Plângere contravenţională. Sentința nr. 9364/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9364/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 9364/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ -plângere contravențională-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9364
Ședința publică din data de 02.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – ELENA ZORILĂ
GREFIER – C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . în contradictoriu cu intimata . DE DRUMURI ȘI PODURI D. SA, având ca obiect plângere contravențională;
Dezbaterile asupra fondului au fost consemnate prin încheierea de ședința din data de 18.06.2015 care face parte integranta din prezenta hotărâre când, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi când, in aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 03.12.2014, sub nr._/215/2014, petenta . în contradictoriu cu intimata . DE DRUMURI ȘI PODURI D. SA a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.09.2014, solicitând anularea acestuia, constatarea inexistenței obligației petentei de inculpatul-parte vătămată G. C. chita amenda contravențională, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Petenta, în motivarea plângerii, a arătat că la data de 10.09.2014, angajatul societății petente, dl. T. L., efectua un transport de utilaj agricol (un Disc „B. Fieldboss") din localitatea Pristol, județul M., către localitatea Pielești, județul D., pe Drumul Județean 606. Transportul era efectuat cu un autovehicul cu numere de înmatriculare_ /_ . Pe raza localității Breasta, județul D., autovehiculul subscrisei a fost oprit de către un echipaj format dintr-un controlor de trafic, Dl. G. P., angajat al S.C. S. pentru Lucrări de Drumuri și Poduri D. SA, și un agent al Poliției Locale Breasta, jud. Do|j, Dl. S. A. (astfel cum este identificat în Procesul-verbal), în vederea efectuării măsurătorilor și fotografiilor asupra utilajului agricol transportat. În urma efectuării măsurătorilor, a fost constatată depășirea dimensiunilor pentru vehiculele rutiere, permise de O.G. nr. 43/1997 și de Anexele acesteia, prin înregistrarea unei lățimi de 2,80 m, față de lățimea maximă permisă de lege, de 2,55 m, fiind astfel întocmit procesul-verbal de contravenție contestat.
Petenta a mai arătat că procesul-verbal este nelegal ca urmare a necompetenței persoanei care l-a întocmit. Astfel niciuna dintre persoanele care au participat la întocmirea procesului-verbal de contravenție nu avea calitatea cerută de lege de a încheia procese-verbale de contravenție
Plângerea a fost întemeiată pe prevederile art. 31 și urm. din O.G. nr. 2/2001
Petenta a depus la dosarul cauzei procesul-verbal de contravenție contestat, precum și copie autorizație specială de transport din data de 10.09.2014.
Intimata, prin serviciul Registratura, la data de 26.11.2015 a depus la dosar întimpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiata. In motivare, a arătat că procesul - verbal de contravenție a fost întocmit de către persoane competente. De asemenea, pe fondul cauzei, a arătat că la data de 10.09.2014, pe drumul județean 606, în loc. Breasta a fost depistat de către controlorii de trafic din cadrul intimatei autovehiculul de tip A2S3cu număr de înmatriculare_ /B 5508 BSO, condus de T. L., care circula, conform măsurătorilor efectuate, având o lățime de 2, 80 m față de 2, 55 m lățimea maximă admisă, nefiind astfel respectate dispozițiile art. 41 alin. 1 din O.G nr. 43 /1997.
Petenta, la data de 15.01.2015, a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea susținerilor intimatei din cuprinsul întâmpinării, intimata nefăcând dovada contrară a celor susținute de petentă în plângerea formulată.
În prezenta cauză instanța a administrat proba testimonială, solicitată de către petentul, în cadrul căreia a fost audiați martorii T. leonida, I. L. - Pîrvuelscu, declarațiile acestora fiind consemnate si atașată la dosarul cauzei.
Analizând cererea de față prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele :
Prin plângerea formulată petenta solicită anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/10.09.2014 prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de_ lei deoarece în urma controlului efectuat în trafic pe raza localității Breasta s-a constatat că autovehiculul de tip A2S3 cu nr de înmatriculare_ care transporta un utilaj agricol depășea dimensiunile maxime admise prevăzute la anexa 2 și 3 din OG nr.43/1997, și anume avea lățimea de 2,80 m față de 2,55 m, dimensiunea maximă admisă.
Plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului-verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator ca reprezentanți ai autorităților publice abilitate prin lege să constate și să sancționeze contravențiile, condițiile în care poate fi contestat procesul-verbal de constatare a contravenției, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora. În art. 16 alin. 1 din acest act normativ sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul-verbal de constatare a contravenției, iar la alin. 1^1, 5 și 6 ale aceluiași articol au fost prevăzute datele ce trebuie să mai fie menționate în cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, al contravenienților minori, precum și în situația în care contravenientul este o persoană juridică.
Or, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate, prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.
Astfel, prin acest text de lege se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu".
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată, decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
În speță, petenta invocă nulitatea absolută a procesului-verbal motivat de faptul că intimata nu avea competența de a încheia procesul-verbal de contravenție deoarece, potrivit art.46 din Norma 2010 privind autorizarea și desfășurarea circulației vehiculelor rutiere cu mase și/sau dimensiuni ce depășesc masele și/sau dimensiunile maxime admise prevăzute în OG nr.43/1997 privind regimul drumurilor,au competență doar inspectorii din cadrul ISCTR sau poliției rutiere, iar în cazul trecerii frontierei de stat, personalul CNADRN.
Potrivit art.60 alin.1 din OG nr.43/1997 controlul privind respectarea prevederilor prezentei ordonanțe se efectuează de către personalul cu atribuții de control pe rețeaua de drumuri publice și în punctele de trecere a frontierei de stat a României, iar potrivit art.22 administrarea drumurilor județene se asigură de către consiliile județene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritoarială a acestora.
Prin Hotărârea Consiliului Județean D. nr.42/28.03.2005 s-a stabilit la art.1 că ,, se dau în administrarea Societății Comerciale Lucrări de Drumuri și Poduri D. SA drumurile, podurile și podețele aparținând domeniului public al județului D. identificate potrivit anexei 1 la prezenta hotărâre".
De asemenea, instanța reține că potrivit art.15 alin.2 din OG nr.2/2001 pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale.
Astfel, instanța constatând că S. Comercială Lucrări de Drumuri și Poduri D. SA este administratorul drumurilor aparținând domeniului public al Județului D. și având în vedere dispozițiile art.15 alin.2 din OG nr.2/2001 coroborate cu dispozițiile art.60 alin.1 OG nr.43/1997, consideră că intimata are competență de a constata contravențiile săvârșite în conformitate cu OG nr.43/1997 și de a aplica sancțiunile contravenționale corespunzătoare.
P. aceste considerente, va respinge susținerile petentei ca neîntemeiate.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul - verbal contravențional, întocmit pe baza observațiilor directe ale agentului constatator învestit cu exercițiul autorității de stat, face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Referitor la sarcina probei și a valorii probatorii a procesului verbal de contravenție în lumina jurisprudenței CEDO, instanța constată că deși în cauza A. contra României, s-a reținut că procedura contravențională este asimilată procedurii penale cu toate garanțiile care decurg de aici, respectiv prezumția de nevinovăție și sarcina probei care revine celui ce acuză, instanța, în măsura în care acesta nu este afectat de vicii de legalitate, nu poate să excludă valoarea sa probatorie. În raport de principiile stabilite de Curte, ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a investi organe administrative cu competența de sancționare a unor fapte minore (a se vedea în acest sens cauza Lauko împ. Slovacia, hotărâre din 2 septembrie 1998, § 64), fiind conformă Convenției procedura de aplicare si executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat în fața unei instanțe, având implicit și valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia sa contravină Convenției.
În speță, analizând conținutul plângerii contravenționale, instanța constată că petenta nu contestă fapta contravențională reținută în sarcina sa, invocând doar motive de nulitate ale procesului-verbal care au fost nalizate anterior, motiv pentru care consideră că procesul-verbal este legal și temeinic întocmit.
Analizând toate împrejurările săvârșirii faptei, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G nr. 2/2001, instanța va hotărî și asupra sancțiunii aplicate.
Analizând, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, modul de individualizare a sancțiunii aplicate, prin prisma art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 și a art. 21 alin. 3 din același act normativ, ce prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța constată că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța constată că procesul verbal de contravenție contestat de petentă a fost legal întocmit de agentul constatator astfel încât, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională formulată de aceasta ca neîntemeiată.
Sub aspectul cheltuielilor de judecata, potrivit art. 453 Cod Procedura Civila, partea care cade în pretentii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecata, aceasta obligatie avandu-si sorgintea in culpa procesuala, dovedita prin aceea ca a pierdut procesul.
Astfel, având în vedere soluția de respingere a acțiunii introductive, precum și dispozițiile art.453 Cod proc civilă, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea privind obligarea intimatei la plata către petentă a cheltuielilor de judecată, reprezentate de onorariu avocat și cheltuieli de transport.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., înregistrată la ORC sub nr. J40/_/2004, CUI RO16671240, cu sediul procesual ales la sediul Societății profesionale de Avocați B. – G., cu sediul în București, bdl. Aviatorilor, nr. 47, et. 2, ._ în contradictoriu cu intimata . de Drumuri și Poduri D. SA., cu sediul în C., .. 10, jud. D., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI_
Respinge cererea petentei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 02.07.2015.
Președinte, Grefier,
E. Z. C. C.
Red..E.Z.
Tehn.C.C
4 exe/17.07.2015
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 21/2015. Judecătoria CRAIOVA | Obligaţie de a face. Sentința nr. 9365/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
