Plângere contravenţională. Sentința nr. 3119/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3119/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 3119/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 3119/2015
Ședința publică de la 09 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent G. M. C. și pe intimat I. D. - Biroul Rutier, având ca obiect plângere contravetionala pvc . NR._.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă petentul personal și martorul B. C. P., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art.321 NCPC instanța procedează la audierea martorului B. C. P., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat probe de administrat sau excepții de invocat, instanța fiind lămurită, în conformitate cu prevederile art.394, alin.1 C.proc.civilă acorda cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Petentul solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere reținut. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 11.06.2014, sub nr._, petentul G. M. C., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. – Biroul Rutier a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._ din 28.05.2014 emis de I.P.J. D.–Biroul Rutier, solicitând în principal anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea "avertisment".
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că în data de 28.05.2014, în jurul orei 15,40 în timp ce se deplasa cu auto marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ echipat taxi Barby, pe ., pe sensul de mers dinspre Primăria C. spre Universitatea din C., a fost oprit de un polițist din cadrul Biroului Rutier C., care i-a solicitat documentele de identitate și documentele autoturismului, aducându-i la cunoștință faptul că a trecut pe culoarea roșie a semaforului amplasat pe . în zona barului Scena.
Petentul a precizat că agentul de poliție se afla într-o mașină de poliție, în mers pe sensul Universitate–Primărie, fiind la o distanță mare față de acesta, respectiv între Universitatea din C. și Teatrul Național. Polițistul rutier a întors mașina de poliție, în dreptul Teatrului Național, iar petentul a fost oprit în dreptul Universității, chiar pe sensurile de oprire la semafor.
Așa cum a specificat și în cuprinsul procesului-verbal contestat, la rubrica "mențiuni", petentul a mai arătat că în momentul în care a ajuns în dreptul semaforului, acesta avea culoarea galbenă și nicidecum culoarea roșie, fiind în imposibilitate de a mai opri auto în siguranță.
Au fost învederate dispozițiile art.53 din HG nr.1391/2006.
Petentul a precizat că deține permis de conducere din anul 2001, din anul 2002 practică meseria de taximetrist, aceasta și salariul soției sale fiind sursele de venit ale familiei sale, soție și doi copii minori de 13 și 6 ani.
Petentul a menționat că din anul 2002 de când a început să practice meseria de taximetrist și până în prezent nu a mai avut permisul reținut și nici nu a mai fost sancționat contravențional pentru nerespectarea regulilor de circulație.
Încă o dată petentul invederează instanței că intenția sa nu a fost să încalce legea prin faptul că a trecut pe culoarea galbenă a semaforului, ci a fost efectiv în imposibilitate de a mai opri auto în siguranță.
În drept, a invocat dispozițiile OG 2/2001, OUG 195/2002 rep., HG 1391/2006.
În sprijinul acțiunii petentul a depus la dosar procesul-verbal de contravenție contestat.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 09.07.2014, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat să se constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, solicită ca instanța să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului și că în opinia acesteia, instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal care este un act de autoritate.Susține că măsura dispusă de agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând dovada deplină a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, invederează că deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept.
Mai mult, susține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ este unanim acceptată, atât de doctrina de specialitate cât și în practica instanțelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal care a fost legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie.
Procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul de poliție.
Solicită să se aibă în vedere disp. Art. 254 N.C.P.CIV., potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prev. de art. 254 al. 2 din același act normativ, întrucât în caz contrar, se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările și probele propuse de intimat raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.
Pentru motivele arătate, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și, în consecință menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
Instanța a încuviințat pentru petent proba testimonială cu doi martori, în cadrul căreia au fost audiați martorii P. L. și B. C. P., declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție, ., nr._/28.05.2014, încheiat de I. D., Biroul Rutier, petentul G. M. C. a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 340 lei, luându-se față de acesta și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.52, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G 195/2002, republicată și sancționată de dispozițiile art.100, alin.3, lit.d din O.U.G nr.195/2002, republicată și cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.36, alin.1 din OUG 195/2002, republicată și sancționată de art.99, alin.2 din același act normativ.
S-a reținut în sarcina petentului că, la data de 28.05.2014, a condus autoturismul, marca Dacia cu număr de înmatriculare_ pe . și în zona barului ,,Scena" a trecut pe culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune. De asemenea, nu a purtat centura de siguranță în timpul deplasării, conducătorul auto aflându-se singur în autovehicul.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de către agentul constatator și de către petent, acesta din urmă cu obiecțiuni, în sensul că a trecut pe culoarea galben a semaforului electric.
Constatând că plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanta urmeaza sa verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalității, instanța apreciază că în cauza nu exista motive de nulitate absolută, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, referitoare la condițiile de fond si de formă a acestuia(art.17 din OG 2/2001).
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Referitor la prima faptă contravențională reținută în sarcina petentului, prevăzută de art.52, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G 195/2002, republicată și sancționată de dispozițiile art.100, alin.3, lit.d din O.U.G nr.195/2002, republicată, instanța constată că deși, prin plângerea formulată petentul a arătat că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității, întrucât s-a deplasat pe culoarea galben a semaforului electric, fiind în imposibilitatea de a mai opri autoturismul în siguranță, instanța nu poate reține că, aspectele expuse de acesta corespund adevărului deoarece se observă în mod vădit că ele reprezintă aprecieri de ordin subiectiv, făcute din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale, nefiind susținute de nici un mijloc de probă administrat în cauză.
Instanța urmează să înlăture declarațiile martorilor P. L. și B. C. P., audiați la propunerea petentului, ca fiind lipsite de credibilitate, având în vedere că situația de fapt descrisă de aceștia nu corespunde cu susținerile petentului formulate prin plângerea contravențională dedusă judecății.
În acest sens, instanța observă că petentul a declarat că s-a deplasat pe culoarea galben a semaforului electric, în timp ce martorii P. L. și B. C. P. au declarat că la semaforul electric din dreptul magazinului Franolta, atât martorul B. C. P. cât și petentul s-au deplasat pe culoarea verde a semaforului electric, aspect constatat de martorul B. C. P. ca urmare a faptului că circula chiar în spatele autoturismului condus de petent, fără ca între cele două autoturisme să mai fie intercalate și alte mașini, iar de către martorul P. L. ca urmare a faptului că se afla împreună cu martorul B. C. P. în autoturismul condus de acesta.
În legătură cu cea de-a doua faptă menționată în procesul-verbal de contravenție, referitoare la faptul că petentul nu a purtat centura de siguranță în timpul mersului, instanța constată, că aceasta nu a fost contestată de către petent prin plângerea contravențională formulată.
În raport de cele menționate anterior, având în vedere că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal ., nr._/28.05.2014, încheiat de I. D., Biroul Rutier, instanța apreciază că, în mod temeinic, s-a reținut în sarcina acestuia încălcarea prevederilor art.52, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G 195/2002, republicată și art.36, alin.1 din OUG 195/2002, republicată.
Pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 340 lei, sancțiune ce corespunde gradului de pericol social al faptei și care respectă criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, amenda fiind corect calculată, având cuantumul între limitele prevăzute de textul legal, petentului fiindu-i aplicat cuantumul minim al amenzii prevăzute de lege, astfel că instanța apreciază că sancțiunea estecorect individualizată în raport cu realizarea scopului aplicării sancțiunii, neimpunându-se în cauză înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Pentru aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 31 și 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța consideră plângerea contravențională neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. M. C., cu domiciliul în C., ., județ D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D.- Biroul Rutier, cu sediul în C., ., județ D. împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/28.05.2014, încheiat de I. D., Biroul Rutier, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.03.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
4ex/16.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3118/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3007/2015. Judecătoria... → |
|---|
