Plângere contravenţională. Sentința nr. 3535/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3535/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 3535/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3535/2015
Ședința publică de la 17 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de petenta Caldararu R., CNP_, cu domiciliul în Corabia, .. 36, județul D., în contradictoriu cu I. D., cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petenta și martorul M. P., lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, petenta a fost legitimată de instanță și identificată cu CI . nr._, CNP_, după care
Petenta depune la dosar certificatul de înregistrare al societății sale.
În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. instanța procedează la ascultarea martorului M. P., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 319 Cod proc.civ., declarația acestuia fiind consemnată si atasată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petenta solicită admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANTA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.08.2014 sub nr._, petenta Caldararu R. in contradictoriu cu intimata I. D. a solicitat anularea procesului verbal contravențional . nr._, prin care i s-a aplicat sanctiunea amenzii in cuantum de 1000 lei, in baza art. 1 lit. b din Legea nr.12/1990.
In motivare, a aratat ca in fapt a primit amenda in cuantum de 1000 lei pentru faptul ca in ziua de 2.08.2014 se afla in targul din loc. B., jud. D. si a fost sanctionata intrucat a expus pentru vanzare obiecte funerare, cruci, . de catre consiliul local pentru efectuarea actelor de comert.
Considera ca masura luata impotriva sa este nelegala intrucat desi in data de 2.08.2014 se afla in targ in loc. B. impreuna cu numitul M. P. cu cruci spre vanzare, . care se aflau toti comerciantii si niciodata nu li s-a spus ca nu au voie acolo. Mai mult au stat de vorba cu administratorul pietii iar acesta nu le-a spus ca nu au voie; sustine ca a platit o taxa pentru a vinde acolo.
Petenta arata ca merge de multi ani in acel loc pentru a vinde cruci si niciodata nu i s-a interzis sa vanda cruci in acel loc.
Mai sustine ca avea asupra sa acte privind comercializarea, dar politistul nu a dorit sa o asculte, a insultat-o, a imbrancit-o si i-a spus ca are ceva cu ea si nu o suporta.
F. de aceste considerente, petenta sustine ca nu este vinovata si in consecinta a solicitat admiterea plangerii, anularea procesului verbal de contraventie prin care a fost sanctionat cu amenda si anularea amenzii.
In drept, plangerea contraventionala a fost intemeiata pe disp. OG 2/2001.
In dovedire a solicitat proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorul M. P..
In dovedire a depus procesul verbal in original.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 20 lei conform OUG 80/2013.
La data de 1.10.2014 instanta a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata catre intimata I. D., care la data de 15.10.2014 a depus la dosar intampinare la plangerea contravenționala solicitand respingerea plangerii contraventionale ca neintemeiata.
Solicita sa se constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicita instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. în opinia intimatei instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, se considera ca masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situatiei de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal considera ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instantelor judecătorești.
Mai arata ca petentul a fost sancționat contravențional pentru o fapta ce a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori.
Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. în special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va pomi în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicita ca instanta să constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționeaza faptul ca nu dețin material probator, abaterea savarsita fiind constatata in mod direct de către agentul de politie. A solicitat audierea martorului asistent Sercau N., martor asistent.
De asemenea solicita sa fie avute in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.
Solicita acesta intrucat in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile noastre si probele propuse raportandu-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic si legal.
In temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., au solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si cu martorul M. P. pentru petenta.
Martorul asistent Sercau N. nu a fost audiat intrucat acesta are calitatea de agent constatator.
In acest sens instanta a avut in vedere disp. art. 19 alin 2 din OG 2/2001 potrivit caruia nu poate avea calitate de martor asistent un alt agent constatator.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 2.08.2014 întocmit de către intimata I. D. Politia Orasului B., petenta Caldararu R. a fost sancționata pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 1 lit.b din Legea nr. 12/1990, intrucat a expus spre vanzare obiecte funerare, cruci, pe . orasul B., loc neautorizat de catre Consiliul local pentru efectuarea actelor de comert. Acesteia i s-a aplicat amenda in cuantum de 1000 lei.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art. 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță.
Potrivit art. 17 din OG 2/2001 lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, iar nulitatea se constata si din oficiu.
Verificând din oficiu celelalte cerințe de legalitate prevăzute de lege, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
Astfel, persoana sancționată contraventional are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din declaratia martorului audiat in cauza M. P. se desprinde o alta situatie de fapt decat cea avuta in vedere de agentul constatator, respectiv ca petenta a comercializat cruci . si nu . cum sustine agentul constatator. Petenta a depus la dosar si un certificat de inregistrare emis pentru Intreprinderea Familiala Caldararu L., cumnata petentei. Martorul a aratat ca in ziua respectiva petenta a fost impreuna cu fratele ei in targ, acesta a plecat si a lasat-o pe petenta sa vanda, iar aceasta nu avea asupra sa actele in momentul controlului, acestea fiind la fratele ei.
Raportat la cele de mai sus, instanța retine ca petenta a infirmat, prin probele pe care le-a propus, administrate nemijlocit de instanță, aspectele reținute în sarcina sa de către agentul constatator, reușind astfel să răstoarne prezumția de veridicitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție până la proba contrară, in sensul ca aceasta avea expusa marfa apartinand cumnatei sale in targul amenajat din loc B., loc pentru care aceasta achita o taxa.
Pentru aceste considerente urmeaza ca plangerea sa fie admisa.
Pe de altă parte, soluția de admitere in parte a plângerii se impune și prin prisma jurisprudenței CEDO care, în cauza A. contra României, a statuat asupra naturii ,,penale”-ca noțiune autonomă – a contravenției, împrejurare ce transferă sarcina probei de la petent către organul constatator, deoarece petentul beneficiază de toate garanțiile procedurale prev. de paragrafele 2 si 3 ale art.6 din CEDO, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
Or, în cauză agentul constatator nu a produs nicio probă de natură a susține legalitatea și temeinicia procesului – verbal de contravenție contestat. Martorul propus de intimata Sercau N. are calitatea de agent constatator, astfel ca acesta nu putea sa semneze procesul verbal in calitate de martor.
Față de cele ce preced, în temeiul prevederilor art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța urmează a admite plângerea petentei Caldararu R. formulată în contradictoriu cu intimata I. D. si va anula procesul verbal si va exonera petenta de la plata amenzii in cuantum de 1000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta Caldararu R., CNP_, cu domiciliul în Corabia, .. 36, județul D., în contradictoriu cu I. D., cu sediul în C., ., județul D..
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/2.08.2014.
Exonerează petentul de plata amenzii în valoare de 1000 lei.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2015.
Președinte, C.-G. B. | ||
Grefier, L. T. |
Red. C.G.B.
Tehnored. C.G.B.
4 ex./16.04.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3537/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3574/2015.... → |
|---|
