Partaj judiciar. Sentința nr. 6409/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6409/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 6409/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ -partaj judiciar-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6409
Ședința publică din data de 14.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – ELENA ZORILĂ
GREFIER – C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. D. în contradictoriu cu pârâții P. P., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta, prin avocat S. N., lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamanta, prin avocat S. N., depune la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea depusă de către pârâtul P. P..
Instanța, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității acțiunii având în vedere obiectul cauzei, respectiv partaj judiciar, precum și faptul că acesta nu se poate efectua decât în contradictoriu cu toți moștenitorii.
Reclamanta, prin avocat S. N., arată că instanța nu a luat act de tranzacția părților. Mai mult, există un certificat de moștenitor, dar părțile au rămas tot in indiviziune. Arată că părțile au rămas în indiviziune cu privire la imobil, astfel că acțiunea este admisibilă.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
La data de 31.01.2014, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ 72014, reclamanta P. D. a chemat în judecată pe pârâții P. P. și P. N., solicitând să se dispună recuțiunea donației făcute pârâtului P. P., înregistrată la nr. 528/12.04.2007 de BNP P. E., partajarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei P. I., decedată la 21.11.2009 și ieșirea din indiviziune pentru imobilele rămase.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în fapt la 19.11.2009 a decedat autoarea lor P. I., moștenitori cu vocație succesorală rămânând reclamanta (descendetă de gr. I), P. P. (descendent de gr. I) și P. N. (soț supraviețuitor).
Masa succesorală rămasă de pe urma defunctei este compusă din: activ succesoral - cota de ½ din imobil casa de locuit, ce ocupă o suprafață construită de 100,84 mp, format din 3 camere, hol, bucătărie, magazie, baie și beci și teren intravilan, în suprafață totală de 146 mp din măsurători și o suprafață de 197,13 mp, situat în C., .. 140 (fost nr. 110, fost nr. 58), județul D. precum și cota de ½ din imobilul situat în ., ., .. 86, județul D., compus din casa de locuit, cabana din lemn și teren intravilan în suprafață de 1000 mp și pasiv succesoral – în cuantum de 15.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomeniri ulterioare suportate de reclamantă, solicitând să se majoreze lotul reclamantei cu cota cuvenită din această sumă.
În ceea ce privește imobilul situat în C., a solicitat reducțiunea donației înregistrată la nr. 528/12.04.2007, prin care pârâtului P. P. i s-a transmis cu titlu gratuit întregul bun, cu cota de 3/16 cuvenită reclamantei din partea mamei, ca reprezentând rezervă succesorală ce i-a fost încălcată.
Astfel, cota reclamantei succesorală este de 3/32 din întregul imobil.
Reclamanta a menționat că a aflat de existența donației în anul 2011, odată cu dezbterea succesiunii în fața notarului public.
În ceea ce privește imobilul situat în ., reclamanta a arătat că prin certificatul de moștenitor nr. 92/18.11.2011 s-au stabilit ca moștenitori cu vocație concretă la moștenire P. N. cu cota de ½ din partea cuvenită mamei sale, în calitate de soț supraviețuitor și P. P. și rec lamanta, cu cota de 3/8 fiecare, în calitate de descendenți gr. I.
Prin contractul de vânzare-cumpărare aut. la nr. 1637/11.07.2012, tatăl său P. N. i-a transmis cota lui de 5/8 idn imobil.La această cotă, se adaugă partea cuvenită reclamantei la decesul mamei (5/8 + 3/16 din imobil), rezultând că are o parte de 13/16 din imobil, diferența de 3/16 rămânând fratelui său, P. P..
Astfel, a solicitat ieșirea din indiviziune pentru imobilul din Șimnicu de Sus, asupra căruia are un drept de proprietate în cotă de 13/16.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1086 și urm. N.C.CIV. și art. 979 C.P.CIV.
În susținerea cererii de chemare in judecată, reclamanta a depus în copie următoarele acte: acte de stare civilă, contractul de donație nr. 528/12.04.2007, certificatul de moștenitor nr. 92/18.11.2011, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1637/11.07.2012 și procesul-verbal de informare privind avantajele medierii.
La data de 22.04.2014 pârâtul P. P. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile prev. de art. 193 N.C.P.CIV. respectiv pârâtul nu a primit invitația de participare la ședințele de informare, motiv pentru care a solicitat reclamantei să facă dovada invitării la ședințe și a datelor de transmitere a invitațiilor.
Pârâtul a mai invocat excepția inadmisibilității acțiunii și a solicitat respingerea acesteia cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat admiterea în parte a acțiunii și anume strict cu privire la sistarea de indiviziune cu privire la imobilul situat în .,, iar pentru celelalte capete de cerere a solicitat respingerea acestora în baza motivelor de mai jos, cu cheltuieli de judecată.
Pe fondul cauzei, pârâtul a mai arătat că moștenirea după defuncta lor mamă P. I., decedată la 19.11.2009, s-a dezbătut în baza certificatului de moștenitor nr. 92/18.11.2011 emis de BNP I. Vergica din C..
La dezbaterea moștenitirii, reclamantul a fost reprezentat de fiica reclamantei, numita M. L. M., aspect ce reiese din certificatul de moștenitor aflat la dosar.Atunci s-a stabilit masa succesorală după defuncta, s-a stabilit activul și pasivul moștenirii și s-au stabilit cotele de moștenire. Acest certificat de moștenitor nu a fost atacat, a fost acceptat de toți moștenitorii, adică reclamanta, pârâtul și tatăl lor și certificatul și-a produs efectele prin intabularea cotelor de proprietate în CF și, apoi prin înstrăinarea cotei de proprietate a tatălui lor (contractul de vânzare-cumpărare nr. 1637/11.07.2012 BNP Z. A. P.) către reclamantă.
La momentul deschiderii succesiunii în masa succesorală nu se află cota de ½ - a parte din imobilul casă de locuit situat în C., .. 140, D., întrucât acest imobil i-a fost transmis pârâtului cu titlu de donație, scutită de raport, și cu sarcina uzufructului viager, de către defuncta lor mamă, prin contractul aut. la 12.04.2007 de BNP P. E. și P. A. D. din C..Acest aspect era cunoscut de către reclamantă.
În susținerea întâmpinării, pârâtul a depus copie contract de donație de bani din data de 26.06.1981.
La data de 22.05.2014, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepția inadmisibilității, fiind respectate dispozițiile art. 193 N.C.pc. De asemenea, în ceea ce temeinicia cererii de chemare in judecată, o dată cu emiterea certificatului de moștenitor nr. 92/18.11.2011 emis de către BNP I. Vergica, a aflat de existența contractului de donație autentificat sub nr. 528/12.04.2007. Astfel, cererea de reducțiune nu era prescrisă, termenul de prescripție curgând de la data la care a luat cunoștință de existența înscrisului. Cu privire la pasivul succesoral, solicită respingerea excepției prescripției invocată de pârâtul P. P., având în vedere că pârâții au recunoscut faptul că reclamanta a fost cea care a suportat cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare. Cu privire la imobilul situat în Șimnicu de Sus, solicită ieșirea din indiviziune în cotele de 13/16 din imobil pentru reclamantă și respectiv 3/16 pentru pârâtul P. P..
La termenul de judecată din data de 02.10.2014, instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii ca urmare a nerespectării procedurii prealabile.
De asemenea, la termenul de judecată din data de 20.11.2014, a fost respinsă cererea de a se lua act de tranzacția parțială încheiată de reclamantă și pârâtul P. N..
La termenul de judecată din data de 29.01.2015, reclamanta a depus precizare la acțiune prin care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu doar cu pârâtul P. P.. A mai arătat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P. I. se compune din imobil casa de locuit ce ocupă o suprafață construită de 100, 84 mp formată din 4 camere, hol, bucătărie, magazie, baie și beci și teren intravilan în suprafață de 146 mp din măsurători și o suprafață de 197, 13 mp, situat in C., .. 140, precum și un imobil situat in ., ., .. 86, jud. D. compus din casa de locuit, cabana din lemn și teren intravilan de 1000 mp.
La data de 18.03.2015, prin serviciul Registratură, pârâtul P. P. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii raportat la existența certificatului de moștenitor nr. 93/18.11.2011 emis de BNP Aosicția I. Vergica, precum și excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la reducțiunea donației făcute pârâtului cu privire la imobilul situat in C., .. 140, jud. D. și prescripția dreptului de a mai cere constatarea existenței vreunui pasiv al moștenirii
Analizand exceptia inadmisibilității acțiunii invocată, instanța retine următoarele:
Potrivit certificatului de mostenitor nr.92 din data de 18.11.2011 emis de BNP I. Vergica, de pe urma defunctei P. I., decedată la data de 19.11.2009 mostenitori legali sunt P. N., în calitate de soț supraviețuitor, P. P., în calitate de fiu și P. D., în calitate de fiică.
Prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat inițial în contradictoriu cu pârâții P. P. și P. N. să se dispună partajarea averii succesorale după defuncta P. I., ieșirea din indiviziune și reducțiunea donației făcută de defuncta P. I. pârâtului P. P., iar ulterior prin modificarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a solicitat judecarea în contradictoriu doar cu pârâtul P. P..
În acest context instanta retine ca este vorba de o coparticipare procesuala pasiva obligatorie, în actiunea ce are ca obiect partaj succesoral și ieșire din indiviziune, trebuind sa figureze ca parati toti mostenitorii defunctei P. I., existand posibilitatea ca instanta sa stabileasca un drept de moștenire in patrimoniul unuia dintre moștenitori in contradictoriu numai cu unii din mostenitorii defunctei, fiind astfel eludate interesele celorlalti mostenitori.
Pentru aceste considerente instanta urmeaza sa admita exceptia inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulata numai in contradictoriu cu unul dintre mostenitorii deefunctei P. I. si sa respinga actiunea ca inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către instanță, din oficiu.
Respinge acțiunea având ca obiect partaj succesoral formulată de reclamanta P. D., CNP_, cu domiciliul în C., ., nr. 2, .. 1, . împotriva pârâtului P. P.,cu domiciliul în Oradea, ., .. 4, jud. Bihor ca inadmisibilă.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2015.
Președinte, Grefier,
E. Z. C. C.
Red..E.Z.
Tehn..C.C
4 exe/23.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6423/2015. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6184/2015. Judecătoria... → |
|---|
