Plângere contravenţională. Sentința nr. 4541/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4541/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 4541/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4541
Ședința publică de la data de 07 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul I. M. și pe intimatul IPJ D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal și martorii Ș. S. și G. B. S., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorului Ș. S. ( CI ., nr._, CNP_) a cărei declarație este consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Instanța procedează la audierea martorului G. B. S. ( CI ., nr._, CNP_) a cărei declarație este consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 389- art. 392 Noul Cod de Procedură Civilă acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii i arată că nu era nimeni pe trecerea de pietoni, iar gestul făcut de prietenul său a fost interpretat greșit de polițist. Solicită anularea procesului verbal.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 18.07.2014, petentul I. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D. anularea procesului verbal . nr._ din data de 07.04.201, într-o primă teză solicită anularea procesului verbal mai sus menționat, iar într-a doua teză solicită ca instanța în cazul în care va considera că se impune o sancționare a petentului, cere modificarea procesului verbal și sancționare cu avertisment.
În motivarea plângerii s-a constatat că în baza art. 135 lit. h și art. 100 alin. 3 lit.b din OUG nr. 195/2002 a fost sancționat cu 4 puncte amendă în valoare de 360 lei precum și reținere a permisului de conducere.
În fapt, la data de 07.07.2014, în jurul orelor 9,22 a fost sancționat de către ASP P. D., din cadrul Biroului Rutier C., așa cum este menționat în procesul verbal . nr._.
Conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . intersecția cu . direcția de mers . . oprit pentru a da prioritate de dreapta celor care veneau pe celălalt sens de circulație și virat stânga pe . momentul în care a depășit intersecția a fost oprit de agentul de poliție motivat de faptul că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor care se angajaseră în traversarea străzii din partea stângă. A adus la cunoștință agentului de poliție că nu era pe trecere nici un pieton, acesta arătându-i în spate, pe trecerea de pietoni, persoane angrenate în traversarea străzii, dar asta în momentul în care era deja oprit pe dreapta, la o distanță de 15-20 metri de intersecție și după un scurt timp în care a scos actele.
În momentul în care a dat prioritate de dreapta mașinilor de pe sensul opus, a oprit mașina și avea vizibilitate perfectă asupra trecerii de pietoni și a străzii M. B. (pe care urma să intre și unde a văzut și poliția circulație). În primul rând, nu erau pietoni, acesta a condus prudent, iar în al doilea rând nu are nicio logică să vadă filtrul de poliție și să încalce regulile de circulație. Este convins că domnul ASP P. D. nu a văzut momentul în care acesta a fost pe trecerea pentru pietoni ci câteva momente după, când pietonii au început traversarea .
Consideră ca nu este vinovat de savarsirea contravenției, deoarece in momentul in care a calcat marcajul trecerii de pietoni, nu exista niciun pieton angrenat in traversarea străzii si nici măcar sa fi pus piciorul pe trecerea de pietoni.
Menționează ca era în mașina cu S. S., iar G. B. S. este unul dintre pietoni, care in timp ce domnul ASP. P. D. a plecat la mașina de politie pentru procesul verbal, a ajuns in dreptul lor si a fost de acord sa fie martor, deoarece a început traversarea cand mașina trecuse de trecerea pentru pietoni. A spus si domnului ASP. P. D. ca domnul G. este unul dintre pietoni si ca a condus regulamentar fara sa incalce nici o regula, iar dansul a zis sa fac contestație.
In procesul verbal nu este mentionat faptul ca se retine permisul de conducere si nici perioada (permis are a fost reținut) și este trecută eronat intersectia unde am fost oprit, de pe . interzis sa se intre pe . unic de circulație auto), petentul a fost oprit la intersectia cu .>
Sub aspectul temeiniciei, solicită sa se aibă in vedere ca in ceea ce privește starea de fapt constatata in procesul verbal, nu a fost confirmata prin administrarea de către parat a altor dovezi in acest sens.
Pentru aceste motive solicită admiterea plângerii, si anularea procesului verbal de contravenție mai sus mentionat sau înlocuirea amenzii cu avertisment.
în drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 7,16,17, 31, 32, 33, 34 și 38 din OG 2/2001 precum și pe dispozițiile codului de procedură civilă aplicabile prin prisma prevederilor art. 47 din OG 2/2001.
În conformitate cu prevederile art. 411, al. 1, pct. 2 Teza a II a Noul Cod de procedură civilă respectiv solicită judecarea cauzei în eventuala lipsă de la dezbateri.
In dovedirea motivelor înțelege sa se folosească de proba cu înscrisuri si proba cu martori G. B. S. cu adresa ., nr 4, oras C., județul D., S. S. cu adresa ., ., oras C., județul D..
În dovedirea acțiunii s-au depus următoarele înscrisuri: proces verbal de constatare a contravenției, în original, dispoziție de achitare a taxei de timbru în cuantum de 20 de lei, dovada de reținere a permisului de conducere, copie CI a petentului.
La data de 23.09.2014, intimatul IPJ D. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petentul I. M. împotriva procesului verbal seri CP nr._ din data de 07.07.2014 pe care o consideră neîntemeiată, solicitând să se constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu nerespectarea condițiilor de fond si de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Învederează instanței de judecată că abaterea săvârșită de petent a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoașterea prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și ele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată direct de către agentul constatator.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petentă ca neîntemeiată si, pe cale de consecința, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
În temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., solicită judecarea în lipsă reprezentantului instituției lor.
Prin încheierea de ședință din data de 13.01.2015, instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul G. B. S. și S. S., probe solicitate de petent.
La data de 07.04.2015, instanța a dispus audierea martorilor Ș. S. și G. B. S..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/07.07.2014 emis de intimatul IPJ D., petentul I. M. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei pe motiv la data de 07.07.2014 ora 09.22 a condus auto cu nr._ pe . la intersecția cu . acordat prioritate la un grup de pietoni care traversau . pietoni semnalizată cu indicator și marcaj pietonal, fapta prevăzuta și sancționata de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002.
Petentul a semnat procesul verbal cu mențiunea că are obiecțiuni.
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petenta beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici prezumția de legalitate a procesului verbal, iar instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Instanța reține, din coroborarea declarațiilor martorilor audiați cu susținerile petentului și cuprinsul procesului verbal de contravenție, că petentul nu se face vinovat de săvârșirea faptei de a nu a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe sensul său de mers.
Potrivit martorului Ș. S. ce se afla în autoturismul condus de petent, acesta se deplasa din direcția Romanești pe . intersecția cu sens giratoriu din zona C., petentul a virat stânga către benzinăria aflată lângă S. Polivalentă, a ieșit din benzinărie în direcția L. și apoi a întors către sensul giratoriu urmând un traseu către Liceul Fr.Buzești în dreptul căruia petentul a virat stânga. Imediat după acest viraj se afla și mașina de poliție oprită cu fața în direcția din care se îndrepta petentul. Petentul a fost oprit de agenții poliției la această intersecție și i s-a imputat faptul că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor, dar martorul a observat că pe acea trecere nu era nici un pieton.
Același loc al opririi petentului și aceeași trecere de pietoni a fost descrisă și de martorul G. B. S., fiind vorba de intersecția . pe care venea petentul cu . care a virat stânga, intersecție la care există și o trecere de pietoni.
În procesul verbal de contravenție, însă, agentul constatator a indicat ca loc al săvârșirii faptei intersecția . . nu a circulat niciun moment pe această direcție, iar . la o distanță considerabilă de locul opririi în trafic a petentului, zonă care în mod obiectiv nu putea fi observata de către nicio persoană care s-ar fi aflat pe . după intersecția cu .>
Menționarea greșită a locului faptei cumulat cu susținerile martorilor conform cărora pe trecerea de pietoni aflată în imediata apropiere a locului opririi petentului de către agentul de poliție, confirmă susținerile petentului în sensul că agentul de poliție a întocmit procesul verbal cu consemnarea unor fapte nereale, cât timp locul faptei nu este cel menționat în procesul verbal, aspect care afectează temeinicia procesului verbal de contravenție.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că petentul a dovedit, netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator și inexactitatea acestora, petentul nefiind vinovat de săvârșirea faptei contravenționale imputate.
Prin urmare, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite plângerea, va anula procesul verbal de contravenție . nr._/07.07.2014 emis de intimatul IPJ D., va exonera petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei și va depune restituirea permisului de conducere reținut.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de I. M. cu domiciliul în C., ., ., . în contradictoriu cu intimatul IPJ D. cu sediul în C., .. 50, județul D..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/07.07.2014 emis de intimatul IPJ D., exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei și depune restituirea permisului de conducere reținut.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 07 aprilie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. B. S. A. G.
Red. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
26.05.2015, 4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4612/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4550/2015.... → |
|---|
