Plângere contravenţională. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 07/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 11783/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 07 octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent B. M. A. și pe intimat I.P.J. D., având ca obiect plângere contravențională CP NR_
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petenta asistată de av. B., substituind pe av. J. M., martorul P. C., lipsind intimat - I.P.J. D.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 311-323 Cod procedura civila, s-a procedat la audierea sub prestare de jurământ a martorului P. C. E. a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosarul cauzei, după care
Nemaifiind cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, conform dispozițiilor art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., instanța constată cercetarea procesului încheiată și întrucât petenta prin apărător este acord ca dezbaterea fondului să aibă loc la acest termen de judecată, în temeiul art. 392 Cod proc.civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei .
Av. B., substituin pe av. J. M. pentru petentă, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei,conform art. 394 Cod pr.civ., instanța închide dezbaterile asupra fondul cauzei .
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
La data de 24.03.2015 petenta B. M. A. a formulat plângere în contradictoriu cu I.P.J. D. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 11.03.2015 emis de I.P.J. D., solicitând anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse.
În motivarea plângerii, petenta arată că în fapt, la 11.03.2015 se deplasa cu mașina proprietate personală marca WV cu nr. de înmatriculare BH-9639-BC și în jurul morei 16,55 când se afla în zona dintre . L., rulând în direcția comunei L..
La un moment dat a efectuat manevra de depășire, după ce în prealabil e asigurase corespunzător, pe segmentul respectiv marcajul de pe axul drumului era discontinuu și nu existau indicatoare rutiere care să interzică manevra de depășire.
Petenta a reintrat pe sensul său de mers și rulând în continuare a întâlnit o curbă spre dreapta direcției sale de mers.
A parcurs această curbă spre dreapta, moment în care un echipaj de poliție care rula pe banda de contrasens i-a făcut semn ca să oprească.
Petenta a oprit și din acea mașină a coborât un agent de poliție care i-a spus că ar fi încălcat marcajul liniei continue, când a auzit i-a spus că nu este adevărat acest lucru, aceasta depășind regulamentar într-o zonă în care această manevră este permisă.
Pe de altă parte, agentul constatator nu putea observa momentul în care petenta efectuase această manevră deoarece nu a avut vizibilitate din cauza curbei și mai ales a faptului că petenta deja efectuase cu cca. 500 m în urma locului unde a fost oprită, manevră de depășire și din sens opus nu se vedea nici un fel de mașină – cu atât mai mul cea a poliției – din care să se poată observa momentul n care a efectuat depășirea.
La rubrica "obiecțiuni" a menționat că nu a trecut peste linia continuă.
În drept, a invocat dispozițiile art. 31 OG 2/2001.
În susținerea plângerii la dosar s-au depus: procesul-verbal contestat, copia C.I., împuternicire avocațială, chitanța reprezentând taxă de timbru.
La data de 07.04.2015, intimatul I. D. a depus întâmpinare pe care o consideră neîntemeiată, solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul invidie al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia noastră instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC instituția intimată se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.l, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele
normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. în special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că, una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să constaei faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri respectiv procesul verbal de contravenție aflat la dosarul cauzei care are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului.
De asemenea, solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civilă potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecată nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.
Solicită acesta întrucât, in caz contrar se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările lor si probele propuse raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecată.
In concluzie, solicită respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiată si, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
In temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției intimate.
În scop probator petenta a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu martorul P. C. E..
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 11.03.2015, petenta B. M. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 390 lei si suspendare dreptului de a mai conduce autoturismul pe o perioada de 30 zile, reținându-se in sarcina sa săvârșirea contravenției prev. de disp. art. 120 alin.1, ROUG 195/2002 .
În fapt, la data de 11.03.2015, petenta a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare BH-9639-BC în direcția Caracal, pe DN 6 si la km. 207+600, a efectuat depășirea neregulamentara a auto cu nr. de înmatriculare_ pe sector de drum unde este depășirea interzisă prin marcaj longitudinal continuu trecând peste acesta pe celălalt sens.
Potrivit art. 120 alin. 1 lit. h din HG 1391/2006, se interzice depășirea vehiculelor: h) în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă".
Respectând dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța urmează a examina mai întâi legalitatea procesului-verbal și ulterior temeinicia sa.
Cat privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine ca acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 alin.1 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatata si din oficiu de către instanța.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contravențional atacat, instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii publice, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient, conform disp. art.249 N.c.p.c., care reglementează sarcina probei.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, inclusiv prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție. Instanța europeană a stabilit că prezumțiile de fapt sau de drept operează în legile represive din toate sistemele juridice și că ea nu interzice în principiu asemenea prezumții. Cu toate acestea, exigențele unui proces echitabil impun statelor contractante să nu depășească anumite limite și să le folosească într-o manieră rezonabilă, ținând cont de gravitatea faptei și cu respectarea dreptului la apărare.
De asemenea, Curtea a stabilit că sarcina sa nu este de a verifica compatibilitatea in abstracto a unei prezumții legale sau simple cu prevederile Convenției, ci de a determina dacă aceasta a fost aplicată în concret reclamantului într-o manieră compatibilă cu respectarea prezumției de nevinovăție (cauza Bouamar c Franței).
Procesul verbal de contravenție nu este doar un act de acuzare ci și un mijloc de probă.
Textul art. 34 din OG 2/2001 presupune o interpretare concordantă cu exigențele unui proces echitabil, devreme ce prevede că instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție. Prin urmare instanța nu pornește de la ideea preconcepută că persoana sancționată contravențional este vinovată, ci menținerea procesului verbal va fi rezultatul unor verificări asupra tuturor consemnărilor actului sancționator.
În situația sancționării contravenției constând în fapta comisivă, astfel cum este în situația de față, procesul verbal constituie un mijloc de probă, el dovedind o situație de fapt care a condus în mod rezonabil la ridicarea unei acuzații bazate pe împrejurări de fapt ce necesită explicații fundamentate pe probe din partea celui sancționat. Prin urmare, în astfel de cazuri, sarcina probei, în procesul civil, este inversată prin mecanismul de funcționare a prezumției simple, astfel încât aceasta trece asupra părții împotriva căreia este stabilită prezumția.
Sub aspectul temeiniciei, se reține că starea de fapt constatată în procesul verbal nu a fost confirmată prin administrarea de către intimată a altor dovezi în acest sens, iar susținerile petentei în sensul că nu se face vinovată de faptele reținute sunt probate de declarația martorului P. C. E., care a declarat că depășirea s-a efectuat pe linie discontinua.
Nici în cuprinsul procesului-verbal de contravenție și nici în cuprinsul întâmpinării depuse, intimatul nu indică mijloacele de probă a faptei, care sa facă posibil controlul instanței de judecată asupra realității celor consemnate. Din analiza procesului-verbal de contravenție, instanța nu regăsește nici un element de natura să probeze consemnările agentului constatator, prin întâmpinarea depusă, intimata arătând ca fapta a fost constatată in mod direct de organele de politie, nedeținând nici un material probator pentru procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.03.2015, proces care a fost contestat de petentă prin semnarea cu obiecțiuni, fiind consemnat ca in momentul când s-a angajat in depășire ,, nu a trecut linia continua".
Instanța constata că, din probatorii rezulta o alta stare de fapt decât cea reținuta in sarcina petentului prin actul sancționator, și în baza art.34 din O.G.nr. 2/2001 modificata, admite plângerea formulată de petent și dispune anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/11.03.2015, cu exonerarea de plata amenzii aplicate in valoare de 390 lei .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta B. M. A., cu domiciliul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu intimata I.P.J. D., cu sediul în C., ., jud. D..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/11.03.2015 și exonerează petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 07.10. 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R.-M. T. L. V.
Red. M.R.T/ Tehnored. L.V.2 ex.
29.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 12/2015. Judecătoria... | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 08/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
