Plângere contravenţională. Sentința nr. 8643/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 8643/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 471/215/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 8643/2015

Ședința publică de la 22 Iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE T.-G. C.

Grefier L. T. - N.

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petentul D. S. L. și pe intimatul I. D. – Sectia 5 Politie, având ca obiect plângere contraventionala.

La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns petentul si martorul M. C., lipsind intimatul.

Procedura este legal indeplinita.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, dupa care:

În temeiul dispozițiilor art.321 C.,instanța procedeaza la audierea martorului M. C., declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei.

În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acorda cuvântul pe fond.

Petentul solicita admiterea plângerii si anularea procesului verbal de contraventie.

INSTANȚA

Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.01.2015, sub nr._, petentul D. S. L. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D. – Sectia 5 Politie, anularea procesului verbal de contravenție emis de reprezentantii Municipiului C., cu consecința exonerarii de la plata amenzii in cuantum de 200 lei.

În motivarea plângerii petentul sustine ca, prin mesaj telefonic primit la 29 12 2014 de la Raiffeisen Bank a fost informat ca s-a instituiot o poprire executorie pentru suma de 200 lei de către cerditoarea Primăria C. iar la 30 12 2014, deplasndu-se la sediul bancii respective i s-a înmânat o copie de pe adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești, adresa dion care a aflat că ar repreznta,, amenzi diferite,,

Precizează petentul că nu a fost informat, nu i s-a comunicat vreun proces verbal de contravenție, nu a semnat nici un proces verbal de contravenție, astfel îcât a fost în imposibilitatea de a contesta respectivul proces verbal.

Susține ca a solicitat sa i se comunice un exemplar al procesului verbal din anul 2012 insa a fost refuzat de reprezentanții băncii, motiv pentru care, avand in vedere ca la 30 12 2014 a intrat in posesia informației ca ar fi fost amendat, intelege sa formuleze plangerea contraventionala la acest moment

Totodata petentul invedereaza ca înțelege să formulerze si contestație la adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănesti nr._/17 11 2014 solicitand anularea acesteia.

A solicitat incuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept a invocat dispozițiile art.31 din OG 2/2001, art.172 si urm C.pr.civ.

A depus adresa emisa de Raiffeisen Bank, adresa de înființare poprire nr._/17 11 2014 emisa de Priaria Municipiului C. .

În ședința din data de 09.02.2015 petentul a depus la dosar o precizare la acțiune prin care a învederat că întelege sa formuleze contestație la executare în contradictoriu cu I. D.-Sectia 5 Poliție si dovada achitarii taxei de timbru in cuantum de 20 lei.

La interpelarea instantei, petentul a precizat ca intelege sa se judece in contradictoriu cu intimatul I. D. – Sectia 5 Politie.

Prin incheierea de sedinta din data de 09.02.2015, instanta a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect contestatie la executare formulată împotriva adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti nr._/17.11.2014 emisa de Primaria mun. C. și formarea unui nou dosar.

A dispus introducerea si citarea in cauza in calitate de intimat a I. D. – Sectia 5 Politie si a pus in vedere petentului sa depuna la dosar procesul verbal de contraventie contestat, sub sanctiunea suspendarii cauzei prevazuta de art. 242 C..

În ședința din data 09.03.2015 petentul a depus la dosar copia proceselor verbale contestate si inscrisuri și a precizat că înțelege să formuleze plângeree contravențională împotriva proceselor verbale . nr_/09.08. 2011 si . nr._/17. 06. 2012.

La 15.04.2015 intimatul a formulat întampinare solicitand respingerea plangerii contraventionale formulata de petent ca neîntemeiată.

A invocat excepția tardivității formuarii acțiunii, avand in vedere data comunicării actelor sacționatorii si anume 24.08.2011 si 04.07. 2012.

In ceea ce privește starea de fapt descrisă de către agentul constatator în procesul verbal, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. Instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționate în cuprinsul său.

Referitor la procesul-verbal, a considerat că instanța de judecată trebuie să-i recunoască valoarea probatorie, sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.

A considerat că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată..

Mai mult decât atât, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care deși neconsacrată de legislative, este unanim acceptată atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.

Fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Din analiza procesul verbal de contravenție atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de OG 2/2001 .

Actul sancționator, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

În concluzie, a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de către petent ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.

A solicitat incuviintarea probei cu înscrisuri si a solicitat sa fie avute în vedere dispoz.art.254 din NCPC, potrivit carora dovezile care nu au fopst cerute prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute decat în condițiile prev. de art. 254 alin.2 din acelasi act normativ.

În temeiul dispozițiilor art 411 NCPC, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorul asistent M. C..

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:

Prin procesul verbal . nr._/09.08.2011 întocmit de Poliția mun.C. petentul D. S. L. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 100 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.3 pct.31 din Legea 61/1991.

S-a reținut că, în data de 09.08.2011 petentul nu s-a prezentat la sediul Secției 5 Poliție la invitația justificată a organelor de poliție aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Prin procesul verbal . nr._/17.06.2012 întocmit de Poliția mun.C. petentul D. S. L. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 100 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.3 pct.4 din Legea 61/1991.

S- a reținut că petentul în data de 17.06.2012 aflându-se la domiciliu a aruncat în repetate rânduri cu apă asupra balconului ce aparține numitului B. D..

Potrivit art.31 alin1 din OG 2/2001: „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor prin care s-a aplicat sancțiunea amenzii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia”.

Art. 25 din O.G. 2/2001, care reprezintă dreptul comun în materie contravențională prevede că, procesul verbal de contravenție se va înmâna sau după caz se va comunica în copie contravenientului, art. 26 alin.3 din OG 2/2001 prevede că: „în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii”, iar potrivit art. 27 din OG 2/2001: „comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”.

În cauză, petentul nu a fost prezent la data întocmirii procesului verbal, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 27 din OG 2/2001, procesele verbale antemenționate i-au fost comunicate acestuia la data de 24.08.2011 respectiv 04.07.2012, prin afișare, astfel cum rezultă din procesele verbale de afișare (filele 34, 35).

Mai mult, instanța retine că prin Decizia nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă interpretează dispozițiile art. 27 din OG 2/2001 care prevăd că: „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului", stabilind că procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire. Ca atare, dacă se procedează direct la afișarea procesului-verbal, nu este o comunicare valabila, având drept efect prescrierea sancțiunilor.

Din actele depuse la dosar, respectiv adresa nr.2648/08.01.2015 emisă de Raiffeisen Bank reiese că petentul a luat cunoștință de procesele verbale contestate în luna ianuarie 2015 când i-a fost comunicată adresa de înființare a popririi, iar plângerea contravenționala a formulat-o în data de 13.01.2015 așa cum reiese din actele dosarului respectiv rezoluția judecătorului de serviciu deci în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin1 din OG 2/2001, motiv pentru care instanța urmează a constata că plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal.

Sub aspectul legalității, instanța reține că procesele verbale de contravenție au fost întocmite în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. 2/2001, în lipsa cărora, actul sancționator ar fi fost lovit de nulitate absolută.

Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesele-verbale și faptul ca, pe parcursul judecatii petentul nu a facut dovada existentei unor alte situatii de fapt decat cele mentionate in procesele verbale de contraventie, desi potrivit art 249 C.c.civ. acestuia ii revenea sarcina probei, instanța retine că prezumția de temeinicie a proceselor verbale de contraventie nu a fost răsturnată.

Însă, având in vedere dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 care, raportat la cele ale art. 38 alin. 3 din același act normativ, permit instanței sa aprecieze inclusiv asupra naturii sancțiunii ce se impune a fi aplicata contravenientului, in ipoteza in care prezumția relativa de legalitate si temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată, coroborat cu prevederile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, de modul și mijloacele de săvârșire a acestora, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, instanța, desi retine vinovăția petentului, are în vedere pericolul social concret redus al faptelor săvârșite, urmarea produsă, respectiv atingerea minimă adusa valorilor sociale ocrotite, contraventiile retinute in sarcina petentului nefiind de natura sa determine producerea unor rezultate socialmente periculos grave, astfel încât considera ca sancțiunea avertismentului este suficienta pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor sale.

In raport de aceste considerente, apreciind că sancțiunea avertismentului corespunde gradului de pericol social al faptelor săvârșite, instanța în baza art. 1, art. 7, art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 va admite în parte plângerea și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantul de 100 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție . nr._/09.08.2011, cu sancțiunea avertisment și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantul de 100 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție . nr._/17.06.2012 cu sancțiunea avertisment.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite in parte plângerea formulata de petentul petentul D. S. L., domiciliat în C., ..70, ..1, .,CNP_ în contradictoriu cu intimata I. D. – Sectia 5 Politie, cu sediul in C., . județul D..

Dispune înlocuirea sancțiunilor amenzilor contravenționale aplicate prin procesele verbale de contraventie . nr_/09.08.2011 si . nr._/17.06.2012 cu sancțiunea avertisment.

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecatoria C..

Pronunțată în ședința publică azi, 22.06.2015.

P. Grefier

T. G. C. L. T. N.

Red.T.G.C.

Tehnored.L.T.N.

4ex/23.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 8643/2015. Judecătoria CRAIOVA