Plângere contravenţională. Sentința nr. 7744/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 7744/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 7744/2015

Dosar nr._ - plângere contravențională –

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7744/2015

Ședința publică de la 09 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C.-G. B.

Grefier L. T.

Pe rol soluționarea acțiunii civile formulata de petentul V. F., CNP_, cu domiciliul in . Vaii, ., jud. D. in contradictoriu cu intimatul IPJ D., C._, cu sediul in C., ., jud. D., intimatul F. D. C., CNP_, cu domiciliul in C., soseaua Popoveni, nr. 38, jud. D., C. I., cu sediul in Bucuresti, .. 5-7, . . sediul in Bucuresti, .. 23, sector 1, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul asistat de avocat D. D., avocat M. I. în substituire pentru avocat Martie Cici pentru intimat F. D. C. precum și martorii S. M. A. și G. R. M., lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. instanța procedează la ascultarea martorilor S. M. A. și G. R. M., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 319 Cod proc.civ., declarațiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat D. D., pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii, restituirea permisului de conducere, anularea punctelor, să se aibă în vedere că s-a reținut greșit art. 57 alin. 1, martorul nu a fost la fața locului, ambele autoturisme s-au aflat în parcare, s-au arătat avariile celor două mașini, în cauză nu este vorba de o intersecție pe când art. 57 face trimitere la o intersecție, iar petentul avea prioritate din parcarea respectivă, cu cheltuieli de judecată.

Avocat M. I., pentru intimatul F. D. C., solicită respingerea plângerii contravenționale, menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal, fapta a fost încadrată corect, zona respectivă este deschisă circulației publice iar prioritatea de dreapta se aplică oriunde; să se aibă în vedere că intimatul și-a respectat obligația de a se prezenta la sediul poliției, astfel că plângerea trebuie respinsă.

Avocat D. D., pentru petent, arată că inițial părțile s-au înțeles însă ulteior, intimatul s-a răzgândit și a cerut petentului suma de 500 lei.

În temeiul art. 394 C.pr.civ. instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 12.11.2014, petentul V. F. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D. Biroul Rutier C. anularea procesului verbal . nr._ din data de 28.10.2014, exonerarea de la plata amenzii, restituirea permisului de conducere si anularea punctelor de penalizare care i-au fost reținute.

În fapt, la data de 06.10.2014, în jurul orelor 14.00, se află în parcarea Complexului comercial Pelendava cu autoturismul cu nr._, intenționând să plece către domiciliu.

In timp ce se deplasa cu autoturismul prin parcare, în față i-a apărut autoturismul cu nr._, iar petentul nu a avut timp să frâneze si a intrat în coliziune cu acesta.

Urmare a accidentului rutier, au rezultat doar pagube materiale, în sensul că ambele autoturisme au suferit avarii la elementele de caroserie.

După discuția purtată cu conducătorul auto, cu care a fost implicat în accident, a stabilit să soluționeze accidentul pe cale amiabilă, conform prevederilor legale.

In acest sens a stabilit să se întâlnească la firma de asigurări, unde să încheie documentele necesare, reparării autoturismului acestuia.

Cu ocazia discuțiilor purtate s-au schimbat numerele de telefon, pentru a stabili ulterior data și ora când să se întâlnească la societatea de asigurări.

Ulterior, l-a apelat telefonic în nenumărate rânduri pe conducătorul auto, al cărui autoturism i l-a lovit, însă acesta a amânat în mai multe rânduri prezentarea la societatea de asigurări, în vederea soluționării litigiului.

Consideră că șoferul respectiv a refuzat în mod intenționat să se prezinte la societatea de asigurări, deși petentul a fost de acord cu soluționarea accidentului pe cale amiabilă, iar propunerea soluționării în acest sens a venit chiar din partea acestuia, petentul fiind întrutotul de acord.

Ulterior, a fost invitat la sediul Biroului Rutier C. și i s-a adus la cunoștință că au fost implicat într-un accident rutier și nu s-a prezentat la sediul poliției pentru a anunța evenimentul în termen de 24 ore, iar în atare situație i se va reține permisul de conducere.

A recunoscut că a fost implicat într-un accident rutier, însă a arătat organelor de poliție, că s-a înțeles cu celălalt conducător auto să soluționeze litigiul pe cale amiabilă și urma să se întâlnească la societatea de asigurări, însă acesta nu s-a prezentat până în prezent.

In acest sens i-a arătat agentului de poliție apelurile efectuate de pe telefonul său către celălalt conducător auto, însă acesta nu a înțeles argumentele sale.

Precizează faptul că înțelegerea amiabilă, conform legii, în cazul producerii unui accident rutier fără victime este legală, iar în acest caz nu este nevoie de acordul organelor de poliție.

Nu înțelege motivul pentru care celălalt conducător auto nu s-a prezentat la societatea de asigurări, până în prezent, pentru soluționarea litigiului, deși după evenimentul produs aceasta a fost solicitarea sa, ci nu a sa.

Date fiind acestea arătă că nu se face vinovat de comiterea contravenției reținută în sarcina sa și consider că permisul i-a fost reținut abuziv.

In motivare arăta că, conform prevederilor regulamentului rutier, accidentele produse în parcări, nu sunt considerate accidente rutiere, întrucât parcările nu sunt considerate drum public, iar în atare situație orice accident produs într-o parcare, se soluționează pe cale civilă, nefiind prevăzut de legislația rutieră.

Agentul de poliție i-a reținut ca abatere în procesul verbal art. 57/1 din OUG 195/2002R, care prevede că: la intersecțiile cu circulație nedirijată conducătorul de vehicul este obligat să cedeze trecerea tuturor vehiculelor care vin din partea dreaptă, ori în această situație petentul nu se afla pe un drum public la o intersecție nedirijată ci în parcarea unui complex comercial, iar ca atare nu sunt aplicabile prevederile art. 57/1 din OUG 195/2002R.

Conform art. 6 pct. 38 din OUG 195/2002R, drumul public este definit ca zona care cuprinde suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului, zona de protecție și zona de siguranță.

Având în vedere locul unde s-a produs tamponarea și anume în parcarea privată a complexului comercial, incidentul nu poate fi catalogat ca accident de circulație, acesta neproducându-se pe un drum public.

Datorită acestor motive solicită să se constatate nelegalitatea procesului verbal de contravenție.

Întrucât nu a fost de acord cu cele menționate si reținute în procesul verbal de către agentul de poliție, a facut mențiunea în acesta că nu este de acord.

Dovada celor inserate înțelege să o facă cu proba testimonială cu martorul S. M., domiciliată în ., jud. D.

Date fiind acestea, solicită să se dispună admiterea plângerea așa cum a fost formulată și să dispună anularea procesului - verbal de contravenție, exonerarea sa de la plata amenzii, restituirea permisului de conducere și anularea punctelor de penalizare care mi-au fost reținute.

Depune alăturat prezenta în dublu exemplar, procesul verbal în original și copie, copie după dovadă, copie CI și taxă timbru în valoare de 20 lei.

In drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile OG nr. 2/2001.

În dovedirea acțiunii s-au depus următoarele înscrisuri: proces verbal de constatare a contravenției, în original, împuternicire avocațială, copie CI a petentului, dovada de reținere a permisului de conducere si dispoziție de achitare a taxei de timbru în cuantum de 20 de lei.

Acțiunea este legal timbrată.

La data de 20.11.2014, intimatul IPJ D. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petentul V. F. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 28.10.2014 pe care o consideră neîntemeiat, solicitând ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicita instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia lor instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alin l. NCPC instituția noastră se opune la ascultarea acesteia.

Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.

Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, invederează instanței de judecata ca desi OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probanta a actului de constatare, din economia art. 34 rezulta ca procesul-verbal face dovada deplina a situației de fapt si încadrării in drept.

Învederează instanței de judecată că abaterea săvârșită de petent a fost constatata in baza declarațiilor celor doi conducători auto imediat dupa producerea evenimentului rutier, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală.

Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.

De asemenea, in cauza C. Neata contra României, plângerea nr. 17.857/03, Decizia CEDO, camera a treia, 18 noiembrie 2008, Curtea nu a aplicat garanțiile oferite de latura penala a art. 6, in lipsa prevederii in legea naționala a pedepsei închisorii contravenționale, faptele analizate fiind cel mult sancționabile cu amenda contravenționala . redus. Curtea a arătat in mod expres, ca atât timp cat organele statului nu au idei preconcepute la adresa petentului si analizează mijloacele de proba pertinente si utile in condiții de contradictorialitate si nemijlocire, petentul se bucura de toate garanțiile necesare astfel cum sunt acestea interpretate de către Curte prin prisma art. 6 din CEDO.

Fapta reținută in sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat, având în vedere numărul mare de accidente cu consecințe grave cu care se confruntă societatea intimată, ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către conducătorii auto, a se permite acestora să se eschiveze de la suportarea răspunderii contravenționale ce le revine ca urmare a propriei conduite culpabile prin ignorarea mențiunilor proceselor-verbale de constatare a contravențiilor întocmite corect, este atât contrar legii, cât și un act de iresponsabilitate socială care încurajează atitudinea de nerespectare a regulilor de circulație a acestora, lipsind-o de consecințele pe care legea le prevede.

Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv declarațiile părților implicate în evenimentul rutier, pe care le anexează prezentei in doua exemplare.

De asemenea solicită să aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art. 254 alin 2 din același act normativ.

Solicită acesta întrucât, in caz contrar se creează contravenientului o poziție net favorabila, apărările lor si probele propuse raportandu-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.

In drept, invocă prevederile OUG nr.195/2002, Regulamentul de aplicare a O.U.G.nr. 195/2002 si OUG nr. 2/2001.

In concluzie, solicită respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.

In baza art. 411 alin.l, pct. 2 din C. solicită judecarea cauzei în lipsă.

Anexat s–au depus următoarele înscrisuri: declarație a numitului V. F., declarație a numitului F. D. C..

Prin încheierea de ședință din data de 17.02.2015, instanța a dispus introducerea în cauză a celuilalt conducător auto F. D. C. si a societăților de asigurare C. I. si .>

La data de 02.03.2015, intimatul F. D. C. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petentul V. F. pentru care solicită să se respingă plângerea, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, la data de 06.10.2014 a fost implicat . circulație in sensul ca petentul V. F. nu i-a acordat prioritate de dreapta. In urma accidentului au rezultat doar pagube materiale, la autoturismul său fiind avariat buclierul stânga fata. Dupa producerea accidentului, a convenit sa meargă la asigurător in vederea încheierii intelegerii amiabile. A mers la asigurător, dar fiind la sfârșitul programului de lucru, inspectorul de daune le-a spus sa revină a doua zi de dimineața in vederea deschiderii dosarului de daune.

In seara aceleiași zi a fost sunat de petent care i-a învederat faptul ca nu mai dorește sa meargă a doua zi la asigurări, motivat de faptul ca va plati in viitor mai mult pe polița de asigurare. Mai mult decât atat, acesta i-a spus ca accidentul a avut loc . parcarea nu este drum public si nu i se poate intampla nimic daca nu va veni a doua zi la asigurător.Petentul i-a răspuns ca se va prezenta a doua zi la politie in vederea declarării accidentului si obținerii autorizației de reparații.

A doua zi de dimineața l-a sunat pe petent dar acesta nu i-a mai răspuns. Ulterior s-a prezentat la Biroul Rutier C., a declarat ce s-a întâmplat, iar agentul de politie i-a eliberat Autorizația de reparații, ., nr._ din data de 07.10.2014.

Instanța solicită să se observe ca la fila 2 din plângerea contravenționala chiar petentul recunoaște ca i-a lovit autoturismul: "a apelat telefonic in nenumărate rânduri pe conducătorul auto, al cărui autoturism l-am lovit."

De asemenea, petentul s-a prezentat la Biroul Rutier C. doar dupa ce a fost invitat de agentul de politie, in data de 28.10.2014, dupa 22 de zile de la producerea accidentului.

D. in situația in care in urma unui accident de circulație soldat doar cu pagube materiale si in urma unei înțelegeri amiabile, cei implicați in producerea accidentului nu mai este obligat sa se prezinte la Serviciul Rutier in vederea declarării accidentului.

Solicită să se observe ca intre intimat si petent nu s-a semnat nicio înțelegere amiabila, in acest sens obligația atat a petentului cat si a sa era de a se prezenta la Biroul Rutier in vederea declarării accidentului si obținerii autorizației de reparații, lucru pe care petentul 1-a refuzat.

In susținerea celor menționate anterior, solicită să încuviințeze proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorul care se afla cu petentul in autoturism in momentul producerii accidentului: Goaga R., domiciliat in C., ..20, B1.157, ..

Pentru toate aceste motive, solicită să se respingă acțiunea.

Anexat s-a depus următoarele înscrisuri: autorizație de reparații.

Prin încheierea de ședință din data de 05.05.2015, instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri si a probei testimoniale cu martorul S. M., probe solicitate de petent, iar pentru intimatul IPJ D. a încuviințat proba cu înscrisuri, iar pentru intimatul F. C. D. proba testimonială în cadrul căruia să fie audiat martorul G. R..

La termenul de judecată din data de 09.06.2015, instanța a dispus audierea martorilor G. R. M. si S. M. A..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 28.10.2014 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul IPJ D. procesul-verbal . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către petentul V. F. a contravenției prevăzute de art.100 alin. 3 lit.b din OUG 195/2002, constatând că, în data de 6.10.2014 în jurul orelor 14,00, în localitatea C. petentul a condus auto cu nr_ in parcarea centrului comercial Pelendava nu a acordat prioritate de trecere autorismului cu nr._ intrand in coliziune cu acesta, fiind sanctionat cu avertisment. De asemenea, s-a retinut ca petentul nu s-a prezentat la politie in 24 de ore de la data producerii accidentului, fiind sanctionat cu o amenda in cuantum de 360 lei.

Conform art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

In drept, potrivit art.79 alin. 1 lit. b din OUG 195/2002 „conducătorii de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale sunt obligați să se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.

Potrivit art. 100 alin. 3 lit. g din OUG 195/2002 constituie contraventie neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2).

De asemenea, conform art.101 alin. 3 lit. a din acelasi act normativ constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi in cuantum de 360 lei si retinerea permisului de conducere) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.

Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și a semnăturii agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază că petentul nu a reusit să răstoarne prezumtia de temeinicie si veridicitate a procesului verbal de contraventie contestat, desi îi revenea această obligatie potrivit disp. art. 249 Cod procedura civila.

In ceea ce priveste sustinerea acestuia potrivit careia parcarile nu reprezinta drum public instanta le apreciaza ca fiind neintemeiate.

In condițiile în care parcarea centrului comercial este deschisa circulației publice auto și pietonale aceasta reprezinta un drum public potrivit art. 6 pct. 14 din O.U.G. nr. 195/2002 – “orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile”.

Ar fi contrar scopului legii, astfel cum este reglementat în art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, să se aprecieze ca parcarea unui centru comercial deși deschisa circulației publice nu este drum publice, întrucât potrivit textului, dispozițiile prevăzute în ordonanța de urgență au ca scop asigurarea desfășurarii fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protectia drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului.

Astfel, prin excluderea acestor spații de sub incidența dispozițiilor legale menționate s-ar pune în pericol siguranța circulației precum și integritatea corporală și sănătatea celor care circulă în aceste zone.

In aceste conditii, instanta apreciaza ca accidentul s-a produs pe un drum public, sustinerile petentului fiind neintemeiate in acest sens.

In ceea ce priveste prima contraventie, instanta retine atat din schitele accidentului efectuate odata cu declaratiile partilor cat si din declaratiile martorilor ca petentul este cel care era obligat sa acorde prioritate de dreapta autoturismului condus de intimatul F. D. C..

Faptul ca petentul nu a observat masina condusa de intimat nu il scuteste pe acesta de a raspunde pentru incalcarea dispozitiilor legale. Sustinerea martorei S. M. care a declarat ca masina intimatului era stationata este contrazisa de cealalta declaratie de martor, Goaga R. M., care a aratat ca ambele masini erau in miscare si intentionau sa iasa din parcare.

In ceea ce priveste cealalta contraventie, se constata ca petentul nu si-a respectat obligatia de a se prezenta la politie in 24 ore de la producerea accidentului, aspect recunoscut si de martorul petentului S. M.. Faptul ca initial ajunsese la o intelegere cu intimatul, nu il scutea pe petent sa isi indeplineasca obligatia legala daca a constatat ca intelegerea cu acesta se afla in impas, intimatul neraspunzand la telefon a doua zi dupa accident.

Asa fiind, instanta apreciaza ca petentul se face vinovat de savarsirea ambelor contraventii retinute in sarcina sa, acesta nefacand dovada unei alte situatii de fapt decat cea retinuta in procesul verbal de contraventie.

În ceea ce privește sancțiunile aplicate având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite iar pe de altă parte art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că sancțiunile au fost corect individualizate de către agentul constatator, fiind stabilita in limitele prevazute de lege, respectiv sanctiunea avertismentului pentru prima contraventie si amenda minima pentru cea de-a doua contraventie.

Pe cale de consecință, ținând cont de aplicarea prezumtiei de temeinicie a procesului verbal, posibilitatea aplicarii acestei prezumtii fiind recunoscută chiar de către CEDO, instanța urmează să respingă prezenta plângere formulata de petentul V. F., ca neîntemeiată și să mențină procesul verbal de contraventie ca legal si temeinic, inclusiv sancțiunea contravențională complementară dispusă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plangerea contraventionala formulata de petentul V. F., CNP_, cu domiciliul in . Vaii, ., jud. D. in contradictoriu cu intimatul IPJ D., C._, cu sediul in C., ., jud. D., intimatul F. D. C., CNP_, cu domiciliul in C., soseaua Popoveni, nr. 38, jud. D., C. I., cu sediul in Bucuresti, .. 5-7, . . sediul in Bucuresti, .. 23, sector 1 ca neintemeiata.

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecatoria C..

Pronunțată în ședință publică azi, 9.06.2015.

Președinte,

C.-G. B.

Grefier,

L. T.

Red. C.G.B.

Tehnored. C.G.B.

7 ex. / 09 Iulie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 7744/2015. Judecătoria CRAIOVA