Plângere contravenţională. Sentința nr. 2395/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2395/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 2395/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2395/2015
Ședința publică de la 23 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. C. - judecător
Grefier A. G.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent P. I. C. și pe intimat INSPECTORATUL DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au raspuns partile.
In temeiul art. 104 alin.13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387 din 22 septembrie 2005, instanța a lăsat cauza la a doua strigare.
La a doua strigare au raspuns avocat Pirlea C. C. pentru petent și martorul C. A. D., lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Avocat Pirlea C. C. pentru petent depune la dosar factura fiscală nr. 7693/12.06.2014, în copie.
În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. s-a procedat la ascultarea martorului, G. C. A. D. sub prestare de juramânt, conform dispozitiilor art.319 Cod proc.civ., declaratia acestuia fiind consemnată si atasată la dosar .
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat Pirlea C. C. pentru petent solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment, fără cheltuieli de judecată. Arată că refuzul petentului de a cântări autovehiculul se datorează unei cauze obiective, respectiv defecțiunea apărută la sistemul de frânare. Astfel, autovehiculul nu se putea deplasa, potrivit depoziției martorului. Învederează că menținerea procesului verbal de contravenție pune în pericol siguranța firmei.
În temeiul art. 389 și urm. Noul Cod de Procedură Civilă, considerând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.07.2014 sub nr._, petentul P. I. C. a formulat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 12.06.2014 .
În motivarea plângerii în fapt, petentul a arătat că în data de 12.06.2014, în jurul orelor 10:30, circula cu ansamblul de vehicule format din autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, utilizate de ., dinspre Târgu J. spre C., transportând piatră spartă de la cariera M. din Bumbești, J., aparținând ..
A precizat că a oprit ansamblul de vehicule pe Centura de Nord a Craiovei, unde a constatat că supapa de refulare este blocată, problemă pe care nu a putut-o remedia, motiv pentru care a anunțat conducerea societății despre problema tehnică pe care o avea.
A fost anunțat că i se va transmite o supapă nouă de la Târgu J., de la anunțarea defecțiunii și până la sosirea respectivei piese durând aproximativ o oră și jumătate.
În același interval, a apărut un echipaj ISCTR care s-a oprit în parcarea situată pe cealaltă parte a drumului, unde și-a instalat și instalația de cântărire.
Petentul a susținut că inspectorii de trafic i-au solicitat să-i prezinte, la control, documentele și, având dubii cu privire la cantitatea de marfă pe care o transporta, i-a solicitat să deplaseze autovehiculul pe celălalt sens de mers pentru a fi cântărit.
Petentul le-a adus la cunoștință faptul că nu poate deplasa autovehiculul, având în vedere defecțiunea pe care o avea, așteptând piesa de la Târgu J..
În aceste condiții, agentul constatator a procedat la întocmirea procesului verbal și au suspendat licența nr._ a autovehiculului, efectuând fotografii și filmări ale autovehiculului.
După aproximativ 15 minute, inspectorii de trafic au plecat, iar în scurt timp a sosit și piesa de la Târgu J. cu o mașină adusă de către un coleg.
Petentul susține că sancțiunea aplicată este neîntemeiată, nedeplasarea autovehiculului în locul indicat neputând fi interpretată ca un refuz în sensul art. 61 alin. 1 lit. o, fiind vorba de o cauză obiectivă, în cauză fiind vorba de un caz fortuit.
Petentul a precizat că nu exista nici un motiv obiectiv pentru care nu ar fi urcat ansamblul pe instalația de cântărire, întrucât, din documentele însoțitoare ale mărfii, reiese faptul că marfa transportată avea greutatea utilă de 23.600 kg, cantitate care cumulată cu greutatea autovehicului, nu depășea sarcina maximă admisă.
A solicitat admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii contravenționale, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, având în vedere că săvârșirea faptei s-a datorat unei defecțiuni pe care nu o putea anticipa, din documentele existente reiese faptul că circula legal din punct de vedere al maselor maxime admise, cuantumul amenzii este exagerat de ridicat raportat la venitul pe care îl realizează.
În drept a invocat dispozițiile art. 31 din O 2/2001.
A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și probei testimoniale.
A anexat, în copie, tichet de cântar nr. 4393/12.06.2014, aviz de însoțire a mărfii, procesul verbal contestat.
Acțiunea a fost legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru.
La data de 24.09.2014 intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
A precizat că fapta constatată prin procesul verbal contestat prezintă elementele constitutive ale contravenției prevăzute și sancționate de art. 61 alin. 1 lit. o din OG 43/1994 privind regimul drumurilor.
În ceea ce privește procedura de cântărire efectuată de către inspectorii din cadrul ISCTR, a arătat că aceasta se efectuează doar în temeiul dispozițiilor legale, respectiv OG 43/1997.
Deși petentul menționează în plângerea contravențională faptul că nu a existat niciun motiv obiectiv pentru care nu ar fi urcat ansamblul pe instalația de cântărire, din filmarea pe care o anexează, rezultă că acesta a refuzat cântărirea pe motiv că depășește greutatea pe axa motrică.
De astfel, inspectorul de trafic a menționat în cuprinsul procesului verbal faptul că au fost efectuate fotografii și o filmare la momentul controlului, aspect cunoscut și menționat în cuprinsul plângerii contravenționale și de către petent.
Intimata a susținut că sancțiunea aplicată este, în mod evident, proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, pentru nerespectarea prevederilor privind regimul drumurilor. Aplicarea acestei sancțiuni reprezintă modul prin care petenta a fost atenționată asupra gravității faptei săvârșite, astfel încât, pe viitor, să nu mai încalce restricțiile stabilite de administratorii drumurilor, evitând, în acest mod, producerea unor evenimente rutiere grave, amenda aplicată fiind dozată în așa fel încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ.
Sancțiunea avertismentului nu se impune pentru că o atare situație ca cea sancționată în cauza de față, nu poate fi socotită drept o faptă cu gravitate redusă, în sensul art. 7 alin. 2 din OG 2/2001.
În situația în care va fi admisă plângerea contravențională, iar petenta a achitat contravaloarea amenzii aplicate intimata solicită să se ia act că nu are posibilitatea de a returna contravaloarea amenzii, această sumă de bani fiind virată dosar în conturile CNADNR-ului și bugetului de stat, astfel că ISCTR nu poate fi obligată la restituirea amenzii contravenționale.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 teza II și alin. 2 C.pr.civ.
A anexat, în copie, împuternicire nr. 7897/28.03.2014, procesul verbal contestat, proces verbal de reținere, fotocopii efectuate la momentul controlului, carte de identitate, certificat de pregătire profesională și permis de conducere ale conducătorului auto, diagramă, certificate de înmatriculare, aviz de însoțire a mărfii, tichet de cântar, scrisoare de transport, formular de control în trafic, dovadă de comunicare a procesului verbal, CD cu filmarea autovehiculului.
În drept a invocat art. 201 și 205-208 C.pr.civ., art. 61 alin. 1 lit. p din OG 43/1997.
La data de 28.10.2014 petentul a formulat răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 26.01.2015 instanța a încuviințat, în baza art. 258 N.C.pr.civ., pentru petent, proba testimonială cu martorul C. A. D., iar pentru intimată, proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind admisibile, putând duce la soluționarea procesului.
În ședința publică din data de 23.02.2015 instanța a procedat la ascultarea martorului, G. C. A. D. sub prestare de juramânt, conform dispozitiilor art.319 Cod proc.civ., declaratia acestuia fiind consemnată si atasată la dosar .
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța reține următoarele:
La data de 12.06.2014 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul ISCTR procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției prevăzute și sancționate de art. 61 alin. 1 lit. o din OG 43/1994.
S-a reținut în sarcina sa că a refuzat să urce ansamblul rutier format din autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, pe instalația de cântărire din dotare.
Împotriva procesului verbal menționat petenta a formulat plângere contravențională în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pe baza declarațiilor petentului și ale persoanelor citate, dacă se prezintă, precum și a altor probe prevăzute de lege, în scopul asigurării garanțiilor de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție (A. c. României, par. 66).
În ceea ce privește temeinicia, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de principiu, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă petentului.
Ca atare, avându-se în vedere împrejurarea că petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție prin depoziția martorului propus, C. A. D., procesul verbal de contravenție se bucură, în continuare, de prezumția de legalitate și temeinicie instituită în favoarea sa.
Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din OG 2/2001 - care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 al 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată), instanța consideră așadar că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția contestatorului asupra obligațiilor ce îi revin în materia reglementată de O.G. 2/2001.
Pentru a proceda astfel, instanța are în vedere pe de o parte dispozițiile art. 5 alin 5 din O.G. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite) și art. 21 alin 3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul si mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului), iar pe de altă parte dispozițiile art. 7 alin 3 (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune).
Totodată, ținând cont de dispozițiile art. 34, al. 1 din O.G. 2/2001 potrivit cărora instanța hotărăște asupra sancțiunii, instanța constată că se justifica înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, având în vedere tocmai gradul de pericol social al faptei si situația in care se găsește petentul.
În aceste condiții, va admite în parte plângerea și va înlocui amenda contravențională în cuantum de 15.000 lei, aplicată petentului în baza procesului-verbal de contravenție ., nr._/12.06.2014 întocmit de intimată, cu sancțiunea avertisment.
Va menține celelalte dispoziții din procesul-verbal.
Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de către petentul P. I. C., CNP_, cu domiciliul în Târgu J., ., ., ., jud. Gorj, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, cu sediul procesual ales în Dr. Tr. S., ., nr. 2C, jud. M..
Înlocuiește amenda contravențională în cuantum de 15.000 lei, aplicată petentului în baza procesului-verbal de contravenție ., nr._/12.06.2014 întocmit de intimată, cu sancțiunea avertisment.
Menține celelalte dispoziții din procesul-verbal.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel, în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2015.
Președinte,Grefier,
L. C. A. G.
Red L.C/Tehnored. A.G.
4 ex./03.03.2015.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2397/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2436/2015.... → |
|---|
