Uzucapiune. Sentința nr. 3921/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3921/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 28418/215/2012
Dosar nr._ - uzucapiune –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3921
Ședința publică de la 25 Martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 18 martie 2015, privind pe reclamanții T. E. – decedat, T. M., T. M. și T. V. și pârâta ., având ca obiect uzucapiune, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta hotărâre.
Procedura este legal îndeplinită.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 31.10.2012 reclamantul T. E. a chemat în judecată pârâta ., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul său de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren intravilan, situat în comuna P., . 133, P 8.
În fapt, reclamantul a arătat că este proprietarul terenului de 1000 mp situat în T 133, P 8, conform TDP nr. 2350/_/25.02.1997.
Învederează faptul că deține această suprafață de teren încă din anul 1970, iar titlul de proprietate mai sus menționat i-a fost eliberat în conformitate cu prevederile Lg. 18/1991 pe o suprafață de 1000 mp, în ciuda faptului că în curtea sa suprafața de teren este mult mai mare de 1000 mp, adică de 2000 mp.
Menționează că întreaga suprafața de teren, mai exact, atât cea din actul de proprietate cât și diferența de 1000 mp o stăpânește de peste 30 de ani, având o posesie utilă, neîntreruptă, de bună credință, publică și sub nume de proprietar. Posesia a fost netulburată și nu este fondată prin acte de violență contra sau de partea adversarului.
Posesia este publică și exercitată sub nume de proprietar, lucru recunoscut și de autoritățile locale așa cum reiese din adresa nr. 5924/23.11.2010 eliberată de Primăria P..
În drept și-a întemeiat cererea pe dispoz. art. 1846-1847 C. Civ.
Anexat cererii de chemare în judecată a depus: adeverință de la Primăria P., Tdp nr. 2350/_ din 25.02.1997
În scop probator, instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba testimonială, în cauză fiind audiat martorul P. E. și proba cu efectuarea expertizei extrajudiciare specialitatea topografie, având ca obiective: individualizarea terenului prin măsurători, vecinătăți, evaluare, întocmire schiță.
La data de 17.09.2014, a fost depus la dosar raportul de expertiză realizat de expert M. I., împotriva căruia nu s-au formulat obiecțiuni.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 496 lei.
La data de 22.02.2014 a decedat reclamantul T. E., acțiunea fiind continuată de moștenitorii acestuia, T. M., T. M. și T. V..
În baza rolului activ al instanței s-a dispus emiterea unei adrese către Primăria comunei P., pentru a se comunica regimul juridic al suprafeței de 1117 mp (conform raportului de expertiză) situată în . P 8, aflată în folosința reclamanților (în continuarea suprafeței de 1000 mp trecută în TDP nr. 2350-_/25.02.1997), dacă s-a eliberat TDP pe această suprafață de teren, dacă figurează în evidența fiscală,dacă s-a plătit impozit pe această suprafață de teren și de către cine, dacă reclamanții folosesc această suprafață de teren.
Prin adresa nr. 8718 din 26.01.2015 Primăria comunei P. a comunicat instanței următoarele:
- potrivit evidențelor fiscale, la rol_(1566) figurează o suprafață de 1000 mp în T 133, P 8, impozitul fiind achitat până în anul 2014 de către titularii T. M., T. V., T. M.;
- pentru suprafața de 1117 mp nu a fost emis titlu de proprietate.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține că: verificând aplicarea legii civile în timp, instanța constată că, potrivit art. 6 alin. 5 C. Civ. și art. 3 din Legea 71/2011, actele și faptele juridice încheiate, ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . noului cond civil, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz, a săvârșirii ori producerii lor, iar potrivit art. 6 alin. 6 C.civ. și art. 5 alin. 2 din Legea 71/2011, „dispozițiile noului cod civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare al acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al terenurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.”
Astfel, conform principiilor neretroactivității legii civile în timp, prevăzute de art. 6 C.civ. și al aplicării imediate a legii civile noi, actelor și faptelor juridice civile le sunt aplicabile dispozițiile legii civile în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, cu excepția retroactivității legii civile noi și a ultraactivității legii civile vechi, dacă legea nouă prevede expres o astfel de excepție.
Potrivit disp. Art. 82 din Legea nr. 71/2011,” dispozițiile art. 930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.”
Rezultă astfel că, în speță, se vor aplica dispozițiile vechiului cod civil, posesia începând în 1970.
Instanța va proceda la verificarea îndeplinirii de către reclamant a celor doua condiții impuse de lege pentru aplicarea instituției juridice a uzucapiunii de 30 de ani, prev. de art. 1847 și 1890 din Codul civil din 1864, si anume: existenta unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea- credință si exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani. Aceste cerințe vor fi analizate in contradictoriu cu parata ., chemată în judecată de reclamant..
Astfel, instanța reține că prin TDP nr. 2350-_/25.02.1997 emis de Comisia Județeană D. pentru Legea 18/1991, reclamantul a dobândit în proprietate suprafața de 1000 mp teren, curți construcții, T133P8, satul Gura Văii, ..
Reclamantul arată că, suprafața de teren de 1000 mp, din acte, măsoară, în fapt, cu 1000 mp în plus.
Așadar, pentru restul suprafeței de teren ce depășește suprafața de 1000 mp, instanța constată și reține că, prima condiție, instanța o considera îndeplinită de către reclamant, exercitând o posesie utila, așa cum este definită aceasta de art. 1847 C.civ., si anume o posesie continua, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar .
Astfel, caracterul continuu al posesiei reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului, așa cum atesta martorul P. E., audiat în cauză.
Depoziția martorului vine si in sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei ,rezultând ca reclamantul, din momentul dobândirii si până in prezent, nu a fost tulburat de nimeni, ceea ce atestă ca posesia nu a fost dobândită sau conservată prin acte de violență.
Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezulta si din declarația martorului.
Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv ca reclamantul a intrat in stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta față de acesta in calitate de proprietari si nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativa de neprecaritate instituită de art. 1854 C.civ. ,care se coroborează cu atitudinea acestora de a se impune in fața tuturor in calitate de proprietar.
Cea de-a doua condiție, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani este de asemenea îndeplinită in cauza. Fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv în 1970, reclamantul beneficiază de prezumția relativă de continuitate, stabilită de art. 1850 C.civ., potrivit căreia posesorul actual care probează ca a posedat . mai înainte, este presupus ca a posedat tot timpul intermediar. Nefăcându-se proba contrarie, rezulta ca acesta a exercitat de peste 30 de ani o posesie neîntreruptă asupra imobilului obiect al litigiului.
În cauză s-a realizat raport de expertiză de expert M. I., care a constatat că terenul supus expertizei a fost identificat ca fiind situat în comuna P., . P8, aflat în folosința reclamantei T. M., soția supraviețuitoare a autorului reclamant T. E., decedat în timpul procesului, suprafața de teren rezultată din măsurătorile topografice realizate măsoară 1117 mp, cu dimensiunile și vecinătățile menționate în raport și schița anexă .
Din actele de proprietate prezentate ( TDP nr. 2350/_/25.02.1997 ) rezultă o suprafață de 1000 mp, iar din măsurători o suprafață de 2117 mp.
Suprafața de teren regăsită în plus de 1117 mp este definită de punctele 90-54-57-59-66-55-91-90, hașurată în planul de amplasament, anexă a raportului de expertiză, cu o valoare de 7819 lei.
La data de 17.09.2014, apărătorul reclamantului a învederat că reclamantul a decedat conform certificatului de deces . NR._/24.02.2014, iar moștenitorii acestuia sunt: T. M. ( soție supraviețuitoare ), T. M. (descendent gr.1-fiica ), T. V. ( descendent gr.1 –fiu ), care și-au însușit acțiunea autorului lor.
Din aceste considerente, instanța apreciază ca in speță sunt întrunite toate condițiile prev. de art. 1837, 1847, 1860 si 1890 C.civ. din 1864, pentru dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1117 mp teren, ce face parte din suprafața totală de 2117 mp teren situat în comuna P., ., prin uzucapiunea de 30 ani.
Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea așa cum a fost precizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată formulată de reclamantul T. E. – decedat, continuată de moștenitorii acestuia, T. M., cu domiciliul în ., T. M., cu domiciliul în C., .. 60, .. 1, . și T. V., cu domiciliul în C., ., ., . ., cu sediul în ..
Constată dreptul de proprietate al reclamantului autor T. E. ( având ca moștenitori legali reclamanții: T. M., T. M., T. V. ) asupra imobilului – teren, situat în comuna P., . D., T133 P8, compus din teren în suprafață de 1117 mp, descris în planul de amplasament și delimitare de următoarele puncte pe contur: 90-54-57-59-66-55-91-90, cu următoarele dimensiuni și vecinătăți: N- C. C., cu delimitare hotar convențional și gard sârmă pct. 90-54-57-59 pe distanța de 86,33 m, E- De, cu delimitare gard lemn pct. 59-66, pe distanța de 13,14 m, S-L. I., cu delimitare gard sârmă și hotar convențional pct. 66-55-91, pe distanța de 86,26 m, V-T. E., cu delimitare hotar convențional între punctele 91-90, pe distanța de 12,92 m, conform raportului de expertiză specialitatea topografie cadastru, și schiței anexă, realizat în cauză de expert tehnic M. – G. I., ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre, prin uzucapiune .
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.03.2015.
Președinte Grefier
Anișoara G. V. G.
Red. A.G.
Teh. V.G. 6 ex/01.04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3075/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3082/2015. Judecătoria... → |
|---|
