Plângere contravenţională. Sentința nr. 8487/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8487/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 15396/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8487/2015
Ședința publică de la 19 Iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: C.-Nicușor M.
Grefier: R. C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. I. în contradictoriu cu intimatul I.P.J D., având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul B. I. personal și asistat de av. L. și martorul P. D. M., lipsă fiind intimatul I.P.J D..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 29.05.2015, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosar procesul verbal de executare a mandatului de aducere anterior emis pe numele martorului P. D. M., precum și faptul că la data de 15.06.2015, au fost înaintate relațiile anterior solicitate la P. de Poliție C., după care,
În temeiul art. 311 și următoarele Cod procedură civilă, se administrează proba testimonială în cauză fiind audiat sub prestare de jurământ martorul P. D. M. a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosar.
Totodată, petentul B. I. prin av. L. depune adeverință eliberată de Primăria Comunei C. din care rezultă că este beneficiar de ajutor social conform Legii 416/2001.
La interpelarea instanței, petentul B. I. prin av. L. învederează că nu mai înțelege să formuleze alte probe și este de acord ca dezbaterile asupra fondului să aibă loc la acest termen de judecată.
Instanța, declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul pentru dezbaterea asupra fondului cauzei.
Având cuvântul, petentul B. I. prin av. L. solicită admiterea plângerii, fără cheltuieli de judecată și să se dispună anularea procesului verbal de contravenție contestat precum și exonerarea de la plata amenzii contravenționale iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment.
INSTANȚA
La data de 22.04.2014 petentul B. I. a formulat plângere în contradictoriu cu P. Poliție C. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 08.04.2014 emis de I.P.J. D. – Post Poliție C., solicitând anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse.
În motivarea plângerii, petentul arată că acesta contestă procesul-verbal de contravenție mai sus arătat, prin care i se dă o amendă în sumă de 700 lei pentru faptul că a adus injurii lui B. C. și fiicei acestuia Prala M., care este gestionară la magazinul lor, proprietate particulară, din centrul satului C., D..
Premergător acestui eveniment, mai exact cu două zile înainte, se afla în centrul satului C. în care a apărut polițistul Lacrateanu Nicușor cu mașina poliției și l-a întrebat de niște persoane care bătuseră un văr.
Răspunzându-i că nu i-a văzut, l-a întrebat dacă este rudă cu Prala M. și petentul i-a spus că da, este vara sa.
Auzind acest lucru, polițistul i-a spus că nu mai țină cu actualul primar al comunei C. și la viitoarele alegeri locale să o voteze pe Prala M..
Nefiind de acord cu acest lucru, deoarece primarul lor este un om foarte cumsecade, ajută pe toată lumea indiferent de probleme, se lupta penrtu a accesa fonduri europene în vederea implementării de proiecte care să dezvolte . facă o viață mai bună, polițistul l-a amenințat că o să îl amendeze, fapt care s-a și întâmplat peste două zile, la 0.04.2014.
Petentul a menționat că în viața sa nu a jignit pe nimeni și nici nu a adus insulte și injurii nimănui deoarece tatăl său este mort de 17 ani, iar mama sa este bolnavă de cancer și de un an și jumătate stă prin spitale.
Petentul a precizat că, cu toate că este rudă cu B. C. și Prala M., nu poate să o voteze pe aceasta ca primar, când ea nu este în stare de cât face actualul lor primar. Aceasta, pur și simplu ura personală din partea ei prin intermediul polițistului.
Petentul a susținut că nu este vinovat cu nimic privind amenda ce i s-a aplicat.
A depus la dosar procesul-verbal contestat și a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii P. D. și B. R..
Instanța a încuviințat proba cu martori, astfel că în cauză au fost audiați martorii P. D. și B. R., declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
La data de 15.07.2014 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie,. prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta .pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția sę constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv declarații de martor și dovada de comunicare a actului sancționator pe care le depun în fotocopie în dublu exemplar.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C. proc. civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin încheierea din data de 20.03.2015 în temeiul art. 78 alin. 1 C. raportat la art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 a dispus introducerea în cauză a I. D..
Prin încheierea din data de 15.05.2015 instanța a admis excepția lipsei calității de folosință a intimatului P. de Poliție C. invocată din oficiu de instanță.
În consecință instanța va respinge plângerea formulată de petentul B. I. în contradictoriu cu intimatul P. DE POLIȚIE C. ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
În ceea ce privește plângerea contravențională formulată în contradictoriu cu I. D., din actele și lucrările dosarului instanța a reținut că la data de 08.04.2014 petentul a fost sancționat prin procesul verbal de contravenție . nr._ cu amendă contravențională în sumă de 700 de lei pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 și sancționată de art. 3 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991 și cu avertisment pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 31 din Legea 61/1991 și sancționată de art. 3 alin. 1 lit. a din Legea 61/1991, reținându-se că în data de 04.04.2014 ora. 10.00 aflându-se în Comuna C. în . în public injurii, cuvinte jignitoare și amenințări cu acte de violență la adresa familiei B. C. și Prala M. și a refuzat să se prezinte la sediul Poliției pentru a da lămuriri.
Sub aspectul legalității procesului verbal din punctul de vedere al formei sale, petentul nu a invocat motive de nelegalitate, însă analizând din oficiu legalitatea procesului verbal se constată că au fost respectate dispozițiile OG 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității.
Aceasta întrucât procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată prin orice mijloace legale de probă de către contravenient, conform dispozițiilor art. 249 C. care reglementează sarcina probei.
Petentul nu a răsturnat prezumția de autenticitate și veridicitate a procesului verbal prin nici un mijloc de probă, neaducând nici o probă pentru a–și dovedi nevinovăția, martorul propus de către acesta și audiat de instanță numitul P. D. M. arătând că nu a fost de față la momentul conflictului și că nu cunoaște nimic în legătură cu împrejurările în care a fost sancționat contravențional petentul.
Mai mult decât din declarațiile date de numiții B. C. și B. R. date în fața organelor de poliție rezultă cu certitudine că petentul a săvârșit fapta contravențională prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 și sancționată de art. 3 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991, iar în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 2 pct. 31 din Legea 61/1991 și sancționată de art. 3 alin. 1 lit. a din Legea 61/1991 petentul nu a formulat critici în cuprinsul plângerii contravenționale.
Pentru cele expuse, constatând că starea de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității, instanța va respinge plângerea formulată de petentul B. I. în contradictoriu cu intimatul I. D., ca neîntemeiată.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul B. I., CNP_ și domiciliul în Comuna C., ., Jud. D., în contradictoriu cu intimatul P. DE POLIȚIE C. cu sediul în ., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Respinge plângerea formulată de petentul B. I. în contradictoriu cu intimatul I. D., cod fiscal_, cont bancar IBAN RO 11TREZ__ și sediul în C., ., Județul D. ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședința publică de la 19.06.2015.
PreședinteGrefier C.-Nicușor M. R. C. B.
Red. C.N.M
Tehnored. RCB/ 5 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8558/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8496/2015.... → |
|---|
