Plângere contravenţională. Decizia nr. 7480/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7480/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 7480/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 7480/2015
Ședința publică de la 03 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. O. M. și pe intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat C. D., pentru petent și consilier juridic I. I., pentru intimat, lipsă fiind petentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat C. D., pentru petent, solicită termen pentru a pregăti apărarea.
Consilier juridic I. I., pentru intimat, arată că lasă la aprecierea instanței.
Instanța apreciază că motivul pentru care apărătorul petentului solicită acordarea unui nou termen de judecată nu este justificat, motiv pentru care va respinge această cerere.
Procedând în condițiile art. 131 N.C.Pr.civ. la verificarea competenței, instanța, având în vedere disp. art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, constată că Judecătoria C., sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul B. O. M. împotriva procesului-verbal . nr._ întocmit la data de 29.01.2014, este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În temeiul art. 238 alin. 1 N.C.Pr.civ., după ascultarea părților, instanța stabilește că durata estimată, optimă și previzibilă, necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, este de cel mult 180 de zile.
Instanța acordă cuvântul în ceea ce privește probele solicitate de către părți prin cererile formulate.
Avocat C. D., pentru petent, solicită în dovedirea plângerii încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Consilier juridic I. I., pentru intimat, solicită în combaterea plângerii încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 258 raportat la art. 255 N.C.p.c., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar solicitată de către părți prin cererile formulate.
Instanța, constatând că probele încuviințate au fost administrate declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 N.C.Pr.civ. și potrivit art. 392 N.C.Pr.civ. deschide dezbaterile în fond.
Avocat C. D., pentru petent, având cuvântul, solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție ,fără cheltuieli de judecată. Să se aibă în vedere faptul că nu există niciun corespondent între planșele foto depuse la dosar și cele consemnate în procesul-verbal de contravenție.
Consilier juridic I. I., pentru intimat, solicită respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal d e contravenție. Din planșele foto existente la dosar rezultă faptul că petentul circula pe Calea București cu viteza de 115Km/h.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.Pr.civ. instanța declară dezbaterile în fond încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
La data de 04.02.2015, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, plângerea formulată de către petentul B. O. M. prin care s-a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al jud.D. să se dispună anularea procesului –verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 29.01.2014 și exonerarea de la plata amenzii aplicate.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 29.01.2015, orele 3:58, conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_ în C., . Aeroport, a fost oprit de un agent de poliție care i-a reproșat faptul că a condus cu o viteză care încalcă dispozițiile legale iar pentru acest lucru îi va suspenda permisul de conducere.
Petentul a invocat nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție, având în vedere prevederile art. 109 alin. 2 din OUG 195/2002 și dispozițiile art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OG 195/2002: " În situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut de anexa nr. 1 D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul". Procesul-verbal nu este încheiat în forma cerută de lege și prevăzută la anexa 1 D, fiind încheiat pe un model de proces-verbal folosit pentru un alt gen de contravenții și care nu conține toate datele minime necesare pentru constatarea acesteia astfel că instanța nu poate verifica ce . avut modulul de prelucrare a aparatului radar și camera video care a efectuat înregistrarea, nefiind precizate aceste mențiuni, făcând parte doar din procesul-verbal prevăzut în anexa 1D. Nulitatea relativă nu a fost acoperită prin inserarea acestor mențiuni în formularul obișnuit de proces-verbal care s-a folosit la constatarea contravenției, aceștia neprecizând decât . aparatului radar, fără să menționeze . de prelucrare și camera video,existând posibilitatea atunci când se defectează să se schimbe, fără să se mai facă verificarea metrologică. În aceste condiții, organul constatator are posibilitatea de a prezenta instanței verificarea metrologică, petentul neavând posibilitatea să verifice dacă aparatul a cărui verificare metrologică se prezintă, avea montat modulul de prelucrare menționat în verificare și care nu este menționat în procesul-verbal, sau alt modul.
Petentul a mai arătat că odată cu el, circula un alt autovehicul, iar înregistrarea vitezei pentru autoturismul său poate fi influențată de acesta. Polițistul a omis să precizeze locul unde a fost depistat, în sensul de a trece imobilul sau borna kilometrică unde s-a făcut înregistrarea, pentru a știi pe sectorul de drum respectiv care este limitarea vitezei.
Petentul a precizat că înregistrarea poate fi folosită ca probă, trebuie să cuprindă cel puțin data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, imaginea autovehiculului. Măsurătorile și înregistrările trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificați iar cinemometrele vor putea fi utilizare legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate și sigilate și sunt însoțite de buletine de verificare metrologică în termen.
În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001 șiOUG 195/2002.
La plângere s-a atașat procesul-verbal a cărui anulare s-a solicitat.
La data de 18.02.2015 I.P.J.D. a formulat întâmpinare la plangerea contravențională pe care o considera neîntemeiata solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este incheiat cu respectarea condițiilor de fond śi forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie,. prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.Fapta reținută în sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece circulând cu o viteză peste limita legală admisă, exista pericolul producerii unor accidente de circulație.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
În drept, intimatul a invocat prev. OUG 195/2002 R, Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 R și OUG 2/2001.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
În temeiul art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ.a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În susținerea întâmpinării intimatul a depus planșe foto, buletinul de verificare metrologică nr._/19.03.2014.
În cauza a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de către părți.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată si reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr. nr._ întocmit la data de 29.01.2014 de I. D., petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 877,5 lei pentru faptul că la data de 29.01.2015, ora 03.58 a condus autoturismul marca VW passat cu nr. de înmatriculare_ în C., Calea București către Aeroport, cu viteza de 115 km /h.
Viteza de deplasare a fost înregistrată, potrivit mențiunilor cuprinse în procesul verbal, cu aparatul radar marca Autovision, . 114 montat pe autoturismul cu nr. MAI_.
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Petentul a invocat drept motiv de nulitatea faptul că procesul verbal nu este încheiat pe formularul prevăzut la anexa 1 D prevăzut de art. 109 alin. 2 din OUG 195/2002, care impune un anumit conținut. A precizat petentul că nefiind încheiat pe acest formular lipsesc mențiuni cum ar fi . radar montat pe autoturismul poliției care a făcut înregistrarea.
Tot un motiv de nulitate îl reprezintă încadrarea faptei săvârșite, petentul apreciind că prin aplicarea marjei de eroare prevăzută de pct. 3.1.1 din NML 021-05/2001, ar fi avut o viteza mai mică, iar fapta contravențională ar fi fost aceea de a depăși viteza legală cu 41-50 km/h, faptă ce are o altă sancțiune.
Instanța apreciază acest motive de nelegalitate a procesului verbal ca neîntemeiate.
Potrivit art. 181 alin. 1 din R.A. O.U.G. nr. 195/2002, în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul. Neîntocmirea procesului verbal în această formă este sancționată cu nulitatea relativă virtuală, întrucât norma este dispozitivă, fiind instituită pentru ocrotirea unui interes privat, iar petentul trebuie să facă dovada că i s-a produs o vătămare prin neîntocmirea procesului verbal în formatul respectiv. În cauză, petentul nu a făcut dovada producerii unei vătămări.
De altfel, instanța apreciază că, deși procesul verbal întocmit de intimat nu urmează întru totul acest model, el cuprinde toate mențiunile prevăzute la anexa 1D, inclusiv datele de identificare ale aparatului radar și numărul autoturismului poliției pe care este amplasat, astfel că nu este de natură a produce o vătămare petentului.
În ceea ce privește susținerea petentului conform căreia la viteze de peste 100 km/h abaterea cinemometrului este de +/- 4% din valoarea convențional adevărată, iar dubiul profită petentului, instanța reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității însă, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
De asemenea, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța apreciază că s-au efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia, potrivit cărora ar fi circulat cu o viteză mai mică decât cea înregistrată nu fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu susținerile petentului.
Din contră, săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat măsurării vitezei (aparatul radar), a cărui documentație a fost depusă la dosar, din cuprinsul buletinului de verificare metrologică depus la dosarul cauzei de către intimat rezultând că cinemometrul de control rutier indicat în procesul-verbal de contravenție a fost declarat admis în urma verificării metrologice, valabilitatea verificării fiind de un an, precum și faptul că acest cinemometru măsoară viteza, atât în sistem staționator, cât și în regim de deplasare.
Instanța consideră că, în speța de față, nu există niciun motiv pentru a se putea conchide că aparatul radar s-ar fi aflat în situația susținută de petent, în sensul de a fi afectat de o eroare maximă de 4 %, iar dubiul invocat de petent nu are un caracter rezonabil.
Totodată, se are în vedere că verificarea cerințelor cuprinse în N.M.L. 021-05 se efectuează numai cu ocazia evaluărilor în vederea acordării aprobărilor de model și cu ocazia verificărilor metrologice la care sunt supuse periodic cinemometrele, astfel încât aceste cerințe nu se aplică la utilizare, în funcționarea propriu-zisă a cinemometrelor, și deci, dacă în urma verificării aparatului se constată că acesta funcționează în limite admise, nimeni nu adaugă și nu scade nimic la măsurarea efectivă.
Prin urmare, instanța apreciază că, simpla susținere, în sensul că aparatul radar ar fi afectat de o eroare, nu este de natură a crea un dubiu rezonabil, care să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, prezumție întărită și de faptul constatării celor săvârșite cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, petentul invocând o posibilitate pur ipotetică.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petentul beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici prezumția de legalitate a procesului verbal, iar instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Pentru a dovedi săvârșirea contravenției de către petent, intimatul a depus la dosar actele ce au stat la baza emiterii procesului verbal, respectiv planșele foto (f. 13) și buletinul de verificare metrologică a aparatului radar (f. 12.
Potrivit acestor înscrisuri aparatul radar Autovision . 114 este verificat metrologic la data de 19.03.2014, înregistrează viteza atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, fiind montat pe autoturismul MAI_ menționat în procesul verbal de contravenție încheiat pe numele petentului.
Aceste înregistrări respectă dispozițiile din NML-021-05, astfel cum a fost modificat prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/14.07.2009, care nu mai impun ca operatorul radar să dețină atestat.
Prin urmare, măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrului constituie o probă valabilă pentru aplicarea legislației rutiere, viteaza înregistrată fiind cea a autoturismului petentului, iar nu a altui autoturism.
Analizând fotografiile efectuate de intimat în urma înregistrării cu aparatul radar, instanța constată că la data de 29.01.2015, ora 03.58.22, petentul circula cu autoturismul marca VW passat cu nr. de înmatriculare_ , având o viteză de 115 km/h.
În privința numărului autoturismului condus de petent, acesta se poate distinge în fotografia nr. 9.
Prin urmare susținerile petentului conform cărora înregistrarea cu aparatul radar nu ar cuprinde data și ora la care s-a efectuat măsurarea, valoarea vitezei sau imaginea autoturismului din care să fie pus în valoare numărul de înmatriculare, sunt neîntemeiate.
Față de probele administrate, instanța reține că mențiunile cuprinse în procesul-verbal se coroborează cu probele depuse de intimat, din fotografiile video-radar, depuse la dosarul cauzei de către intimat, rezultând că în data respectivă petentul a circulat pe sector de drum cu limitare 50 km/h cu viteza de 115 km/h înregistrată cu aparatul radar Autovision . 114, aparat verificat metrologic.
Prin urmare, instanța apreciază că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură acesta și confirmată situația de fapt reținută de agentul de poliție. Prin urmare, procesul verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozițiile din O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că, în raport de gradul de pericol social al faptei, de urmarea ce s-ar fi putut produce prin depășirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h, ceea ce constituie un pericol pentru siguranța circulației, viața și integritatea fizică a celorlalți participanți la trafic, dar chiar și a petentului, aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, fiind în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002.
În ce privește măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, prin reținerea permisului de conducere, instanța reține că aceasta se aplică obligatoriu, pe lângă sancțiunea principală, ori de câte ori se constată săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, iar nu în mod facultativ și indiferent de sancțiunea principală aplicată.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 29.01.2015, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. O. M., domiciliat în Ișalnița, ., județul D. în contradictoriu cu intimatul I. D., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._, întocmit la data de 29.01.2015, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C. și se va soluționa de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică astăzi 03.06.2015.
Președinte Grefier
Red. R.S./tehn.V.P./4 ex./
| ← Accesiune. Sentința nr. 7496/2015. Judecătoria CRAIOVA | Acţiune în constatare. Sentința nr. 7472/2015. Judecătoria... → |
|---|
