiind dezinteresate de această succesiune. Prin întâmpinare pârâtele au arătat că au fost in imposibilitate de a solicita o eventuală deschidere a succesiunii întrucât soțul supraviețuitor a continuat să locuiască în apartament și că ar fi fost in relații foarte bune cu acesta, fiind astfel o recunoaștere a împrejurării că nu au făcut nicio acceptare expresă a succesiunii și cu atât mai mult nu au făcut nicio acceptare tacită. Mai mult, nu este adevărat că ar fi făcut îmbunătățiri la imobil și nici că fratele reclamantei ar fi locuit 2 ani la una dintre pârâte. Cu privire la cererea reconvențională, reclamanta a arătat că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale active a pârâtelor-reclamante care nu au acceptat în termenul legal succesiunea autoarei lor, singurul acceptant fiind fratele acesteia.
La data de 19.01.2015, prin serviciul Registratură, reclamanta a depus note scrise prin care a arătat că a învestit instanța cu o acțiune în constatare, iar nu cu o acțiune în partaj succesoral. Astfel, capătul principal de cerere este acela al constatării calității de unică proprietară a imobilului situat in C., .. 5, ., . să se constate că este unica moștenitoare a fratelui său, P. I., decedat la data de 22.02.2013, iar in masa succesorală a acestuia este cota de 1/1 din imobil. A mai arătat că anterior, ar trebui să se constate deschise cele două succesiuni deoarece nu a existat o dezbatere succesorală notarială, fiind logic ca reclamanta să solicite partajarea in contradictoriu cu ceilalți moștenitori, dar în același timp să le conetste calitatea de moștenitor.
In cauza, instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei D. S. și al reclamantei P. I., proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii B. P., O. M., I. E., D. M. Ș., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Analizând cererea de față prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele :
Potrivit cerficatului de deces nr.14 din data de 08.05.2007, la data de 07.05.2007 a decedat numita P. M., având ultimul domiciliu în C., ..1, ., jud.D..
Conform certificatului de căsătorie nr_ din 23.01.1988 P. (fostă I.) M. s-a căsătorit cu P. I. la data de 30.03.1985, iar din căsătoria lor nu au rezultat copii.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.2602 din data de 15.10.1999 P. I. și P. M. au devenit proprietarii în cote de ½ fiecare ai imobilului-cameră de cămin situat în C., ..1, ., jud.D..
Potrivit încheierii nr.3/05.11.2013 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici, fila 17, până la data promovării prezentei cereri de chemare în judecată, dezbaterea succesiunii lui P. M. nu s-a înregistrat pe rolul nici unui birou notarial.
În urma acesteia, au rămas ca succesibili, P. I., în calitatea de soț supraviețuitor, conform certificatului de căsătorie (fila 7), precum și pârâtele-reclamante reconvențional D. Steluța (sora defunctei), în calitate de colateral privilegiat și I. C., în calitate de ascendent privilegiat (mama defunctei), calități ce decurg din actele de stare civilă produse la dosar, respectiv certificate de naștere, certificatul de căsătorie, sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (fila 15)
Prin urmare, pârâtele-reclamante justifică legitimarea procesuală în cauza pendinte, prin care se urmărește dezbaterea moștenirii autoarei comune P. M., în condițiile în care aceștia au vocație succesorală utilă, concretă, în virtutea regulilor devoluțiunii legale a moștenirii, aparținând clasei a I-a și a II-a de moștenitori, în calitate de colaterali privilegiați și ascendenți privilegiați ai defunctei, calitate demonstrată de actele de stare civilă analizate.
Așa fiind, pârâtele-reclamante reconvențional pot sta în judecată, în postura de succesibili, aspectul referitor la modul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală interesând fondul pricinii iar nu calitatea procesuală activă/pasivă a acestora într-un litigiu succesoral.
Prin urmare, legitimarea procesuală în cadrul acțiunii având ca obiect dezbaterea unei succesiuni aparține acelor persoane care îndeplinesc condițiile de a putea veni la moștenire, și anume: să aibă capacitatea succesorală (deci să existe la momentul deschiderii succesiunii), să aibă vocație succesorală legală, să nu fie nedemne și să nu fie exheredate.
În cauză, reclamanta a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a pârâtelor, având în vedere faptul că acestea nu au acceptat succesiunea în termen legal de 6 luni prevăzut de art.700 cod civil.
Instanța reține că exercitarea dreptului de opțiune succesorală presupune fie consolidarea fie desființarea, cu caracter retroactiv, a titlului pro herede, în funcție de modul în care succesibilul - care îndeplinește condițiile generale mai sus enunțate - înțelege să se raporteze la moștenirea lăsată de de cuius, în sensul de a o accepta ori de a o repudia.
În baza art 700 c.civ, dreptul de optiune succesorala trebuie exercitat . 6 luni, calculat de la data deschiderii succesiunii, acceptarea putand fi pura si simpla sau tacita, în raport de modalitatea pe care o îmbracă manifestarea de voință a succesibilului.
Art.686 Cod civil, („nimeni nu este obligat a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine”) este dispoziția legală de conferă succesibilului dreptul de a alege între consolidarea titlului de moștenitor prin acceptarea moștenirii și desființarea acestui titlu prin renunțarea la moștenire, în termenul de 6 luni de zile de la data deschiderii acesteia( „ dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii”), art.700 alin.1 Cod civil, având natura unui termen de prescripție.
În ceea de privește acceptarea succesiunii aceasta poate avea un caracter expres, succesibilul însușindu-și calitatea de erede printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, sau tacit, când eredele face un act ori fapt pe care nu îl putea săvârși decât în calitatea sa de moștenitor și din care rezultă neîndoielnic intenția sa de acceptare a moștenirii( art.689 Cod civil).
In doctrina si in practica judiciara, acceptarea voluntara tacita este definita ca situatia in care succesibilul face un act/fapt pe care nu il putea savarsi decat in calitatea sa de erede si din care rezulta, indirect dar neindoielnic, intentia sa de acceptare a mostenirii (art 689 c.civ.). Legea nu stabileste in concret care anume acte savarsite de succesibil constituie manifestarea intentiei de a accepta tacit mostenirea, precizand doar ca actele de conservare si de administrare provizorie nu reprezinta acte de acceptare daca acel ce le-a facut nu si-a insusit calitatea de mostenitor (art 690 c.civ) si ca actele de dispozitie avand ca obiect drepturile succesorale constituie acte de acceptare, chiar daca imbraca aparent forma renuntarii la succesiune (art 691 c.civ).
Sunt considerate acte/fapte materiale de acceptare a mostenirii . sau detinerea) si folosinta bunurilor succesorale, faptul mutarii definitive a succesibilului in casa mostenita, demolarea unor cosntructii, efectuarea de lucrari ce nu comporta urgenta, edificarea pe terenul si in gospodaria defunctului a unor constructii, fiind acte de acceptare tacita luarea din patrimoniu a unor obiecte ca amintiri de familie, fotografii, luarea unui singur bun de valoare redusa, reparatiile urgenete efectuate unor bunuri succesorale, preluarea de succesibili a cheilor casei sau dulapurilor, a hartiilor de valoare pentru a le feri de pierdere sau furt, mutarea vremelnica a succesibilului . pentru a asigura pastrarea acestuia in bune conditii.
In jurisprudenta, in mod consecvent, s-a admis ca incasarea unor creante de la debitorii succesiunii (care nu reprezinta venituri curente), incheierea intre succesibili a unei conventii cu privire la administrarea bunurilor succesorale, efectuarea de cheltuieli utile sau voluptoarii, locatiunea bunurilor succeorale care angajeaza viitorul pe o perioada mai indelungata, plata datoriilor mai insemnate ale defunctului, plata impozitelor (pe cladiri, terenuri, autovehicule), valoreaza acte de acceptare tacita a mostenirii.
In cauza, din probele administrate rezulta că paratele–reclamante reconvenționale D. Steluța și I. C. au acceptat tacit succesiunea după defuncta P. M..
Astfel, martorele I. E. și Duni M. Ș., au declarat cu ocazia audierii lor că imobilul-cameră de cămin situat în C., ..1, . cumpărat în timpul căsătoriei de soții P. cu contribuția financiară a părinților defunctei P. M., iar cheltuielile de înmormântare efectuate la decesul acesteia și pomenirile ulterioare conform tradiției au fost suportate tot de către părinții defunctei. După decesul său, soțul P. I. a fost îngrijit de către soacra și cumnata sa, respectiv pârâtele-reclamante reconvenționale I. C. și D. Steluța, care au asigurat acestuia îngrijirea zilnică, constând în mâncare, menaj, asistență și tratamente medicale.
Martorele au mai declarat că P. I. nu realiza nici un venit, iar pârâtele-reclamante reconvenționale au fost cele care au achitat cheltuielile de întreținere ale imobilului-camera de cămin, de la care aveau și cheie. P. I. a suferit un accident cu un motoscuter, motiv pentru care pentru o perioadă de câteva luni a stat la domiciliul pârâtelor unde i s-a acordat asistență și îngrijire medicale, tot acestea fiind cele care îi cumpărau și medicamente.
Totodată, martorele au declarat că, după decesul lui P. M., cu contribuția pârâtelor-reclamante reconvenționale s-au făcut unele îmbunătățiri la imobilul-bun comun al soților P., și anume o ușă culisantă între hol și cameră, s-a zugravit camera, iar din imobil acestea au luat drept amintire unele bunuri:haine, un covor, un serviciu de cafea, o vază și cratițe.
Din declarațiile martorilor B. P. și O. M., audiați la propunerea reclamantei rezultă că după decesul lui P. M. din anul 2007, reclamanta a fost cea care îi aducea mâncare de două ori pe săptămână fratelui său, P. I. și tot aceasta era cea care îl ajuta financiar, întrucât P. I. nu realiza venituri.De asemenea, acesta era în relații bune cu soacra și cumnata sa, respectiv pârâtele-reclamante reconvenționale și mergea doar în vizită la acestea fără a locui efectiv în locuința acestora.Pe perioada când P. I. a fost spitalizat în urma accidentului suferit, reclamanta afost cea care îl vizita la spital și îi asigura cele necesare, și anume mâncare, haine, medicamente și bani.
Astfel, având în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor și răspunsurile date de părți cu ocazia interogatoriului, instanța reține că pârâtele-reclamante reconvenționale au efectuat reparații și au adus îmbunătățiri la imobilul bun comun-camera de cămin, au intrat în posesia unor bunuri succesorale și au efectuat acte de conservare și de administrare imobilului pentru a sigura păstrarea acestuia în cele mai bune condiții. De asemenea, au contribuit împreună cu reclamanta și la achitarea taxelor și impozitelor, precum și la plata cheltuielilor de întreținere și a facturilor de utilități ale imobilului în cauză.
În aceste condiții, constatând că pârâtele au întreprins acțiuni din care se poate deduce intenția neechivocă de a-și asuma calitatea de moștenitoare ale defunctei P. M., instanța consideră că acestea au acceptat tacit succesiunea după această defunctă, motiv pentru care va respinge excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de către reclamanta P. I. privind neacceptarea succesiunii de către pârâte în termenul legal și va admite în parte cererea formulată de reclamanta P. I. în contradictoriu cu pârâtele D. Steluța, și I. C..
Totodată, va admite cererea reconvențională formulată de pârâtele-reclamante reconvenționale D. Steluța și I. C. .
În temeiul art.651 cod civil instanța va constata deschisă succesiunea autoarei P. M. decedată la data de 07.05.2007 cu ultimul domiciliu în C., ..5, ., . și va constata că masa succesorală a autoarei P. M. se compune din cota de 1/2 din imobilul-cameră cămin menționat anterior.
Va constata ca mostenitori legali acceptanți ai autoarei P. M. pe Peleșa I., în calitate de soț supraviețuitor postdecedat cu o cota de 1/3 din masa succesorala și pe pârata-reclamantă reconvențională I. C. în calitate de ascendent privilegiat (mama) în cota de 1/6 din masa succesorală și pârâta-reclamanta reconvențională D. Steluța în calitate de colateral privilegiat (soră) în cota de 1/2 din masa succesorală.
Potrivit cerficatului de deces nr.7 din data de 24.02.2013, la data de 22.02.2013 a decedat numitul P. I., având ultimul domiciliu în C., ..1, ..
Potrivit încheierii nr.2/06.11.2013 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici, fila 19, până la data promovării prezentei cereri de chemare în judecată, dezbaterea succesiunii lui P. I. nu s-a înregistrat pe rolul nici unui birou notarial.
În urma acestuia, a rămas ca succesibili, reclamanta P. I. în calitate de colateral privilegiat (sora defunctului) cu cota de 1/1 din masa succesorală.
Prin urmare, în temeiul art.651 cod civil va constata deschisă succesiunea autorului P. I. decedat la data de 22.02.2013, cu ultimul domiciliu în C., ..5, ., iar masa succesorală a autorului P. I. se compune din cota de 2/3 din imobilul-cameră cămin menționat anterior.
Va constata moștenitoare legală acceptantă a autorului P. I. pe reclamanta P. I. în calitate de colateral privilegiat (sora) cu cota de 1/1 din masa succesorală.
Referitor la pasivul succesoral, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei la filele 89-90, respectiv adeverințele nr.2 și 3 din data de 17.03.2014, rezultă că pentru imobilul-bun succesoral este datorată suma de_,1 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere către Asociația de proprietari nr.1 IUG pentru perioada mai 2007-februarie 2013.
Astfel, instanța va constata că pasivul succesoral este în cuantum de_,1 lei ce a fost suportat integral de pârâte-reclamante reconvenționale, pasiv ce se va imputa fiecărei părți corespunzător cotei ce îi revine.
În temeiul art. 453 C.pr.civ, având în vedere soluția de admitere în parte a acțiunii introductive și nefiind reținută culpa procesuală a reclamantei, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de pârâta-reclamanta reconvențională D. Steluța privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de către reclamanta P. I..
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta P. I., cu domiciliul în C., ., nr. 8, .. 1, ., CNP_ în contradictoriu cu pârâtele D. Steluța, cu domiciliul în C., .. 81, .. 1, ., CNP_ și I. C. cu domiciliul în .. D..
Admite cererea reconvențională formulată de pârâtele-reclamante reconvenționale D. Steluța și I. C. .
Constată deschisă succesiunea autoarei P. M. decedată la data de 07.05.2007 cu ultimul domiciliu în C., ..5, ., ..
Constată că masa succesorală a autoarei P. M. se compune din cota de 1/2 din imobilul-cameră cămin situat în C., ..5, ., ..
Constata mostenitori legali acceptanți ai autoarei P. M. pe Peleșa I., în calitate de soț supraviețuitor postdecedat cu o cota de 1/3 din masa succesorala și pe pârata-reclamantă reconvențională I. C. în calitate de ascendent privilegiat (mama) în cota de 1/6 din masa succesorală și pârâta-reclamanta reconvențională D. Steluța în calitate de colateral privilegiat (soră) în cota de 1/2 din masa succesorală.
Constată deschisă succesiunea autorului P. I. decedat la data de 22.02.2013, cu ultimul domiciliu în C., ..5, ., ..
Constată că masa succesorală a autorului P. I. se compune din cota de 2/3 din imobilul-cameră cămin situat în C., ..5, ., ..
Constata moștenitoare legală acceptantă a autorului P. I. pe reclamanta P. I. în calitate de colateral privilegiat (sora) cu cota de 1/1 din masa succesorală.
Constată un pasiv succesoral în cuantum de_,1 lei ce a fost suportat integral de pârâte-reclamante reconvenționale, pasiv ce se va imputa fiecărei părți corespunzător cotei ce îi revine.
Respinge cererea formulată de pârâta-reclamanta reconvențională D. Steluța privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2015.
Președinte, Grefier,
E. Z. C. C.
Red..E.Z
Tehn.C.C.
5 exe/….
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8415/2015. Judecătoria CRAIOVA | Anulare act. Sentința nr. 8941/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
