Plângere contravenţională. Sentința nr. 512/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 512/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 512/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 512/2015
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulata de petentul T. A., cu domiciliul în comuna Mischii, ., județul D., in contradictoriu cu intimații C. M., cu domiciliul în comuna Mischii, ., județul D. și I. D., cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul, avocat B. A. E. pentru intimatul C. M. și martora G. E., lipsind intimata I. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. instanța procedează la ascultarea martorei G. E., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 319 Cod proc.civ., declarația acesteia fiind consemnată si atasată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
Avocat B. A. E., pentru intimatul C. M., solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată, să se aibă în vedere faptul că din înscrisurile depuse la dosar și din declarația martorului audiat în cauză a reieșit conduita petentului.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față instanța constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecatoriei C. la data de 3.07.2014, sub nr._ petentul T. A. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei . nr._ din 23.06.2014 solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că faptele pentru care este invinuit ca le-a savarsit la data de 12.06.2014 sunt mincinoase, ticluite si neadevarate intrucat nu i-a adresat injurii, amenintari si cuvinte jignitoare vecinului C. M. intrucat in acea data acesta nu era acasa astfel ca nu avea cui sa adreseze injurii.
A propus ca martor pe numita T. N..
In dovedire a depus copia procesului verbal contestat.
La data de 29.07.2014 petentul a mentionat ca intelege sa se judece cu C. M..
Acesta a depus procesul verbal in original si chitanta de plata a taxei de timbru precum si inscrisuri.
Instanta a dispus comunicarea plangerii atat catre I. D. cat si catre intimatul C. M..
La data de 12.09.2014 in termenul legal de 25 zile, intimata I. D. a formulat intampinare solicitand respingerea plangerii ca neintemeiata.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alin l.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta .pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art.15 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația dc fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel. în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Intimata a solicitat incuviintarea probei cu incrisuri respectiv sesizarea numitului C. M. si declaratiile numitilor C. M., G. E. si T. A. si dovada actului sanctionator, acte depuse in dublu exemplar.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.
Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
În temeiul art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ.a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
In dovedire au fost depuse inscrisuri.
De asemenea, la data de 30.09.2014 intimatul C. M. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata si obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecata.
A invocat exceptia de netimbrare la care ulterior a renuntat.
La data de 2.10.2014 petentul a solicitat introducerea in cauza a I. D..
Instanta a dispus comunicarea catre petent a intampinarilor, care la data de 21.10.2014 a depus raspuns la intampinare.
La termenul din data de 25.11.2014 petentul a precizat ca prezenta actiune reprezinta o plangere contraventionala formulata impotriva intimatilor I. D. si C. M..
Instanta a invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive a intimatului C. M., fata de obiectul actiunii, pe care a pus-o in discutia partilor.
Instanta a admis aceasta exceptie conform incheierii din data de 25.11.2014.
In cauza a fost incuviintata proba cu martora G. E. solicitata de petent, respingand proba cu martora T. N., intrucat aceasta este sotia petentului, iar intimata I. D. s-a opus prin intampinare la audierea unor martori care fac parte din categoria celor mentionati in disp art. 315 Cod procedura civila.
La termenul din data de 20.01.2015 a fost audiata martora G. E..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 23.06.2014 a fost întocmit un proces-verbal . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către petentul T. A. a contravenției prevăzute de art.3 alin. 1 lit.b pct. 2 din Legea nr. 61/1991, constatând că, petentul a proferat in public injurii, expresii jignitoare si amenintari cu acte de violenta la adresa vecinului sau din ., de natura sa duca la lezarea demnitatii si onoarei acestuia.
Petentul a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 200 lei.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi in cuantum de 200 lei) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și a semnăturii agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază că petentul nu a reusit să răstoarne prezumtia de temeinicie si veridicitate a procesului verbal de contraventie contestat, desi îi revenea această obligatie potrivit disp art 249 Cod procedura civila.
Petentul a solicitat in apararea sa audierea martorului G. E., care a relatat in fata instantei la termenul din data de 20.01.2015, ca a fost de fata cand in data de 13 iunie 2014 in jurul orelor 14,00 a asistat la o altercatie intre petent si vecinul sau C. M., petentul adresandu-i acestuia amenintari si injurii. Aceeasi martora a relatat ca petentul a insultat-o si pe ea, acesta fiind motivul pentru care in prezent se afla in conflict cu aceasta.
Din aceeasi declaratie s-a desprins si faptul ca petentul T. A., cu alta ocazie, a adus injurii atat primarului cat si unui politist.
In aceste conditii si cum petentul nu a facut dovada contrara celor retinute in procesul verbal, martora G. M. sustinand prin declaratia sa cele descrise in procesul verbal, instanta constata ca acesta se face vinovat de savarsirea contraventiei.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite iar pe de altă parte art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că sancțiunea a fost corect individualizată de către agentul constatator, neimpunandu-se inlocuirea amenzii cu avertisment fata de conduita petentului.
Din declaratia martorei G. E. a rezultat ca acesta are o conduita necorespunzatoare atat fata de vecini cat si fata de organele de politie si autoritati. De asemenea, martora a afirmat ca a aflat de la seful de post cu ocazia audierii sale ca petentul mai are si alte reclamatii din partea consatenilor.
De altfel din inscrisurile existente la dosar rezulta ca petentul mai are inregistrate alte 3 dosare pe rolul Judecatoriei C. care au ca obiect plangere contraventionala, T. A. avand calitatea de reclamant(petent).
Se constată astfel că petentul a fost sancționat cu o amenda minima pentru contravenția săvârșită – 200 lei.
Pe cale de consecință, ținând cont de aplicarea prezumtiei de temeinicie a procesului verbal, posibilitatea aplicarii acestei prezumtii fiind recunoscută chiar de către CEDO, instanța urmează să respingă prezenta plângere formulata de petentul T. A., ca neîntemeiată și să mențină procesul verbal de contraventie ca legal si temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plangerea formulata de petentul T. A., CNP_, cu domiciliul în comuna Mischii, ., județul D., in contradictoriu cu intimatul C. M., CNP_, cu domiciliul în comuna Mischii, ., județul D., ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva.
Respinge cererea intimatului C. M. de obligare a petentului la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.
Respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petentul T. A. in contradictoriu cu intimata I. D., cu sediul în C., ., județul D..
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în sedință publică, azi, 20.01.2015.
Președinte, C.-G. B. | ||
Grefier, L. T. |
Red. C.G.B.
Tehnored. C.G.B.
5 Ex. / 16 Februarie 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 497/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 454/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
