Plângere contravenţională. Sentința nr. 8637/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 8637/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 8637/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 8637/2015

Ședința publică de la 18 Iunie 2015

Completul constituit din:

Președinte – F. D. - judecător

Grefier - R. M. B.

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petenta . în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - I.S.C.T.R., având ca obiect plângere contravențională isctr nr_.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns martorul propus de petentă, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, după identificarea martorului conf. disp. art. 318 Cp nou, a procedat la audierea martorului D. F., sub prestare de jurământ, în conf. cu disp. art. 319 și urm. Noul Cod Procedură Civilă, a cărui declarație a fost consemnată si atașată la dosarul cauzei.

În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată la data de 07.01.2015, sub nr._, S. T., administrator al S.C. S. T. S.R.L. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ..S.C.T.R., nr._/19.12.2014 în contradictoriu cu I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER-I.S.C.T.R., solicitând admiterea plângerii, să se dispună anularea procesului verbal de contravenție ca netemeinic întocmit și în subsidiar înlocuirea sancțiunii prevăzută în procesul verbal cu sancțiunea avertismentului prevăzută de art.7 și art. 21 din O.G. nr. 2/2001 și LG 180/2002-art. 5 al. 5 coroborat cu dispozițiile art 10 din OG 37/2007.

În fapt, prin procesul verbal mai sus menționat societatea pe care o administrează a fost sancționată cu 8000 lei amenda, reținându-se in seama acesteia, în urma unui control efectuat în trafic în localitatea Podari, județul D., de către un agent constatator al I.S.C.T.R., faptul că efectua transport rutier de persoane contra cost prin servicii regulate în trafic național pe traseul C.-Cioroiași-Afumați, fără a avea valabilă verificarea metrologică a tahografului cu care era echipat auto nr._ .

Consideră că sancțiunea care s-a aplicat este in neconcordanță cu presupusa faptă reținută de agentul constatator, fapta reținută de acesta în procesul-verbal neexistând.

Mai precis, la data de 19.12.2014, pe raza localității Podari a fost oprit în trafic auto nr._ de către agenții ISCTR pentru a fi supus unui control. Autovehiculul era condus la acel moment de către angajatul societății pe care o administrează respectiv dl. D. F.. Acesta le-a prezentat agenților ISCTR documentele autovehiculului. Controlul a decurs în condiții normale, agenții ISCTR nereproșându-i conducătorului auto nimic referitor la documentele solicitate. La finalul controlului i-au returnat acestuia documentele autovehiculului urându-i „Drum B.".

Spre surprinderea sa, la data de 23.12.2014 a primit la sediul societății procesul-verbal mai sus menționat în care i se aducea la cunoștință faptul că societatea pe care o administrează a fost sancționată în data de 19.12.2014 cu amendă în sumă de 8000 lei pentru că auto_ la momentul controlului din data de 19.12.2014 efectua transport rutier de persoane contra cost prin servicii regulate în trafic național pe traseul C.-Cioroiași-Afumați fară a avea valabilă verificarea metrologică a tahografului.

Total neadevărat, autovehiculul D._ oprit în trafic de agenții I.S.C.T.R., nu efectua la momentul opririi lui de către agenții constatatori transport public de persoane. Acesta se deplasa spre localitatea Podari, . înstrăinării acestui autovehicul prin vânzare către S.C. ANEMAD IMPF.X S.R.F., vânzare realizată cu factura fiscală nr._ din 19.12.2014(anexez copie factură fiscală).

Menționează faptul că auto_ aparținea până în data de 19.12.2014 societății pe care o administrează și că era folosit de societate pentru intervenții pe traseele sub 50 de km pe care societatea își desfășoară activitatea, trasee pentru care nu este necesară echiparea autovehiculului cu aparat tahograf(anexez copie documente auto).

Menționează și faptul că autovehiculul titular de traseu care în urma licitației de atribuire de trasee efectuează cursa C.-Cioroiași-Afumați, este auto_, auto care aparține societății pe care o administrează și care deține toate documentele și avizele necesare efectuării în deplină legalitate a cursei respective(anexează copii ale acestor documente) și care în data de 19.12.2014 ora 13.30 a efectuat cursa respectivă dar nu a fost selectat în trafic de către agenții ISCTR pentru a fi controlat.

Conducătorul auto D. F. care de 9 ani de zile lucrează în cadrul societății și care nu a fost sancționat de nici o autoritate rutieră de vreo faptă prevăzută de OG 37/2007 (menționat în procesul verbal) a fost solicitat de către petentă în data de 19.12._ pentru a deplasa auto_ (fiind singurul șofer disponibil la acel moment) împreună cu noul proprietar în localitatea Podari, . parcării acestuia la locația indicată de cumpărător, cumpărătorul autovehiculului nefiind în posesia unui permis de conducere categoria D.

Susține că fapta sancționată în procesul verbal nu există și că agenții ISCTR au dat dovadă de un exces de zel nejustificat abuzând de autoritatea cu care au fost investiți. Sunt opriți în trafic, controlați, nu li se reproșează nimic, li se urează „Drum B." și la câteva zile primesc amendă. Dacă auto_ într-adevăr ar fi efectuat acea cursă incriminată în procesul verbal ce i-ar fi împiedicat pe agenții ISCTR să redacteze procesul-verbal pe loc și să indice martori, dacă_ era în cursă atunci probabil că la momentul controlului ar fi putut fi prezent cel puțin un martor dintre călătorii care ar fi putut fi în microbuz. Ori agentul ISCTR menționează în procesul-verbal faptul că „nu s-a putut identifica la fața locului decât alt agent constatator".

Menționează și faptul că potrivit REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl AL CONSILIULUI, art. 3 litera g, h și art. 13 litera i, în momentul opririi în trafic a autovehiculului nr._, pentru că acesta nu efectua cursă comercială și pentru faptul că se deplasa în vederea înstrăinării prin vânzare-cumpărare, de la vânzător la cumpărător, nu era obligatoriu ca acesta să fie echipat cu aparat tahograf omologat.

Această sancțiune este imensă și o pune într-o situație delicată dată fiind situația economică precară a societății românești, eforturile făcute pentru a plăti obligațiile fiscale și de a menține locurile de muncă fiind foarte mari. Dovadă a situației financiare dificile este și faptul că a vândut acest autovehicul fiind nevoită să-și restrângă activitatea iar șoferului care lucra pe microbuzul in cauza, Tapurin I. i-a fost desfăcut contractul de munca conform Decizie nr.8/03.11.2014 activitatea sa încetând cu 01.12.2014(depune copie decizie).

Menționează că societatea pe care o administrează nu a fost sancționată pentru contravenții prevăzute de OG 37/2007 în ultimii 5 ani și nu figurează în evidențele administrației publice locale cu restante la plata contribuțiilor fiscale, achitându-și tot timpul datoriile la timp.

De aceea, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție ca netemeinic întocmit și în subsidiar înlocuirea sancțiunii prevăzută în procesul verbal cu sancțiunea avertismentului.

În drept a invocat dispozițiile din Ordonanța nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 7/OG 2/2001, art. 21/OG 2/2001: art.10 din OG 37/2007, Articolul 3 din REGULAMENTULUI (CE) NR 561/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI, Articolul 13 din REGULAMENTULUI (CK) NR. 561/2006 AL

PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI.

În susținerea celor prezentate în plângere solicită proba cu înscrisuri după cum urmează: 1. documente_, titularul traseului, din care rezultă că avea toate documentele necesare efectuării transportului respectiv:

-licență transport public persoane; -licență de traseu cu nr. D._ pe ea; -copie foaie parcurs din data de 19.12.2014; -copie conformă(licență vehicul); -certificat înmatriculare cu ITP valabil; Verificare tahograf, RCA Valabil, asigurare călători și bagaje, taxă de drum. 2. documente_, auto verificat în trafic, din care rezultă că deși nu efectua transport persoane la acel moment avea totuși documente necesare transportului de persoane: -copie conformă(licență vehicul); -certificat înmatriculare cu ITP valabil; -RCA valabil; -asigurare călători și bagaje; 3. certificate de atestare fiscală buget general și loca! din care rezultă buna noastră credință prin plata la zi a contribuțiilor la bugetul de stat. 4. copie factură fiscală de vânzare-cumpărare rir._ din 19.12.2014. 5. copie decizie desfacere contract de munca șofer microbuz_, Tapurin I. .

A solicitat și proba testimonială cu martori în cadrul căreia să fie audiat conducătorul auto D. F., C.N.P._, legitimat cu Ci. . nr._, cu" domiciliul în localitatea Afumați, nr. 17, județul D.. Care conducea la momentul controlului auto_ și menționai pa procesul -verbal, deși este angajatul societății . și declarația lui ar putea fi considerată ca fiind subiectivă, dorind să arate faptul că în acel moment nu se efectua transport public de persoane și a cumpărătorului autovehiculului nr._ respectiv dl. Șuhică I. reprezentant legal al ., CF RO 15._, J_, legitimat cu CI. . nr._. C.N.P._, domiciliat în .. 14, C. care se afla în autovehicul în momentul controlului și care poate confirma cele relatate mai sus.

În temeiul disp. art. 41 1 Noul Cod de proc. civ. a solicitat judecarea și în lipsă a prezentei cauze.

Anexează taxa judiciară de timbru în original, copie C. I. S. T., copie proces-verbal de contravenție și copie plic poștă comunicare proces-verbal din 23.12.2014.

La data de 12.02.2015 intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier - I.S.C.T.R. - Ispectoratul Terirorial 6, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de S.C. "S. T. S.R.L. împotriva procesului-verbal . nr._, pentru următoarele motive:

În fapt, în data de 19.12.2014 ora 13:45 pe DN56, km 2+800, Localitate: PODARI, J. D., a fost oprit si verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, utilizat de către S. T. SRL în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de conducătorul auto dl. D. F. în timp ce efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate in baza licenței de traseu . nr._ (traseul:C.-CIOROIASI-AFUMAȚI, distanta traseu 67 km),in trafic național. La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele:

Pe fondul cauzei conform art.8 alin.l pct.14 din O.G. nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de inregistrare a activității acestora, fapta anterior amintită face parte din încălcările foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenție, dacă aceasta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.

In aceste condiții, procesul-verbal de contravenție este temeinic și legal, avându-se în vedere următoarele aspect:

Pentru ca transportul rutier să se desfășoare în deplină legalitate, acesta se poate efectua doar în condițiile respectării legislației stabilite de Uniunea Europeană și reglementărilor naționale din domeniul transporturilor, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

În acest sens, există Regulamentul Consiliului (CEE) nr.3821/85 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier, modificat prin Regulamentul Consiliului (CE) nr.2135/98, Regulamentul Comisiei(CE) nr. 1360/2002 și Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr.561/2006, ca norme europene, iar O.G. nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de inregistrare a activității acestora, modificată prin O.G. nr.21/2009, ordonanță aprobată prin Legea nr.52/2010, ca norme interne.

Astfel, prin O.G. nr.37/2007 legiuitorul a defalcat abaterile de la regulile privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, clasificându-le astfel: alineatul 1 al art.8 enumerând faptele ce reprezintă incalcarile foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85, alineatul 2 al art.8 enumerând faptele ce reprezintă incalcarile grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85 si- alineatul 3 al art.8 enumerând incalcarile minore ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85.

Fapta contravențională constată și reținută în actul constatator, așa cum a menționat și anterior, este o încălcare foarte gravă ale dispozițiilor Regulamentului (CE) 561/2006 și sunt prevăzute de art.8, alin.l pct.14 din O.G. nr.37/2007 modificată și completată prin O.G. nr.21/2009, aprobată cu Legea 52/2010, respectiv: pct.14: " utilizarea unor tahografe neomologate, nesigilate, necalibrate, defecte sau care au termenul de valabilitate al verificării/calibrării periodice depășit. ", și este sancționată conform prevederilor art.9 alin.l litera a din același act normativ, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.

De asemenea, în jurisprudența CEDO se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt contrare Convenției, în acest sens prin hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de convenție,însă acestea nu trebuie să depășească limitele rezonabile.

Astfel, învederează Hotărârea din 23.11.2006 a Marii Camere, pronunțată în cauza Jussila împotriva Finlandei, unde CEDO analizează propria jurisprudența în materie, evidențiind existența unor "acuzații penale" cu grad de severitate diferit, făcând distincție între infracțiunile prevăzute de dreptul penal și restul faptelor penale, altele cât infracțiunile, situație în care "garanțiile procesual penale" recunoscute de art.6 din Convenție nu se vor aplica în aceeași măsură "faptelor penale" altele decât infracțiunile.

Principiul legalității aplicabil în dreptul administrativ, în general, și în materie contravențională, în special, presupune ca rezultatul interpretării legii contravenționale să fie în concordanță cu voința legiuitotului, iar textul nu poate fi interpretat extinctiv sau restrictiv (lex dixit quam voluit).

De altfel, solicită ca în situația în care se va constata faptul că plângerea contravențională a fost introdusă pe rolul instanțelor de judecată fără a exista motive temeinice, să rețină reua-credință a contravenientei, prin aplicare art.187 alin.l pct.l lit.a) din Codul de procedură civilă.

In situația în care va fi admisă plângerea contravențională, iar petenta a achitat contravaloarea amenzii aplicate, solicită să ia act de faptul că ISCTR are posibilitatea de a returna doar suma ce i-a fost virată în contul său, astfel că această instituție nu poate fi obligată la returnarea către petentă a întregii sume - amenda contravențională.

De asemenea, solicită să se constate faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.8 alin.l pct.14 din OG nr.37/2007 cu modificările și completările ulterioare, precum și corecta individualizare a sancțiunii, în condițiile aplicării amenzilor în cuantumul minim prevătut de art. 9 alin.l lit.a din același act normativ, motiv pentru care nu se justifică înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.

Pentru toate aceste motive solicită respingerea plângerii formulată de petentă ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicată prin procesul-verbal de contravenție ca fiind temeinică și legală.

În situația neprezentării, în temeiul art.411 alin.1 pct.2 teza a II-a și alin 2 din același articol Cod procedură civilă, solicită judecarea cauzei în lipsă.

Documente anexate: copie împuternicire nr. 7897/28.03.2014; copie proces-verbal de contravenție . nr._; copie dovadă de comunicare a procesului-verbal; copie Formular de control în trafic; copie dovadă de verificare tahograf expirată; fotocopie . a Copiei Conforme; copie Licență de traseu; copie Caiet de sarcini; copie diagramă; copii CI. și certificat de pregătire profesională; copie certificat de înmatriculare;

Solicită respingerea probei testimoniale, având în vedere faptul că martorul este angajat al petentei, iar depoziția acestuia ar fi una subiectivă.

De asemenea, solicită a se pune în vedere petentei să depună la dosar originalul facturii fiscale emisă în data de 19.12.2014 depusă în copie de către petentă, cât și evidențele contabile din care rezultă că a fost efectuată această operațiune de vânzare.

În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art.205 - 208 Cod procedură civilă, art.8 alin.l pct.14 din O.G. nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, Regulamentului (CE) nr.561 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a regulamentelor (CEE) nr.3821/85 și (CE) nr.2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.3820/85 al Consiliului.

Anexat s-au depus: împuternicire din data de 28.03.2014, proces verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 19.12.2014, formular de control în trafic, planșe foto, copie conformă pentru transportul international de persoane cu autocarul sau cu autobuzul contra cost în numele unui terț, licență de traseu . nr._, caiet de sarcini al licenței de traseu, copie CI si copie permis de conducere si tahograf, carte de identitate a autovehiculului.

La data de 09.03.2015, petentul S. T. a depus răspuns la întâmpinare susținând următoarele:

Urmare a întâmpinării depuse la dosar de către intimat, solicită în continuare și să se dispună admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție ca netemeinic întocmit și în subsidiar înlocuirea sancțiunii prevăzută în procesul verbal cu sancțiunea avertismentului prevăzută de art.7 și art. 21 din O.G. nr. 2/2001 și LG 180/2002-art. 5 al. 5 coroborat cu dispozițiile art 10 din OG 37/2007.

Așa cum a arătat și în cuprinsul plângerii contravenționale sancțiunea care s-a aplicat este in neconcordanță cu presupusa faptă reținută de agentul constatator, fapta reținută de acesta în procesul-verbal neexistând.

In fapt, la data de 19.12.2014, pe raza localității Podari a fost oprit în

trafic auto nr._ de către agenții ISCTR pentru a fi supus unui

control. Autovehiculul era condus la acel moment de către angajatul

societății pe care o administrează, respectiv dl. D. F.. Acesta le-a prezentat agenților ISCTR documentele autovehiculului. Controlul a decurs în condiții normale, agenții ISCTR nereproșându-i conducătorului auto nimic referitor la documentele solicitate. La finalul controlului i-au returnat acestuia documentele autovehiculului urându-i „Drum B.".

În susținerea celor arătate în plângerea contravențională va face si următoarele precizări pe care să le aibă în vedere la pronunțarea soluției pe care o va dispune:

1.Pentru faptul că autovehiculul_ depășește masa de 3.500 KG este supus controalelor efectuate de către I.S.C.T.R. indiferent de tipul de transport pe care îl efectuează; precizează acest aspect pentru a răspunde intimatului față de „coincidența,,efectuării controlului de către agenții I.S.C.T.R.

2.așa cum se poate observa și din înscrisurile depuse de către intimat la dosar în momentul controlului agenții constatatori au verificat toate documentele puse la dispoziție de către conducătorul auto(documente care se află, parte din ele în copie, într-un dosar aflat la bordul autovehiculului, documente de pe care în mare parte au făcut copii, procedură care se aplică la fiecare control efectuat de I.S.C.T.R. indiferent dacă în urma acestuia rezultă vreo contravenție sau nu). Au făcut și poze printre care se află și cea depusă la dosar, care incriminează lipsa dovezii de verificare tahograf, dar și poze ale exteriorului autovehiculului pentru a evidenția atașarea pe caroseria autovehiculului a plăcuței care indică gabaritul și masele acestuia precum și plăcuța care arată categoria de clasificare a autovehiculului. Pozele au fost făcute frontal și lateral și la stâlpul din partea față a autovehiculului, dar aceste poze nu au fost depuse la dosarul cauzei.

Dacă la acel moment autovehiculul ar fi efectuat transport persoane contra cost ar fi trebuit să existe pe parbrizul autovehiculului placa de traseu care trebuia să indice tipul cursei efectuate, iar în autovehicul ar fi trebuit să existe călători, aceste aspecte putând fi foarte bine evidențiate din pozele făcute.

Intimatul precizează în procesul verbal faptul că „la momentul controlului nu s-a putut identifica la fața locului decât alt agent constatator". Erau de față conducătorul auto și cumpărătorul, iar pentru că autovehiculul nu efectua transport de persoane bineînțeles că nu existau călători în autovehicul, care cu siguranță ar fi fost indicați ca martori de către agentul constatator.

Referitor la punctul 2, lit a din întâmpinarea depusă la dosar, nu li s-a solicitat de către agenții I.S.C.T.R. să indice motivul prezenței autovehiculului la acel moment în acel loc și nici nu există vreun text de lege care să oblige să indice petenta acest aspect din proprie inițiativă. Mai mult, cel puțin la acel moment a considerat că este un control de rutină(cum de altfel se întâmplă foarte des mai ales în ultimul timp), existând și alte autoutilitare și tiruri oprite în acel loc și care erau supuse acestui control, iar pentru faptul că nu executa niciun fel de cursă comercială, chiar dacă dovada tahograf era expirată de câteva zile, chiar nu se justifica faptul că ar trebui să își facă griji în vreun fel și să indice agentului I.S.C.T.R. prezența lor la acel moment în acel loc.

Referitor la punctul 3, lit b din întâmpinare, s-a împământenit în rândul agenților constatatori, indiferent din cadrul căror instituții fac parte, să procedeze la verificarea în trafic a autovehiculelor, să nu constate nereguli pe care să le semnaleze sau să le indice la momentul respectiv, ca apoi sub acoperirea prezumției de legalitate, autenticitate și veridicitate a întocmirii procesului verbal invocând că sunt autoritate de stat, fară însă a veni apoi în fața instanței cu probe suficiente(art. 6 din Convenția CEDO), să procedeze la întocmirea proceselor verbale în lipsă, fără indicarea martorilor(pentru a căror lipsă găsesc de fiecare dată scuze și pretexte) văduvindu-se tot timpul de dreptul de a formula obiecțiuni pe procesul verbal.

Societatea pe care o administrează nu a fost sancționată pentru contravenții prevăzute de OG 37/2007, în ultimii 5 ani și nu figurează în evidențele administrației publice locale cu restanțe la plata contribuțiilor fiscale, achitându-și tot timpul datoriile la timp, autovehiculul titular de traseu care în urma licitației de atribuire de trasee efectuează cursa C.-Cioroiași-Afumați, este auto_, auto care aparține societății pe care o administrează, și care deține toate documentele și avizele necesare efectuării în deplină legalitate a cursei respective(există copii ale acestor documente la dosarul cauzei) și care în data de 19.12.2014 ora 13.30 a efectuat cursa respectivă dar nu a fost selectat în trafic de către agenții ISCTR pentru a fi controlat.

Potrivit REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI, art. 3 litera g, h și art. 13 litera i, în momentul opririi în trafic a autovehiculului nr._, pentru că acesta nu efectua cursă comercială și pentru faptul că se deplasa în vederea înstrăinării prin vânzare-cumpărare, de la vânzător la cumpărător, nu era obligatoriu ca acesta să fie echipat cu aparat tahograf omologat.

Regretă producerea acestui incident și va face tot ce este omenește posibil ca pe viitor să nu mai fie pusă într-o astfel de situație.

De aceea, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție ca netemeinic întocmit și în subsidiar înlocuirea sancțiunii prevăzută în procesul verbal cu sancțiunea avertismentului.

In drept invocă dispozițiile din Ordonanța nr.2 din 12 iulie 2001, art. 7, art 21, dispozițiile din LG 180/2002-art. 5 al. 5 coroborat cu dispozițiile art.59/HG 69/2012, Art. 10 din OG .37/2007, Articolul 3 și 13 din REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl AL CONSILIULUI.

Solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisurile aflate la dosar și a probei testimoniale cu martori în persoana d-lui. Șunică I. reprezentant legal al ., care se afla în autovehicul în momentul controlului și care poate confirma cele relatate de petent mai sus și care nu face parte din peroanele afectate de disp. art 3 15 Noul Cod de proc. civ..

In temeiul disp. art. 41 1 Noul Cod de proc. civ. solicită judecarea și în lipsă a prezentei cauze.

Anexează taxa judiciară de timbru în original, copie C. I. S. T., copie proces-verbal de contravenție și copie plic poștă comunicare proces-verbal din 23.12.2014.

Prin încheierea de ședință din data de 30.04.2015, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, proba testimonială cu un martor, D. F., probe solicitate de petent.

La data de 18.06.2015, instanța a dispus audierea martorului D. F., martor propus de către petent iar pentru intimat a încuviințat proba cu înscrisuri.

Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, în data de 19.12.2014 ora 13:45 pe DN56, km 2+800, localitatea PODARI, județul D., a fost oprit si verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, utilizat de către S. T. SRL în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de conducătorul auto D. F. în timp ce efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate in baza licenței de traseu . nr._ (traseul:C.-CIOROIASI-AFUMAȚI, distanta traseu 67 km),in trafic național. La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că autovehiculul nu avea valabilă verificarea metrologică a tahografului cu care era echipat, fapta constituie contravenție prevăzută de art.8 alin.1, pct.14 din OG nr.37/2007 modificată și completată cu OG nr.21/2009 și sancționată conform art. 9 alin.1,lit. a din același act normativ.

Împotriva procesului verbal contestat, petenta a formulat plângere contravențională în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pe baza declarațiilor petentului și ale persoanelor citate, dacă se prezintă, precum și a altor probe prevăzute de lege, în scopul asigurării garanțiilor de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție (A. c. României, par. 66).

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta cuprinde toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că la data controlului s-a constatat săvârșirea contravenției prevăzută de art.8 alin.1, pct.14 din OG nr.37/2007 modificată și completată cu OG nr.21/2009 această faptă reprezentând o încălcare gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85.

Astfel, operatorul de transport rutier, la data controlului, nu și-a respectat obligația de a efectua operațiuni de transport, astfel petenta nu a făcut dovada verificării metrologice a tahografului cu care era echipat autovehiculul, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art.8 alin.1, pct.14 din OG nr.37/2007 modificată și completată cu OG nr.21/2009.

În analizarea probatoriului administrat, instanța constată că cele declarate de martorul propus de petentă nu se coroborează cu aspectele de necontestat consemnate în procesul-verbal de contravenție, declarația martorului care este angajatul societății se apreciază ca fiind subiectivă, astfel că instanța o înlătură din probatoriu.

Astfel, petenta nu a răsturnat prezumția de legalitate și veridicitate care operează în favoarea procesului-verbal de contravenție contestat, în ceea ce privește starea de fapt reținută, măsura dispusă de către agentul constatator fiind temeinică și legală.

Prin urmare, situația de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal contestat corespunde realității.

Instanța consideră că materia contravențională, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, poate fi calificată ca aparținând materiei penale, din perspectiva garanțiilor instituite de aceasta, astfel încât, instanța trebuie să asigure toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, cu condiția respectării unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit. Privitor la dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor, una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal de agentul constatator, cum este și speța de față, procesul verbal legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie și, în absența altor probe propuse de către petent pentru răsturnarea acesteia plângerea va fi respinsă. Aceste concluzii sunt confirmate și de decizia adoptată în cauza N. c. României, de unde reiese foarte clar că sunt respectate garanțiile prevăzute de art. 6, dacă petentul a avut posibilitatea sa facă dovada contrarie constatărilor din procesul-verbal, în fata instanței.

În consecință, instanța constată că forța probantă a procesului-verbal nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie.

Concluzionând, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului instrumentator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii amenzii aplicate în cuantumul de 8000 lei, prin raportare la dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, coroborate cu cele ale art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că aceasta a fost corect individualizată, contravenția săvârșită reprezentând o încălcare gravă a a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85.

Prin urmare, aplicarea sancțiunii amenzii este suficientă pentru corectarea comportamentului contravențional al societății petente și nu se impune înlocuirea cu sancțiunea avertisment.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată și va menține procesul verbal de contravenție . nr._/19.12.2014 întocmit de intimat, ca legal și temeinic.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petenta ., cu sediul în C., ., .. 1, . în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - I.S.C.T.R., cu sediul procesual ales în Dr. Tr. S., ., nr. 2 C, județul M..

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 18 iunie 2015.

Președinte, Grefier,

F. D. R.-M. B.

Red. F.D. 28.09.2015

Tehnored. R.M.B

4 exe. R.B. 11 Iulie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 8637/2015. Judecătoria CRAIOVA