Revendicare imobiliară. Sentința nr. 21/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 10762/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr._
Ședința publică de la 21.09.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T.-G. C.
Grefier L. T. - N.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamantul . în contradictoriu cu pârâtii C. D., C. N., C. D., C. Locala de Fond Funciar C. si C. Judeteana de Fond Funciar D., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns av. R. pentru reclamant si av. B. pentru pârâtii C. N. si C. D., lipsind ceilalti pârâti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, după care:
Instanța invocă, din oficiu, excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și acorda cuvântul pe această excepție.
Aparatorul reclamantului solicita admiterea exceptiei.
Aparatorul pârâtilor solicita respingerea exceptiei.
INSTANȚA
La data de 08.04.2014, pârâta . a depus întâmpinare atât cu privire la cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul C. N. prin care s-a solicitat ca pârâta să îi lase în deplină proprietate si liniștită posesie bunul imobil alcătuit din suprafața de 7325 m.p. situat în T 7 P3, învecinat la N- drumul național 65, S- De 15, E- rest proprietate Primărie, V- Direcția Generală a Vămilor, cât si cu privire la cererea de complinire prin care se solicită introducerea în cauză în calitate de pârâtă a . a fi obligată această pârâtă să îi lase reclamantului în deplină proprietate si liniștită posesie suprafața de 3586 m.p., situată în . 7 P 5 individualizată de către acesta în cererea depusă la data de 11.12.2013.
Solicită să respingă atât acțiunea cât și cererea de complinire și să oblige reclamantul la plata cheltuielilor de judecată.
Deși până la acest termen de judecată reclamantul nu a precizat cererea de chemare în judecată, pârâta formulează întâmpinare, cu solicitarea adresată instanței de a completa apărarea în măsura în care reclamantul va preciza acțiunea.
Deși reclamantul a cunoscut încă de la introducerea acțiunii în revendicare, la Judecătoria C., faptul că din suprafața de 7300 mp teren care face obiectul revendicării, pârâta este proprietară doar a 3739 mp, diferența până la 7325mp, este proprietatea ., nu a formulat vreo pretenție față de aceasta, ci prin „cererea de complinire", lipsită de temei de drept, solicită introducerea în cauză a ., față de care solicită revendicarea suprafeței de 3586 mp, situată în comuna Malu M., ., (fostă C., Prelungirea Caracal, T7, P5).
În cuprinsul acțiunii introductive și în motivarea cererii de complinire, reclamantul susține că este proprietarul suprafeței de 7325 mp teren, situat în ., P3, județul D., teren achiziționat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 2839/08.10.2001 la BNP G. I. (Anexa 1), fără efectuarea formelor de publicitate imobiliară. Susține că actele sale de proprietate sunt mai bine caracterizate decât actele pârâtei și au ca bază juridică acte valabil încheiate, în timp ce catele pârâtei ar fi nule de drept; în motivarea cererii de complinire, reclamantul susține atât contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 582/26.06.1997 de către BNP M. N. C. (Anexa 2) prin care pârâta a devenit proprietara terenului în suprafață de 7325 mp, cât și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 190/27.01.2011 de către BNP Ș. F. (Anexa 3) prin care a înstrăinat suprafața de 3586 mp teren (din cei 7325 mp ) către ., sunt încheiate ,printr-o evidentă fraudă la lege.
Susține în motivarea cererii de complinire o stare de fapt care nu corespunde realității, în sensul că:
- la data de 26.06.1997 când pârâta a devenit proprietara suprafeței de 7325 mp teren, antecesoarea reclamantului, C. Ș., avea reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 7300 mp, cu vecinătățile: N -drum național 65, S-de 15, E- restul proprietății Primăriei mun. C.,V- DirecțieiGenerale a Vămilor D.;
-ambele părți ale contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 582/26.06.1997 de către BNP M. N. C. (Anexa 2), A. N. și pârâta, prin reprezentantul ei, D. H. B., ar fi hotărât „să schimbe numărul parcelei din 3 cât era în acte în 5" în sensul eludării art. 15 din Legea 18/1991, cu modificările din Legea 169/1997 și ale Legii 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, publicată în M.Of la 4.03.1998.
Se pretinde de reclamant faptul că la data cumpărării imobilului de către pârâtă, 26.06.1997, ar fi fost mai multe litigii pentru suprafața din T7, P3 sancțiunea cumpărării unui astfel de imobil fiind nulitatea actului autentic; mai susține că vânzătorul lor, A. N. ar fi cunoscut despre reconstituirea dreptului de proprietate în T7, P3, cu amplasamentul individualizat în favoarea lui C. Ș..
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar.
In prezenta cauză, atât reclamantul cât și cei doi pârâți, au TDP pentru suprafața de teren, titluri care provin de la autori diferiți, impunându-se astfel ca instanța să dispună compararea acestora.
Prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 582/26.06.1997 de către BNP M. N. C. (Anexa 2) pârâta a devenit proprietara terenului în suprafață de 7325 mp, situat în ., P5, intabulat de Biroul de C F din cadrul Judecătoriei C. sub nr. 3674 din 2.12.1999. în cuprinsul actului de vânzare-cumpărare s-au menționat învecinările terenului (N-DN 65, S-De 15, E-domeniul privat al Primăriei mun. C., V- proprietatea Direcției Generale a Vămilor D.) și proveniența bunului care a făcut obiectul vânzării-cumpărării, respectiv contractul de schimb autentificat sub nr. 3358/20.06.1997 de către BNP I. G. (Anexa 5); astfel s-a menționat expres faptul că vecinătățile amplasamentului au fost determinate potrivit schiței de plan, întocmită de Primăria Mun. C., schiță care face parte integrantă din acest contract și că terenul a fost dobândit de către vânzător prin contractul de schimb autentificat sub nr. 3358/20.06.1997 la BNP I. G., (pe schița care face parte integrantă din contract în tarlaua 7 sunt 4 parcele, numerotate în ordine crescătoare din spre C., către Caracal ., . 4, neexistând .> În 2.12.1999 pârâta a intabulat dreptul de proprietatea pentru suprafața de 7325mp teren, cu învecinările arătate în CF cu nr. 3674, de la data respectivă dreptul lor de proprietate devenind opozabil erga omnes.
Ulterior prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 190/27.01.2011 de către BNP Ș. F. (Anexa 3) a înstrăinat din cei 7325 mp, suprafața de 3586 mp teren către ., proprietatea pârâtei fiind în suprafață de 3739 mp.
D. dintr-o eroare de redactare a notarului care a redactat actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 582/26.06.1997 (Anexa 2) s-a menționat greșit că terenul de 7325 mp, este situat în P5, în loc de P3, însă învecinările și amplasamentul sunt aceleași cu cele din actul de schimb, ba mai mult vânzătorul A. N., menționează expres că terenul care face obiectul vânzării este proprietatea sa, potrivit contractului de schimb autentificat cu nr. 3358/20.06.1997 la BNP I. G.. Ca să întărească încă odată eroarea numărului de parcelă, este chiar mențiunea din schița Primăriei C., anexă la contractul de vânzare-cumpărare, parcelele sunt de la 1 -4, deci includ . neexistând în schiță. Este evident că vânzătorul A. N. a vândut ceea ce avea, terenul în P3, nu în P5.
Ulterior prin încheierea de îndreptare eroare nr. 194/ 24.05.2013 întocmită de BNP M. N.-C. (Anexa 6), s-a menționat în mod corect amplasamentul terenului, în sensul: „ teren situat în intravilanul municipiului C., Prelungirea Caracal, tarlaua 7, . materiale a fost realizată de asemeni, în toate actele ulterioare, conform încheierii 28/24.05.2013, întocmită de F. Ș. (Anexa 7). Este hilară astfel susținerea reclamantului, în sensul că vânzătorul A. N. și reprezentantul pârâtei „au hotărât să schimbe numărul parcelei"; actul de vânzare-cumpărare este încheiat de un notar care a redactat și a autentificat acel act, din cuprinsul actului făcând parte și planul anexă întocmit de către Primăria mun. C., fiind evidentă eroarea de redactare a numărului de parcelă, în condițiile în care vecinătățile sunt corecte.
Precizează de asemenea că între A. N. și B. D. H., unul din cei doi asociați ai pârâtei nu există legătură de rudenie, așa cum eronat a încercat să prezinte starea de fapt reclamantul.
Pe terenul de 7325 mp, posedat neîntrerupt din 20.06.1997, au fost edificate numeroase construcții în baza autorizațiilor de construcție, a proceselor verbale de recepție, fiind intabulate în CF. Toate autorizațiile de construcție au avut ca bază avize și certificate de urbanism emise de autoritățile competente.
Din 26.06.1997, de la data la care a devenit proprietară, pârâta . a stăpânit suprafața de 7325 mp, netulburată în fapt și drept de vreo terță persoană, pe teren edificând numeroase construcții, cu respectarea dispozițiilor legale; astfel pârâtei i s-au eliberat următoarele autorizații de construire și procese verbale de recepție si punere in funcțiune: autorizația 950/28.10.1997 pentru construire fabrică produse papetărie (Anexa 8), autorizația 475/5.05.1999 pentru extindere fabrică hală de producție, pavilion poartă și împrejmuire teren (Anexa 9) și proces-verbal de recepție din 001/5.10.1999 (Anexa 10); autorizația 227/27.02.2004 pentru construcții montaj și instalații (Anexa 11) și proces-verbal de recepția_/30.09.2004 (Anexa 12); autorizația 359/28.03.2006 pentru construire rezervor (Anexa 13) și proces-verbal de recepție_/22.12.2009 (Anexa 14); autorizația nr.729/7.07.2003 pentru canalizare-puț forat, alimentare cu apă (Anexa 15); autorizație constructive nr. 396/2005 pentru construire pavilion expozițional și vânzare auto (Anexa 16) și proces- verbal de recepție_/10.11.2005 (Anexa 17); autorizația 270/10.03.2006 (Anexa 18) și proces- verbal de recepție_/22.12.2006 (Anexa 19); toate aceste construcții sunt intabulate în CF (Anexa 34)
De la cumpărarea terenului în suprafață de 7325 mp pârâta . s-a înregistrat cu terenul către organele fiscale, Direcția de taxe și impozite din cadrul Primăriei C., față de care a achitat taxele și impozitele, până în anul 2000 și ulterior în urma reorganizării teritoriale, terenul se regăsește pe teritoriul administrativ al comunei Malu M., D., UAT față de care achită taxele și impozitele aferente.
Este adevărat faptul că pârâta a dobândit terenul în suprafață de 7325 mp de la A. N., care l-a dobândit în urma încheierii contractului de schimb cu Primăria Municipiului C., contract autentificat sub nr. 3358/20.06.1997 de către BNP G. I. (Anexa 5). A. N. a dat Primăriei Municipiului C., în deplină proprietate și liniștită posesie un teren intravilan în suprafață de_ mp, situat în C., zona Rocadă-Brestei, P13, T54, conform schiței topografice, anexă la contract, și a primit în deplină proprietate terenul intravilan în suprafață de 7325 mp, situat în C., Prelungirea Caracal, T7, P3, cu următoarele învecinări: N- drum național, S -Drum European nr 15, E- restul proprietății Primăriei CraiovaV- Direcția Generală a Vămilor.
O alta încercare a reclamantului de a induce in eroare instanța este afirmația susținuta prin notificarea din 19 iunie 1997 (Anexa 20) care ar fi fost comunicata către A. N., vânzătorul terenului către A. D. SRL. Aceasta notificare nu are dovada comunicării si este normal sa nu o aiba deoarece autoarea reclamantului, C. S., a trimis o astfel de notificare către A. E. la adresa . C..
Din trei motive susținute de aceștia prin înscrisuri, aceasta notificare nu poate produce efecte juridice si pe cale de consecința nu poate fi luata in considerare:
La data de 19 iunie 1997, data notificării, A. E. era decedata din data de 7 martie 1994 (Anexa 21)
La data de 19 iunie 1997, titular al dreptului de proprietate pe terenul in litigiu era numitul A. N. conform cu certificatul de moștenitor 544/3.04.1995 (Anexa 22)
Numita A. E. nu a avut niciodată domiciliul in C. . ci in C. . asa cum rezulta din răspunsul Direcției Evidenta a Populației C. (Anexa 23)
Procedând în același mod, la solicitarea anteccesoarei reclamantului C. Ș. Tribunalul D. a pronunțat sentința 338/29.09.1997 (Anexa 24) prin care s-a anulat HCL 68/1997 de aprobare a schimbului de terenuri (Anexa 25), în contradictoriu cu A. A. E., care nu avea capacitate de folosință, fiind decedată așa cum a arătat anterior. Potrivit art. 41 alin.l C. proc. civ. vechi prevede ca, poate fi "parte în judecata numai persoana care are folosința drepturilor civile", iar potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954, "capacitatea de folosința începe de la nașterea persoanei si încetează odată cu moartea acesteia".
Ori, în raport de data decesului pârâtei A. A. E. Înscrisa in certificatul de moștenitor 544 din 3.04.1995 ca sentința tribunalului a fost pronunțata in contradictoriu cu o persoana decedata, deci fara capacitate de folosința. Capacitatea de folosință-parte componentă a capacității civile-este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații și nu poate înceta decât odată cu moartea, așa cum prevede art. 7 alin.1 din Decretul nr.31/1954. Printre condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a putea fi parte în proces se regăsește și capacitatea procesuală de exercițiu și de folosință. Hotărârea Tribunalului D. a fost pronunțată față de o persoană decedata care, fiind lipsită de capacitate de folosință nu poate avea calitatea de parte în proces. Cum actele de procedură făcute de o persoană fără capacitate procesuală de folosință sunt nule, lipsa capacității de folosință a reclamantei atrage nulitatea sentinței pronunțată de Tribunalul D., hotărâre care nu ne poate fi opozabilă în aceste condiții.
Instanța supremă, ca și de altfel dispozițiile imperative din art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 și art. 41 alin 1 C.proc civ. au stabilit că hotărârile instanțelor pronunțate în aceste condiții, în contradictoriu cu persoane fără capacitate de folosință, decedate, sunt nule, astfel de hotărâri judecătorești nu-și pot produce efectele. De remarcat faptul că la data pronunțării sentinței 338/29.09.1997, terenul era în patrimoniul pârâtei, însă hotărârea nu a fost pronunțată și în contradictoriu cu pârâtă.De reținut că toate hotărârile judecătorești, la care face referire reclamantul, nu le sunt opozabile, nu au fost purtate în contradictoriu cu pârâta, sau antecesorul lor A. N., unicul moștenitor al defunctei A. E..
Mai mult decât atât, în Cartea Funciara nu a fost vreodată notat vreun litigiu pentru suprafața de teren proprietatea pârâtei și nici anterior înființării CF la serviciul de transcrispțiuni și inscripțiuni, atât subscrisa cât și autorul lorfiind de bună credință.
Aceasta modalitate de a induce in eroare este o veche metoda a reclamantului, care anterior cumpărării terenului in 2001 de la C. S., a mai deținut o promisiune de vânzare ascunsa (Anexa 26), fiind in spatele autoarei sale inca din 1996 împreuna cu alte persoane interesate din C.. Asa au obținut si sentința civila 338/29.09.1997 a Trib D. (Anexa 24) prin care a fost anulata HCL 68/1997 (Anexa 25). Astfel sentința este data in contradictoriu cu numita A. E.. Pe cale de consecința aceasta hotărâre nu este opozabila nici lor nici autorului lor din motivele expuse mai sus.
Dovada dreptului de proprietate, pentru terenurile pentru care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, cu modificările ulterioare, se face doar, potrivit instanței supreme, cu titlu de proprietate emis în baza art. 16 din Legea 18/1991; deci în patrimoniul antecesoarei reclamantului, C. Ș., dreptul de proprietate s-a născut la data emiterii TDP, respectiv la 20.09.2000.
În patrimoniul pârâtei ., dreptul de proprietate, s-a născut la data cumpărării, respectiv la 26.06.1997, iar la 2.12.1999 prin intabulare în CF a devenit opozabil erga omnes.
Potrivit art. 31 din Legea 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, cuprinsul CF se consideră exact numai în folosul acelei persoane care a dobândit cu bună credință, un drept real înscris în CF, dobânditorul fiind considerat de bună-credință, dacă la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, nu a fost notată nicio acțiune prin care se contestă cuprinsul CF. In sensul Legii 7/1996 intabularea este definită ca acea înscriere ce are ca obiect drepturi reale imobiliare care produc efecte imediate și definitive, de la data înregistrării cererii de înscriere.
Pe de o parte, la data 26.06.1997 la care au devenit proprietarii imobilului, nu au avut cunoștință de existența vreunui litigiu, de altfel doar în urma promovării litigiilor de către reclamant în anul 2012 a aflat despre existența TDP emis în favoarea lui C. Ș. și a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2839/8.10.2001 de către BNP G. I. (Anexa 1) prin care C. N. a achiziționat terenul de 7300 mp. De altfel reclamantul nu arată ce fel de litigii erau la data de 26.06.1997 pe terenul proprietatea pârâtei, între cine se purtau aceste litigii, ci menționează generic faptul că ar fi existat mai multe litigii.
Oricum dispozițiile Legii 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, invocate ca motiv de nulitate absolută (fraudă la lege) s-au publicat în Monitorul Oficial la 4.03.1998 și au intrat în vigoare la 4.06.1998 fiind abrogate prin aparția titlului 10 din legea 247/2005; or, legea nu retroactivează, actul lor de proprietate fiind încheiat la 26.06.1997, iar nulitatea este sancțiunea care se aplică actelor juridice care se încheie cu nerespectarea unei normei imperative în vigoare la data întocmirii lor; în cauză nu există vreo fraudă la lege, sau vreo cauză ilicită care să sancționeze actul cu sancțiunea nulității absolute.
Pe de altă parte, la data 26.06.1997 reclamanta nu avea un T.D.P. pentru terenul în suprafață de 7300 mp, ci era pronunțată de către Judecătoria C. sentința_/1996 (Anexa 4), în care erau menționate 5 ha, fără individualizarea terenului, fără vecinătăți, fără poziționare concretă, și fără a se fi judecat în contradictoriu cu vreun pârât, adică fără existența Comisiei locale de fond funciar și a Comisiei Județene de fond funciar D..
Reclamantul invocă un drept de proprietate asupra terenului, considerându-se proprietarul terenului de 7300 mp, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2839/8.10.2001 de către BNP G. I. (Anexa 1). Așa cum rezultă din cuprinsul actului de vânzare-cumpărare, reclamantul a cumpărat de la C. Ș., un teren liber în suprafață de 7300 mp, înțelegând să încheie actul „ fără număr cadastral provizoriu și solicită să îndeplinească personal formalitățile de publicitate imobiliară". (Cu precizarea că la data încheierii actului, în anul 2001, era în vigoare Legea 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare). Totodată s-a menționat în cuprinsul actului, faptul că „transmiterea de drept și de fapt a proprietății terenului se face către cumpărător cu începere de azi de la data autentificării actului" însă reclamantul nu amintește un element esențial: faptul că nici el și nici antecesoarea lui nu au posedat vreodată terenul în litigiu.
Deci, la data la care reclamantul a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pe terenul de 7300 mp, identificat prin vecinătăți, terenul (7325 mp) era în posesia și proprietatea pârâtei ., acesta nu era liber, era îngrădit, ocupat de diverse construcții, intabulat în CF în favoarea pârâtei (Anexa 34).
Zona în care este amplasat imobilul în litigiu este o zonă foarte bine dezvoltată din punct de vedere economic și în prezent, și, în anul 2001; terenul este amplasat pe DN-65 care leagă C. de Caracal, este separat de un gard despărțitor de Direcția Regională Vamală, fiind situat vis a vis de uzina FORD (în anul 2001 uzina de autoturisme Daewoo) și în preajma supermarketului Selgros și a unui cartier rezidențial; în aceste condiții, este evident că reclamantul a știut că terenul de 7300 mp este proprietatea tabulară a altei persoane, tocmai acesta a și fost motivul pentru care a acceptat să cumpere pe riscul său, fără verificarea formelor de publicitate imobiliară.
Reclamantul, a cunoscut anterior anului 2001, faptul că terenul pe care l-a cumpărat este proprietatea altei persoane decât vânzătoarea C. Ș. și a acceptat să cumpere în aceste condiții, cu atât mai mult cu cât în contract există mențiunea:,, cunosc situația de drept și de fapt a terenului pe care îl cumpăr""; așa cum rezultă din autorizațiile de construcție și din procesele verbale de recepție, terenul de 7300 mp era ocupat în fapt, nu era un teren liber. De altfel, de când a achiziționat terenul, din anul 2001, până la începutul anului 2012 reclamantul nu s-a înregistrat cu această suprafață de teren intravilan, 7300 mp, către vreunul din organele fiscale din cadrul Primăriei C. sau Primăriei Malu M.; doar în anul 2012 reclamantul s-a înregistrat cu această suprafață de teren la Primăria Malu M. în vederea achitării taxelor și impozitelor fiscale. (Anexa 27).
D. o persoană de rea credință cumpără un imobil, în speță teren intravilan liber, față de care nu dorește nici o verificare a regimului juridic, teren ocupat la data cumpărării de construcții (fabrică produse papetărie, hală de producție, pavilion poartă), care nu aparțineau vânzătoarei C. Ș., așteaptă un termen de 12 ani, si observă cum pe teren se ridică alte construcții (construcție rezervor, canalizare-puț forat, alimentare cu apă, show-room pavilion expozițional cu vânzare auto FORD) și ulterior solicită instanței să-i fie lăsat liber terenul deoarece proprietarii tabulari ai acestuia au fraudat legea Tocmai rolul publicității imobiliare este acela de a se cunoaște de oricine, cu putere probantă absolută, situația juridică a imobilului.
Așa cum rezultă din actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2839/8.10.2001 de către BNP G. I., vânzătoarea C. Ș. a dobândit terenul prin efectul Legii 18/1991, în baza Titlului de proprietate 2329-_/2000 eliberata de C. Județeană D. (Anexa 28). La baza eliberării acestui TDP a stat sentința civilă_/16.10.1996 (Anexa 4)) pronunțată în dosarul 18.622/1996 a Judecătoriei C., prin care a fost admisă plângerea formulată de C. Ș. și i s-a reconstituit acesteia ,, dreptul de proprietate, în natură pentru suprafața de 5 ha teren intravilan, situat în C., Prelungirea Caracal, având ca vecinătăți Direcția Regională Vamală C., precum și suprafața de 650 mp... " Din simpla lecturare a dispozitivului acestei hotărâri se observă că sentința este pronunțată fără individualizarea terenului, fără vecinătăți, fără poziționare concretă, și fără respectarea principiului contradictorialitații, hotărârea pronunțându-se fără vreun pârât, adică fără existența Comisiei locale de fond funciar și a Comisiei Județene de fond funciar D., a căror calitate de pârât era obligatorie.
Mai mult decât atât, sentința este pronunțată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, în condițiile în care instanțele de judecată nu aveau atributul reconstituiri sau constituirii dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 a fondului funciar, acest drept revenind doar Comisiilor locale și Comisiilor Județene ( art.11 din forma inițială a Legii 18/1991, ulterior după modificările din Legea 247/2005 art. 12 ). Cert este că expertiza despre care se amintește în motivarea hotărârii nu a fost realizată vreodată pentru cele 5 ha teren intravilan pentru care instanța a dispus reconstituirea dreptului de proprietate: în dosarul de asigurare-dovezi despre care se amintește în motivare, o asemenea probă nu a fost administrată. Nu au fost efectuate cele mai elementare verificări, ci a fost încălcată flagrant legea doar pentru a împroprietării persoane care nu erau îndreptățite să primească asemenea suprafețe de teren.
Afirmația reclamantului, în sensul ca la 26.06.1997 când pârâta a devenit proprietara suprafeței de 7325 mp teren, antecesoarea sa, C. Ș., avea reconstituit dreptul de proprietate pentru această suprafața, ramane la nivelul unei „dorințe" a reclamantului, deoarece nu este susținuta prin nicio proba si prin niciun înscris.
La acea data C. S. avea sentința nr._/16.10.1996 (Anexa 4) care ii reconstituia 5 ha undeva in zona vămii C.. Acel simulacru de proces si implicit sentința pronunțata nu este opozabila nimănui atâta vreme cat nu s-a judecat in contradictoriu cu nimeni.
Iarasi, simpla afirmație, fiara a fii susținuta prin acte sau documente, a faptului ca vânzătorul lor ar fi cunoscut despre reconstituirea dreptului de proprietate in T7 P3 in favoarea lui C. S., ramane doar o încercare de a inocula instanța de judecata cu o situație de fapt nereala.
Cu toate acestea, fără existența amplasamentului, a unei individualizări a terenului în suprafață de 5 ha, se emite de către C. Județeană la 20.09.2000 TDP pentru C. Ș., în T7, P5, în T7, PI, în T 85 PI, și în T7, P3. Din verificările efectuate, potrivit înscrisurilor emanate de la C. locală C., unicul document care a stat la baza emiterii TDP a fost sentința civilă_/16.10.1996, sentință pronunțată în condițiile arătate anterior.
La data emiterii TDP pentru C. Ș., pârâta era proprietar tabular al suprafeței de 7325 mp teren și avea numeroase construcții pe teren. Documentația tehnică a pârâtei este avizată de OCPI D., în baza Legii 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, în anul 1998 și intabulată în anul 1999; numerele cadastrale și toate dezmembrările ulterioare ale terenului au obținut numere cadastrale de la OCPI, au fost avizate de OCPI și CF. (Anexa 35)
Potrivit dispozițiilor imperative ale Legii 18/1991, actul premergător eliberării TDP, este procesul-verbal de punere în posesie, care trebuie să se realizeze în fapt prin punerea în posesie a persoanei în favoarea căreia se constituie sau reconstituie dreptul de proprietate, evident verificându-se dacă terenul este sau nu liber. Punerea în posesie este o operațiune materială, anterioară emiterii TDP, prin care se realizează o delimitare și parcelare a terenurilor ce urmează a fi atribuite, operațiune care se finalizează prin încheierea procesului verbal de punere în posesie, art. 27 alin 1 din Legea 18/1991, coroborat cu art. 34 alin 2 din Regulamentul de aplicare a Legii 18/1991.
In cauză s-au întocmit pentru C. Ș. trei procese verbale de punere în posesie, niciunul din acestea nefiind datat, doar ștampilate și avizate ca și verificate de membrii comisiei, însă doar unul din acestea include proprietatea pârâtei de 7300 mp din T7, P3 (Anexa 29); alt proces-verbal are suprafața de 7300 mp pe un alt amplasament, cu un total de 5 ha (Anexa 30) și un alt proces verbal cu suprafața diminuată cu 7300 mp (Anexa 31). Toate aceste 3 PV de punere in posesie au menționata in cuprinsul fiecăruia dintre ele, totalul suprafețelor cu care ar fi trebuit sa fie pusa in posesiei C. S., in sensul ca punerea in posesie cu suprafețele respective ar fi fost finalizata; cu alte cuvinte fiecare proces verbal cuprinde un total menționat expres al suprafețelor cu care ar fi fost pusa in posesie.
Analizând astfel toate aceste înscrisuri, este cert faptul că „punerea în posesie" a vânzătoarei C. Ș., nu s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale, în sensul că nu s-a realizat o verificare în teren a posibilității de a fi pusă în posesie pe acest amplasament din T 7 P 3, cu atât mai mult cu cât hotărârea instanței, sentința_/16.10.1996, nu cuprindea amplasamentul și vecinătățile terenului, ba mai mult era menționată suprafața de 5 ha teren, ca un tot unitar, nu fragmentată cu amplasamente în diverse tarlale și parcele, așa cum s-au menționat în TDP.
Consideră abuzivă modalitatea în care s-a emis TDP antecesoarei reclamantului C. Ș., deoarece nu-i sunt aplicabile dispozițiile legii 18/1991, reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate în natură, prevăzute de acest act normativ referindu-se strict la membrii cooperatori care au adus pământ în Cooperativa agricolă de producție, sau cărora li s-a preluat, în orice mod de către aceasta, sau care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane stabilite, precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora. Or, C. S., prin cererile adresate Primăriei C., anterior pronunțării sentinței_/16.10.1996, susține că pentru terenul în suprafață de 2,50 ha proprietatea autorului său F. Ș., pe care l-ar fi avut în punctul Valea Fetii ar fi devenit acționară la IAS C. (Anexa 32).
Până în anul 2012 pârâta nu a fost tulburată în fapt sau drept de vreo terță persoană care să ridice pretenții cu privire la terenul proprietatea pârâtei, ci în anul 2012, la 11 ani după cumpărarea terenului și 13 ani de la intabularea acestuia, au fost dați în judecată de reclamant care consideră că este proprietarul terenului care de 7300 mp.
In concluzie solicită să respingă cererea reclamantului ca neîntemeiată și să-l oblige la plata cheltuielilor de judecată.
In apărare solicită administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu și expertiză de specialitatea topografie.
De asemenea, a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat să se constate în contradictoriu cu C. D. Ș., domiciliat în C., .. 87, jud. D., C. L. de fond funciar C. și C. județeană de aplicare a Legii 18/1991, pentru ca prin hotărârea ce veți pronunța, să constate nulitatea absolută parțială a TDP 2329-_ (Anexa 28) emis la 20.09.2000 de către C. județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor, în favoarea numitei C. Ș., pentru suprafața de 7300 mp teren extravilan, situat în ., județul D., T 7, P 3, învecinat la N- Dn 18, S-De 15, V-Direcția Generală a Vămilor, E-R. O. și a procesului verbal de punere în posesie, pentru aceeași suprafață; să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2839/8.10.2001 de către BNP G. I., (Anexa 1) în contradictoriu cu C. N. cu domiciliul în C., ., D. și C. D., cu același domiciliu, pentru suprafața de 7300 mp teren situat în situat în . D.", T7, P3, învecinat la N_ Dn 18, S-De 15, V-Direcția Generală a Vămilor, E-R. O..
Precizează instanței că pârâtul C. D. Ș., este unicul moștenitor a defunctei C. Ș., decedată la 15.06.2010, acesta având calitate procesual pasivă în prezenta cauză, în calitate de moștenitor al acesteia.
In baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 582/26.06.1997 de către BNP M. N. C. (Anexa 2), pârâta a devenit proprietara terenului în suprafață de 7325 mp, situat în . 7, P 5, intabulat de Biroul de C F din cadrul Judecătoriei C. sub nr. 3674 din 2.12.7999 (Anexa 33). în cuprinsul actului de vânzare-cumpărare s-au menționat învecinările terenului (N-DN 65, S-De 15, E-domeniul privat al Primăriei mun. C.,V- proprietatea Direcției Generale a Vămilor D.) și proveniența bunului care a făcut obiectul vânzării-cumpărării, respectiv contractul de schimb autentificat sub nr. 3358/20.06.1997 de către BNP I. G. (Anexa5), astfel s-a menționat expres faptul că vecinătățile amplasamentului au fost determinate potrivit schiței de plan, întocmită de Primăria mun. C., schiță care face parte integrantă din acest contract și că terenul a fost dobândit de către vânzător prin contractul de schimb autentificat sub nr. 3358/20.06.1997 la BNP I. G.,( pe schița care face parte integrantă din contract în tarlaua 7 sunt 4 parcele, numerotate în ordine crescătoare din spre C., către Caracal, neexistând .> În 2.12.1999, pârâta a intabulat dreptul de proprietatea pentru suprafața de 7325 mp teren, cu învecinările arătate în CF cu nr. 3674, de la data respectivă dreptul lor de proprietate devenind opozabil erga omnes.
Ulterior prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 190/27.01.2011 de către BNP Ș. F. (Anexai) a înstrăinat din cei 7325 mp, suprafața de 3586 mp teren către ., proprietatea pârâtei fiind în suprafață de 3739mp.
D. dintr-o eroare de redactare a notarului care a redactat actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 582/26.06.1997 s-a menționat greșit că terenul de 7325 mp, este situat în P5, în loc de P3, însă învecinările și amplasamentul sunt aceleași cu cele din actul de schimb, ba mai mult vânzătorul A. N., menționează expres că terenul care face obiectul vânzării este proprietatea sa, potrivit contractului de schimb autentificat cu nr. 3358/20.06.1997 la BNP I. G. (Anexa S). Ca să întărească încă odată eroarea numărului de parcelă, este chiar mențiunea din schița Primăriei C., anexă la contractul de vânzare-cumpărare, parcelele sunt de la 1 -4, deci includ . neexistând în schiță. Este evident că vânzătorul A. N. a vândut ceea ce avea, terenul în P3, nu în P5.
Ulterior, la 24.05.2013 prin încheierea de îndreptare eroare nr. 194 întocmită de BNP M. N.-C., (Anexa6) s-a menționat în mod corect amplasamentul terenului, în sensul: „ teren situat în intravilanul municipiului C., Prelungirea Caracal, tarlaua 7, . materiale a fost realizată de asemeni, în toate actele ulterioare, conform încheierii 28/24.05.2013, întocmită de F. Ș. (Anexa7).
Consideră motiv de nulitate absolută parțială a TDP, nerespectarea dispozițiilor imperative prevăzute de art. III din titlu V, din Legea 247/2005 și nerespectarea dispozițiilor art.27 din Legea 18/1991 cu privire la procedura punerii în posesie a, defunctei C. Ș..
Potrivit art. III din titlu V, din Legea 247/2005, sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
Având în vedere faptul că potrivit răspunsurilor nr._/4.11.2013 și_/15.11.2013 ( Anexele 36 si Anexa 7 )comunicate de C. locală de fond funciar din cadrul Primăriei Municipiului C..
În dovedirea acțiunii s-au depus următoarele înscrisuri: contract de vânzare cumpărare, schiță parcelară, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 582 din data de 26.06.1997, încheiere de îndreptare a erorii materiale cu nr. 194 din data de 24.05.2013, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 28 din data de 24.05.2013, sentința civilă nr._ din data de 16.10.1996, contract de schimb, schiță topografică, încheiere de îndreptare a erorii materiale nr. 194 din data de 24.05.2013, încheiere de îndreptare nr. 28 din data de 24.05.2013,, autorizație de construire nr. 950 din data de 28.10.1997, proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor din data de 05.10.1999, autorizație de construire nr. 475 din data de 05.05.1999, autorizație de construire nr. 227 din data de 26.08.2004, proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr._ din data de 30.09.2004, autorizație de construire nr. 359 din data de 28.03.2006, proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr._ din data de 22.12.2006, autorizație nr. 729 din data de 07.07._, autorizație de construire nr. 396 din data de 18.03.2005,proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr._ din data de 10.11.2005, autorizație de construire nr. 270 din data de 10.03.2006, proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr,_ din data de 22.12.2006, notificare din data de 19.06.1997, acte de stare civilă, certificat de moștenitor nr. 544 din data de 03.04.1995, adresa nr._ din data de 07.01.2014, sentința civilă nr. 138 din data de 29.09.1997, hotărârea nr. 68, contract de vânzare cumpărare, adresa nr. 895 din data de 03.02.2014, TDP nr. 2329-_ din data de 20.09.2000, proces verbal, încheiere de autentificare nr. 582 din data de 26.06.1997, încheiere nr._ din data de 12.08.2013, p,an de amplasament si delimitarea imobilului, încheierea nr._ din data de 20.09.2013, memoriu tehnic, fișa bunului imobil, calcul suprafeței corpul II de proprietate, calculul suprafeței construite, încheierea nr. 3165 din data de 05.04.2000, act de dezmembrare autentificată sub nr. 604 din data de 25.01.2005, încheiere nr. 1248 din data de 03.02.2005, încheiere de autentificare nr. 24 din data de 04.07.2013, act de dezmembrare, încheiere de autentificare nr. 982 din data de 15.03.2006, încheiere nr. 9365 din data de 05.04.2006, încheiere de autentificare nr. 25 din data de 04.07.2013, adresa nr._ din data de 04.11.2013, adresa nr._ din data de 15.11.2013, adresa nr. 18 din 1991, proces verbal, adresa nr._ din data de 02.10.1997, adresa nr._ din data de 10.03.2014, adresa nr. 1946 din data de 11.03.2014, hotărârea nr. 887 din data de 17.11.1997.
Prin încheierea de ședință din data de 16.04.2015, instanța a dispus disjunge întâmpinarea si cererea reconvențională si a declinat competența de soluționare a cererii reconvenționale în favoarea Judecătoriei C..
Cauza a fost înregistrată la data de 27.04.2015 pe rolul Judecătoriei C., sub nr. de dosar_ .
Prin încheierea de ședință 08.06.2015, instanța a calificat obiectul prezentei cereri ca fiind un litigiu de fond funciar si a declinat competența de soluționare la un complet de fond funciar.
La data de 21.09.2015, reclamanta . a depus cerere prin care a învederat ca cauza_ care are ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamantul C. N. la data de 28.03.2012 în contradictoriu cu pârâtul a fost strămutată la 28.06.2012 de la Judecătoria C. de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la Judecătoria Sibiu, (anexa 1 certificat).
Ulterior, datorită valorii foarte mari a terenului, peste 5 miliarde ROL, stabilită în urma efectuării unei expertize, Judecătoria Sibiu și-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în fond către Tribunalul Sibiu ca instanță competentă, (anexa 2 - sentința civilă nr.5200/1.10.2013 a Judecătoriei Sibiu).
In urma strămutării, după înregistrarea cauzei la Tribunalul Sibiu, pârâta a formulat cerere reconvențională în cauză în contradictoriu cu reclamantul C. N., cerere disjunsă de instanța de fond, Tribunalul Sibiu și trimisă spre soluționare eronat instanței de la care s-a strămutat cauza.
Acțiunea introductivă promovată de către C. N. în contradictoriu cu pârâta are ca obiect revendicare teren în suprafața de 7300 mp, situat în situat în . D., T7, P3, învecinat la N- Dn 18, S-De 15, V-Direcția Generală a Vămilor, E-R. O..
Prin cererea reconvențională a fost investită instanța cu următoarele petite:
constatarea nulitatea absolută parțială a TDP 2329-_ (Anexa 28) emis la 20.09.2000 de către C. județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor, în favoarea numitei C. Ș., în contradictoriu cu fiul acesteia C. D. Ș., domiciliat în C., .. 87, jud. D., C. locală de fond funciar C. și C. județeană de aplicare a Legii 18/1991, pentru suprafața de 7300 mp teren extravilan, situat în . D., T7, P3, învecinat la N- Dn 18, S-De 15, V-Direcția Generală a Vămilor, E-R. O. și a procesului verbal de punere în posesie, pentru aceeași suprafață;
constatare nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2839/8.10.2001 de către BNP G. I., (Anexa 1) în contradictoriu cu C. N. cu domiciliul în C., ., D. și C. D., cu același domiciliu, pentru suprafața de 7300 mp teren situat în situat în . D., T7, P3, învecinat la N- Dn 18, S-De 15, V-Direcția Generală a Vămilor, E-R. O..
Deci atât reclamantul C. N. prin acțiunea principală cât și subscrisa prin cererea reconvențională pretind drepturi și interese cu privire la aceeași suprafață de teren.
Părțile cauzei au fost de acord prin notele scrise depuse la dosar cu disjungerea petitului formulat reconvențional, privind constatarea nulitate absolută parțială a TDP 2329-_ (Anexa 28) emis la 20.09.2000 în baza Legii fondului funciar 18/1991, pentru suprafața de 7300 mp teren extravilan și trimiterea acesteia spre competentă soluționare în fond Judecătoriei Sibiu, nu Judecătoriei C..
Consideră că odată ce ICCJ a dispus strămutarea cauzei care avea ca obiect revendicarea de la Judecătoria C. la Tribunalul Sibiu orice alt petit formulat în acest dosar este de competența teritorială a instanței la care s-a dispus strămutarea. Astfel consideră că în mod greșit Tribunalul Sibiu a trimis cererea reconvențională spre competentă soluționare Judecătoriei C..
In cauză atât cererea introductivă cât și cererea reconvențională sunt supuse regulilor din vechiul Cod de procedură civilă, sub imperiul căruia a fost pornită judecata cauzei. Deci în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 22 alin 3 din vechiul de Cod procedură Civilă, potrivit căruia „ dacă cele două instanțe în conflict nu se găsesc în circumscripția aceleași curți de apel, precum și conflictul dintre două curți de apel, se judecă de ICCJ".
In concluzie, solicită să se constate necompetenta Judecătoriei C. și să trimită cauza, în aceste condiții ICCJ.
La termenul de judecată din data de 21.09.2015, instanța a pus în discuția părților excepția de necompetență teritoriala a Judecatoriei C. .
Analizând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art.137 alin. 1 Cod proc.civ., excepția necompetentei teritoriale a instanței învestite cu judecarea acțiunii în constatarea nulității absolute parțiale a TDP nr.2329-_ emis în data de 20.09.2000 se rețin următoarele:
Prin încheierea civilă nr.4979 din 28.06.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secția I Civilă a fost admisă cererea de strămutare a judecării procesului civil ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei C. și a fost strămutată cauza la Judecătoria Sibiu.
Prin sentința civilă nr.5200/01.10.2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._ a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sibiu fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu-Secția civilă.
La data de 08.04.2014 pârâta reclamantă . a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat în contradictoriu cu C. D. Ș., C. L. de Fond Funciar C., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. constatarea nulității absolute parțiale a TDP nr.2329-_/20.09.2000 pentru suprafața de 7300 m.p amplasată în extravilanul mun.C. în T 7, P 3 și în contradictoriu cu C. N. și C. D. constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2839/08.10.2001 de către BNP G. I. pentru suprafața de 7300 m.p amplasată în extravilanul mun.C. în T 7, P 3.
Prin sentința civilă nr.689/17.04.2015 a Tribunalului Sibiu s-a dispus disjungerea cererii reconvenționale și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Judecătoriei C..
Potrivit art.17 C.p.civ cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă . la data de 08.04.2014 ulterior admiterii cererii de strămutare, este o cerere incidentală ce cade în competența de soluționare a instanței ce judecă cererea principală operând astfel implicit prorogarea de competență potrivit dispozițiilor art.17 C.p.civ, însă având în vedere că judecata în primă instanță a litigiilor din materia fondului funciar nu sunt de competența Tribunalelor și pentru a se respecta și scopul urmărit prin strămutare, acela ca prezentul litigiu să nu fie judecat de către Judecătoria C., instanța urmează a admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și va declina competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Sibiu, instanță ce a fost inițial investită ca urmare a soluționării cererii de strămutare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C..
Declină competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul reconvențional S.C. A. D. S.R.L., cu sediul in Malu M., ., jud. D. în contradictoriu cu pârâții C. D., domiciliat in C., .. 87, jud. D., C. N., domiciliat in C., ., jud. D., C. D., domiciliata in Malu M., jud. D., C. L. de Fond Funciar C., cu sediul in C., jud. dol și C. Județeană de Fond Funciar D., cu sediul in C., jud. D., în favoarea Judecătoriei Sibiu.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, data de 21.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. G. C. L. T. N.
Red. T.G.C.
Tehnored. L.T.N.
8 ex. /01.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9519/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9364/2015.... → |
|---|
