Plângere contravenţională. Sentința nr. 5819/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5819/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 44937/215/2014
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5819/2015
Ședința publică de la 05 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol judecarea cauzei Civil formulata de petenta M. G.- A., CNP_, cu domiciliul în C., Calea Severinului nr. 24, .. 1, . in contradictoriu cu intimata IPJ D., cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petenta asistată de avocat I. D. și martorii N. D. C. și V. C., lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. instanța procedează la ascultarea martorilor N. D. C. și V. C., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 319 Cod proc.civ., declarațiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
Avocat I. D., pentru petentă, solicită ca intimata să înainteze înregistrarea video de pe cameră, întrucât petenta a solicitat-o agentului de poliție și la momentul respectiv.
Instanța respinge solicitarea petentei, prin apărător, ca nefiind utilă cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat I. D., pentru petentă, solicită admiterea plângerii, să se aibă în vedere că prin declarația martorului s-a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului verbal, vina aparținând agentului de pază. În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
În temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată la data de 23.12.2014, petenta M. G. A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție D. Secția 5 Poliție anularea procesului verbal . nr._ din data de 7.12.2014 și exonerarea de la plata amenzii iîn cuantum de 200 lei.
În motivarea plângerii a arătat că în ziua de 07.12.2014. în jurul orei 18.30, aflându-se în mașina condusă de N. D. C., un Opel Astra H. cu numărul de înmatriculare D.1-23-NDC, a ajuns în parcarea "Electroputere Parc" C.. N. D. COSM1N a parcat mașina în apropierea zonei de aprovizionare, a coborât împreună din mașină și s-au îndreptat către . comercial.
La câteva secunde după ce au coborât din mașină, au fost abordați de un domn care nu s-a legitimat, care purta o pelerină de ploaie de culoare galbenă (menționează că afară nu ploua), iar pe cap avea o căciulă și gluga de la pelerină. Acesta a început să țipe la ei pe motiv că nu avea voie să parcheze mașina în locul respectiv. N. D. C. a motivat alegerea respectivului loc de parcare, explicându-i că nu exista un alt loc de parcare disponibil, dat fiind faptul că era weekend si, prin urmare, complexul comercial era foarte aglomerat.
Totodată, N. D. C. i-a spus să ceară să i se ridice mașina dacă consideră că mașina parcată în locul respectiv de parcare încurcă circulația. Și-au continuat deplasarea, timp în care domnul respectiv a continuat să țipe la aceștia a început să îi agreseze verbal, adresându-le cuvinte jignitoare și expresii de tipul, și aici citez: „sunteți niște nesimțiți". In acel moment, s-au oprit, s-au întors spre el. A încercat să îi explice din nou că nu există alte locuri de parcare disponibile și i-au dat câteva exemple clare de mașini parcate neregulamentar care chiar încurcau circulația: chiar în fața lor exista un autoturism marca BMW. cu nr._, iar în fața complexului comercial, chiar pe trecerea de pietoni, alte două mașini. Răspunsul domnului în cauză a fost unul extrem de tranșant: „Ce mă interesează pe mine cum sunt ăia parcați. Aia nu e zona sa". In aceste condiții, având în vedere faptul că autoturismul BMW era parcat la nici 50 metri de locul în care N. D. C. parcase mașina și că nu exista nici un alt domn în acel loc care să exercite aceeași funcție ca cea a domnului care ne abordase pe aceștia. Au insistat și i-au cerut să le dea un motiv pentru care conducătorul autoturismului BMW avusese dreptul să parcheze în acel loc neregulamentar, iar aceștia nu aveau dreptul să parcheze într-un loc în care nu exista niciun fel de indicator care să le interzică staționarea, în timpul în care a avut loc acest schimb de replici, au putut observa că domnul în cauză purta o uniformă de agent de pază.
Domnul, vizibil iritat, a început să urle la aceștia și la un moment dat a ridicat pumnul la petent și la N. D. C., însă a evitat să îi lovească.
In momentul în care N. D. C. a văzut această reacție inexplicabilă a domnului în cauză, a vrut să îi citească numele de pe legitimația care ieșea pe jumătate de sub pelerină pentru a merge la superiorii săi și a lămuri problema.
Agentul de pază i-a dat mâna la o parte, iar în momentul în care N. D. C. i-a spus că vrea să vadă cum se numește, acesta i-a răspuns că, nu îl interesează pe el.
În momentul în care s-a văzut amenințată cu pumnul, a început să plânga și să țipe la agentul de pază și l-a făcut, la rândul său, „nesimțit", considerându-se îndreptățită să faca acest lucru, având în vedere gestul agentului de pază și atitudinea lui fata de ea și de N. D. C..
La câteva secunde după ce a avut loc incidentul în care agentul de pază i-a amenințat cu pumnul, a apărut un al doilea agent de pază, care nu purta pelerină de ploaie, care l-a luat ușor de umăr și care i-a dat de înțeles că asistase la întreaga scenă, că le dă dreptate. I-a răspuns că nu poate să facă asta având în vedere faptul că ar îndrăznit să ridice pumnul la noi pentru un loc de parcare.
N. D. C. a mers în fața sa, a intrat in complexul comercial pe la . se afla și biroul agenților de pază de la firma COSEPA, firma unde lucra în acel moment agentul de pază care i-a amenințat cu pumnul, după cum a avut ocazia să afle ulterior, în momentul în care N. D. C. a vorbit cu superiorii lui.
A așteptat la ușă câteva minute, după care a apărut un domn care a afirmat că este șeful obiectivului de monitorizare. N. D. C. a început să îi explice ce s-a întâmplat. în momentul în care a apărut șeful de obiectiv, cel de-al doilea agent de pază a dispărut, intrând în complexul comercial.
A ieșit în parcare și N. D. C. i-a arătat șefului de obiectiv locul în care era parcată mașina sa, autoturismul BMW parcat neregulamentar, i-a spus acestuia că agentul de pază aflat în subordinea sa i-a amenințat cu pumnul și i-a cerut să ia măsurile adecvate în aceste condiții.
Domnul respectiv, extrem de ironic, le-a spus că nu are de unde să știe ce s-a întâmplat și că trebuia să respecte indicați le agentului de pază care le-a abordat, i-a explicat de câteva ori ce s-a întâmplat, la discuție intervenind mai mulți „superiori" din cadul obiectivului și alți agenți de pază.
Chiar în momentul în care avea această discuție un alt autoturim, marca PEUGEOT, model 206. A parcat în fața mașinii lui N. D. C., exact în aceeași zonă. însă agentul de pază, care în tot acest timp și-a continuat activitatea, nu a avut nici o reacție, pe semne că respectivul conducător auto nu a încălcat nici o regulă și a parcat regulamentar. Fiind martoră la această situație, i-a cerut șefului cel mare al obiectivului de pază să îmi explice de ce respectivul conducător auto avea voie să parcheze acolo, iar aceștia nu. Acesta i-a dat un răspuns tranșant și, zice petentul, extrem de ironic, și aici citează „Nu trebuie să vă dau eu. dvs, domnișoară, explicații". Având în vedere răspunsul primit, l-a întrebat de ce nu există un indicator din care să reiese că parcarea mașinilor în locul în care N. D. C. a parcat mașina nu este permisă. Răspunsul a fost categoric: "Ăsta este rolul agenților de pază".
La un moment dat și-a făcut apariția și cel de-al doilea agent de pază care asistase la întregul incident, i-a semnalat prezența acestuia șefului de obiectiv și l-a rugat să discute cu domnul în cauză. întrucât acesta fusese martor la întreaga scenă. L-a rugat și pe domnul în cauză să spună exact ceea ce a văzut și dacă este adevărat că agentul de pază în culpă a încercat să îi lovească, însă, bineînțeles că, de această dată, acesta a afirmat că, citez „Eu nu am văzut nimic, domnișoară. Când a ridicat el pumnul, trecea prin dreptul dvs o mașină". Mai mult decât atât, agentul de pază în culpă a intervenit, acuzându-ne pe noi că a ridicat pumnul la el.
In momentul acela a realizat că nu se putea înțelege cu reprezentanții firmei de pază COSEPA și s-a simțit îndreptățită să sune la numărul de urgență 112. A explicat telefonic situația și în aproximativ 15 minute și-a făcut apariția un echipaj de la Secția 3 Poliție.
Mai arata ca a încercat în repetate rânduri să îi explic agentului constatator de la Secția 3 Poliție, care încă de la început, din reacțiile avute și tonul ironic, i-a lăsat impresia că este părtinitor și subiectiv, că nu aceștia sunt cei vinovați și l-a rugat insistent să discute și cu agentul de pază în culpă. Acest lucru nu s-a întâmplat, ba mai mult, l-a atenționat de două ori că dacă nu tace și nu îl lasă să vorbească (ca să îi explice că agentul de pază în culpă nu a greșit cu nimic), o să îl sancționeze cu o amendă pentru tulburarea liniștii publice.
Spre final, realizând că nu există niciun fel de manieră să îl facă pe agentul constatator de la Secția 3 Poliție să discute cu agentul de pază. l-a întrebat dacă se poate, accentuând ideea că este vorba despre o simplă întrebare, ca agentul de pază în culpă să fie testat cu elilotestul, întrucât atitudinea sa i s-a părut exagerată și ieșită din comun. Răspunsul agentului constatator de la Secția 3 Poliție a fost categoric: „Nu se poate face asta. domnișoară".
Agentul constatator de la Secția 3 Poliție i-a spus că poate depune plângere împotriva agentului de pază în culpă la Secția 3 Poliție, în termen de 60 de zile. în momentul acela, realizând că eforturile lor sunt în zadar și că, în plus, petental a fost sancționată, în condițiile în care eu solicitase intervenția forțelor de ordine pentru că fusese amenințată cu pumnul, a decis să plece împreună cu N. D. C..
Agentul constatator de la Secția 3 Poliție a rămas la locul incidentului, iar N. D. C. a revenit pentru a-l ruga să îi mai spună încă o dată numele său, întrucât nu îl reținuseră.
Agentul constatator de la Secția 3 Poliție a refuzat să le spună din nou numele și a afirmat că: „Ne vedem la Secția 3 pentru plângere".
A plecat împreună cu N. D. C., a mers la Secția 3 Poliție pentru a depune plângere împotriva agentului de pază, iar acolo a avut ocazia să îi întâlnească din nou cu domnul agent constatator. Acesta nu l-a informat nici cu această ocazie că există un proces verbal întocmit pe numele său și că a fost, într-adevăr, sancționată contravențional. Procesul verbal anexat acestei cereri i-a fost trimis prin poștă în data de 09.12.2014 și a intrat în posesia sa pe data de 12.12.2014. în timpul în care am așteptat să depune plângerea, respectivul agent constatator a ținut să precizeze faptul că, citez „daca tăceai când ți-am zis... V.. acum tot tu te-ai ales cu amendă", i-a mulțumit pentru sfat și l-a informat că va contesta respectiva amendă, întrucât se consideră nedreptățită.
În data de 10.12.2014 a depus o a doua plângere la Secția 3 Poliție,moment în care a aflat numele agentului constatator de la la Secția 3 Poliție: A.P. M. V., și pe cel al agentului de pază în culpă: U. BRUNO. Menționează faptul că nici de această dată nu i-a fost prezentat procesul-verbal de contravenție.
D. fiind faptul că nu a existat nici un fel de interacțiune între petent și agentul de pază în culpă pe parcursul discuției purtate cu agentul constatator de la Secția 3 Poliție, consideră că argumentele în bază cărora a fost sancționată cu o amendă în cuantum de 200 lei sunt nefondate și soliciă anularea procesului-verbal de contravenție sus-menționat și, pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 200 lei.
Anexează la prezenta copii după procesul-verbal, CI și un set de 3 fotografii care susțin afirmațiile sale anterioare si care au fost puse si la dispoziția reprezentanților Secției 3 Poliție.
In probațiune a solicitat proba testimonială cu martor și proba cu înscrisuri. Menționează numele martorului și adresa de domiciliu pentru a fi citat în prezenta cauză: N. D. C.
În drept își întemeiază plângerea pe Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Solicită judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art. 411. alin (1). pct. 2, teza finală din noul Cod de Procedură Civilă.
A anexat dovada plății judiciare de timbru, în valoare de 20 lei achitată cu chitanța nr._ din 22.12.2014.
Având în vedere cele menționate anterior, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție sus-menționat și, pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 200 lei.
În dovedirea plângerii a depus următoarele înscrisuri: planșe foto, proces verbal de constatare a contravenției, în original, copie CI a petentului.
La data de 20.01.2015, intimatul IPJ D. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petenta M. G. A. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 07.12.2014 pe care o consideră ca neîntemeiată, solicitând ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Învederează instanței de judecată că abaterea săvârșită de petent a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoașterea prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și ele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri respectiv procesul verbal de contravenție aflat la dosarul cauzei care are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului .
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri respectiv procesul verbal de contravenție la dosarul cauzei că are forță probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiată si, pe cale de consecința, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
În temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., solicită judecarea în lipsă reprezentantului instituției lor.
La data de 05.02.2015, petenta M. G. A. a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat să se înlăture apărările formulate prin întâmpinare de pârâtul I. Județean D. - Secția 3 Poliție.
Menționează faptul că martorul N. D. C. nu face parte din cele enumerate la art. 315, alin. 1 NCPC, motiv pentru care nu există nici un motiv pentru care pârâta I. Județean de Poliție D. - Secția 3 Politie să se opună ascultării acestuia.
Menționează faptul că, în prezent, agentul de pază U. BRUNO nu mai figurează în lista de angajați a firmei de pază COSEPA.
Solicită judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art. 411, alin (1), pct. 2, teza finală din noul Cod de Procedură Civilă.
Pentru toate aceste considerente, solicită să admiterea plângerii așa cum a fost formulată, iar prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună în principal, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, emis de I. Județean de Politie D. - Secția 3 Poliție, la data de 07.12.2014, precum si exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 200 lei, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurilor dispuse prin procesul-verbal de contravenție contestat cu sancțiunea AVERTISMENT, în temeiul OG 2/2001.
S-a depus adresa nr._ din data de 07.01.2015 adresă emisă de IPJ D. Poliția Municipiului C. Secția 3 Poliție și copie plic de corespondență.
Prin încheierea de ședință din data de 17.03.2015, instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul N. D. C., probe solicitate de petent.
La termenul de judecată din data de 05.05.2015, instanța a dispus audierea martorilor V. C. și N. D. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 7.12.2014 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul IPJ D. procesul-verbal . nr._ prin care s-a reținut ca petenta M. G. A. aflandu-se in parcarea Electroputere Parc in zona de aprovizionare mall a adresat expresii jignitoare agentului de paza U. Bruno, care se afla in timpul executarii serviciului, fiind sanctionata cu amenda in cuantum de 200 lei.
Conform art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi in cuantum de 200 lei) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și a semnăturii agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază că petenta nu a reusit să răstoarne prezumtia de temeinicie si veridicitate a procesului verbal de contraventie contestat, desi îi revenea această obligatie potrivit disp art 249 Cod procedura civila.
Astfel, inclusiv din declaratia martorului N. D. C., propus de petenta, a rezultat ca intre petenta si paznic au existat replici taioase, iar petenta i-a raspuns in acelasi mod, i-a adresat cuvinte jignitoare, aspect care a fost recunoscut si de catre petenta in plangerea contraventionala.
Martorul V. C. a aratat ca petenta i-a adus jigniri agentului de paza chiar in fata sa. Acesta a relatat ca a vazut inregistrarea video a incidentului si a constatat ca intre petenta si agentul de paza a avut loc o altercatie verbala, respectiv o discutie mai aprinsa.
In aceste conditii, instanta constata ca petenta nu a facut dovada unei alte situatii de fapt decat cea retinuta prin procesul verbal, facandu-se vinovata de savasirea contraventiei retinute in sarcina sa, aceasta adresandu-i agentului de paza cuvinte jignitoare, astfel ca urmeaza a mentine procesul verbal contestat ca fiind legal si temeinic.
Faptul ca agentul de paza nu ar fi avut un comportament corespunzator in acceptiunea petentei fata de aceasta nu poate conduce la inlaturarea raspunderii contraventionale a acesteia.
În ceea ce privește sancțiunea aplicata având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite iar pe de altă parte art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că a fost corect individualizata de către agentul constatator, fiind aplicata amenda minima prevazuta de lege.
Pe cale de consecință, ținând cont de aplicarea prezumtiei de temeinicie a procesului verbal, posibilitatea aplicarii acestei prezumtii fiind recunoscută chiar de către CEDO, instanța urmează să respingă prezenta plângere formulata de petenta M. G. A., ca neîntemeiată și să mențină procesul verbal de contraventie ca legal si temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petenta M. G.- A., CNP_, cu domiciliul în C., Calea Severinului nr. 24, .. 1, ., județul D. in contradictoriu cu intimata IPJ D., cu sediul în C., ., județul D..
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în sedință publică, azi, 5.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
B. C. G. T. L.
Red.BCG
tehnoredact. BCG.
4 ex./04.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6258/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6912/2015.... → |
|---|
