Partaj judiciar. Sentința nr. 453/2013. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 453/2013 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 3210/216/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 453/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-N. I.
Grefier S. E.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe revizuenții Z. A., B. I. și pe intimații I. M., I. G., având ca obiect revizuire sentință civilă.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 12.04.2013, fiind consemnate în încheierea de amânare de pronunțare din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.11.2012, sub nr._, revizuienții Z. A. și B. I. au formulat cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr.1319/27.11.2008 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, precum și împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 3.07.2008, în contradictoriu cu intimații I. M. și I. G., întrucât prin ordonanța din 12.09.2012 emisă de P. de pe lângă Tribunalul Argeș în dosarul nr.740/P/2012 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei S. G. cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art.260 al.1 și 4 C.penal, în calitatea sa de expert agronom, cu ocazia rapoartelor de expertiză în dosarul civil nr._, și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de învinuită ,această ordonanță rămânând definitivă prin rezoluția din 22.10.2012 pronunțată de prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș în dosarul nr.957/II/2/2012.
În motivarea cererii de revizuire s-a arătat în esență prin acțiunea introductivă înregistrată sub nr.2631/_06, intimații din prezenta cauză, I. G. și I. F. i-au chemat în judecată pentru a se dispune partajarea bunurilor rămase în succesiunea defunctei I. F.. Prin încheierea din data de 8.02.2007 instanța de fons a dispus efectuarea unei expertize având ca obiectiv identificarea imobilelor menționate de părți în cererile lor, precum și a celui menționat în certificatul de moștenitor nr.528/1997, fiind desemnată ca expert agronom S. G..
Instanța de fond a pronunțat încheierea de admitere în principiu la data de 3.07.2008, iar pe baza concluziilor expertizelor întocmite în cauză de către expert S. G., instanța a reținut o anumită situație de fapt și a constatat că terenul de 1752 mp, identificat eronat d ecătre d-an expert, a fost stăpânit de către reclamanți, iar terenul de 1.635 mp ar face parte dins suprafața de 6.000 mp situată în mun. Curtea de Argeș, .. În final datorită deficiențelor rapoartelor de expertiză în ceea ce privește identificarea terenurilor supuse partajării, s-a ajuns la o confuzie totală în ceea ce privește amplasamentul acestora, numărul la care este situat fiecare dintre acestea, fiind pronunțată sentința civilă nr.1319/27.11.2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.3340/7.11.2011. Ca urmare a plângerii penale formulate împotriva doamnei expert S. G., la data de 17.02.2010 a fost începută urmărirea penală, care a fost finalizată prin ordonanța din 12.09.2012 emisă de P. de pe lângă Tribunalul Argeș în dosarul nr.740/P/2012 prin s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei S. G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art.260 al.1 și 4 C.penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ. Au mai susținut revizuienții că organele de cercetare penală au statuat foarte clar că în mod nelegal doamna expert a identificat terenurile, a stabilit o anumită situație de fapt fără a avea elemente necesare și suficiente, a creat confuzie cu privire la amplasamentul terenurilor, la provenienșa acestora, determinând astfel instanța de judecată să pronunțe o anumită sentință, în concordanță cu aceste concluzii eronate, influențând în mod determinant instanța de judecată la pronunțarea unei soluții în concordanță cu concluziile rapoartelor de expertiză.
În drept au fost invocate disp.art.322 pct.4 C.pr.civ.
La cerere au fost atașate înscrisuri( fil.7-17).
S-a dispus atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei Curtea de Argeș și au fost legal citate părțile.
La data de 14.01.2013, intimații I. G. și I. F. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire apreciind în esență că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de C.pr.civilă( fil.31-33).
La data de 07.03.2013 și 04.04.2013, Judecătoria Pitești și Tribunalul Argeș au comunicat că d-na expert S. G. nu a formulat plângere conform art.278 ind.1 C.pr. pen., împotriva ordonanței din data de 12.09.2012 emisă de P. de pe lângă Tribunalul Argeș în dosarul nr.740/P/2012( fil.48,fil.52).
Părțile au depus și concluzii scrise care au fost atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul admisibilității cererii de revizuire, instanța, în fapt, reține:
Conform disp.art.322 pct.4 C.pr.civ., revizuirea unei hotărârii rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărâre s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății.
Prima ipoteză se referă la situația în care soluția din hotărârea atacată este rezultatul lipsei de obiectivitate a judecătorului sau a comportării martorului care a declarat mincinos sau a expertului care a denaturat adevărul în raportul său, iar ipoteza a doua vizează situația în care hotărârea atacată s-a bazat pe un înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății.
Raportat de motivele invocate de revizuienți, instanța reține că acestea se încadrează în prima ipoteză prevăzută de art. 322 pct.4 C.pr.civ., respectiv săvârșirea de către expert a infracțiunii de mărturie mincinoasă ca urmare a conținutului nereal al raportului de expertiză întocmit în cauză. În consecință, nu pot fi reținute susținerile revizuienților care au solicitat prin concluziile scrise repunerea pe rol a cauzei, cu citarea expertului pentru ca instanța să verifice dacă raportul de expertiză a fost falsificat, întrucât s-a reținut deja prin ordonanța procurorului că acest raport de expertiză are conținut nereal. Or, în cauza dedusă judecății, ipoteza a II-a din art.322 pct.4 include și ipoteza I, astfel încât nu se justifică cercetarea infracțiunii de fals săvârșită de expert.
Astfel cum s-a arătat în doctrină și în jurisprudență, pentru a fi admisă cererea de revizuire în această ipoteză este necesar îndeplinirea cumulativă a două condiții: a) să existe o condamnare definitivă pentru o infracțiune privitoare la pricină; b) infracțiunea săvârșită de judecător, martor, expert a fost determinantă pentru soluția pronunțată de instanță a cărei hotărâre se atacă cu revizuire( în același sens C.A.Iași, decizia civilă nr.428/2000, CA. B. decizia nr.1672/R/1999), a doua condiție fiind prevăzută în mod expres de disp. art.509 alin.1 pct.3 NCPC.
Instanța reține că prima condiție este îndeplinită întrucât prin ordonanța din 12.09.2012 emisă de P. de pe lângă Tribunalul Argeș în dosarul nr.740/P/2012 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a expertei S. G. sub aspectul infracțiunii prev. și ped. de art.260 al.1 și 4 C.penal, și aplicarea față de expert a unei sancțiuni cu caracter administrativ. Astfel cum rezultă din motivarea ordonanței emise de procuror coroborat cu referatul organelor de urmărire penală s-a reținut că doamna expert S. G. a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de și ped. de art.260 al.1 și 4 C.penal, întrucât a întocmit în mod necorespunzător raportul de expertiză în cauza care a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Curtea de Argeș. Ordonanța din data de 12.09.2012 emisă de P. de pe lângă Tribunalul Argeș în dosarul nr.740/P/2012 a rămas definitivă prin rezoluția din data de 22.10.2012 pronunțată de prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș în dosarul nr.957/II/2/2012 întrucât d-na expert S. G. nu a formulat plângere la instanța de judecată competentă conform art.278 ind.1 C.pr. pen.
În jurisprudență s-a reținut că disp. art.322 pct.4 C.pr.civ. sunt aplicabile și în situația în care nu mai poate fi pronunțată o hotărâre de condamnare, motivat de intervenirea unor impedimente legale. Se consideră și impediment legal și ordonanța dată de procuror, în temeiul art.18 ind. 1 C.penal, prin care în raport de împrejurările s-a stabilit că faptele nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, ele fiind doar de natură să atragă numai aplicarea unei hotărâri cu caracter administrativ. Astfel, având în vedere aceste aspecte, instanța reține că ordonanța din data de 12.09.2012 emisă de P. de pe lângă Tribunalul Argeș în dosarul nr.740/P/2012 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a expertei S. G. sub aspectul infracțiunii prev. și ped. de art.260 al.1 și 4 C.penal, este asimilată unei condamnări definitive privitoare la pricină în sensul disp.art.322 pct.4 C.pr.civ.
Instanța apreciază că nu este îndeplinită însă și condiția cumulativă pentru admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire și anume ca infracțiunea de mărturie mincinoasă săvârșită de d-na expert S. G. să fi fost determinantă pentru soluția pronunțată de instanță a cărei hotărâre se atacă cu revizuire.
Astfel,verificând actele și lucrările din dosarul de fond nr._ al Judecătoriei Curtea de Argeș rezultă că prin încheierea de ședință din data de 3.07.2008 a fost admisă în parte și în principiu cererea principală așa cum a fost completată prin cererile de la filele 26 verso, 41 și 168 dosar, formulată de reclamanții I. M. și I. G., în contradictoriu cu pârâții Z. A. și B. I.; s-a luat act că prin încheierea de ședință din 14.12.2006, pârâta Z. A. a renunțat la întâmpinarea și cererea reconvențională formulată la data de 20.10.2006 ; a fost admisă în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârâții Z. A. și B. I., la data de 13.12.2006 ; s-a constatat nulitatea absolută a actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 4324/06.11.2006 de Biroul Notarilor Publici Asociați D.; s-a constatat că pârâtul B. Gh. I. a dobândit prin uzucapiune proprietatea terenului ce a format obiectul actului de partaj voluntar sus menționat, în suprafață de cca 1635 m.p., situat în intravilanul mun.Curtea de Argeș, ., jud.Argeș, cu vecinii: E- D. C.; V- Z. A. și Z. A., S- rest proprietate B. Gh. I. și la N- N. M.; s-a constatat că și reclamanții I. G. și I. M. au dobândit în aceeași modalitate proprietatea terenului în suprafață de 1752 m.p. situat în pct. ,, Acasă,,., din intravilanul mun.Curtea de Argeș astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză completat, întocmit de exp. ing. S. G. (schița terenului de la fila 106 dosar); s-a constatat că la data de 21.04.1987, s-a deschis succesiunea defunctei I. F. cu ultimul domiciliu în Curtea de Argeș, . s-a constatat că la data de 04.04.2002, s-a deschis succesiunea defunctei B. F., cu ultimul domiciliu în mun. Curtea de Argeș, ., județul Argeș. Prin aceeași încheiere de ședință s-au stabilit moștenitorii acceptanți, cota care le revine acestora precum și bunurile care compun masa succesorală, iar prin sentința civilă nr.1319/27.11.2008 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș s-a dispus partajarea averii succesorale a defunctelor I. F. și B. F. prin atribuirea bunurilor conform variantei nr. 4 din raportul de expertiză întocmit de ing. S. G..
Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că imobilul teren în suprafață de 1.752 m.p. nu va fi inclus în masa succesorală rămasă de pe urma defunctei I. F. ca urmare a intervenției uzucapiunii ca mod distinct de dobândire a dreptului de proprietate asupra acestuia. În considerentele hotărârii judecătorești, s-a reținut de instanța de fond că din depozițiile martorilor I. V. (f. 131-132 d.), I. M. (f. 133 d.), coroborate cu înscrisurile aflate la filele 3-4, 166-167, 172-178 și 182-183 reiese fără dubiu că sunt îndeplinite condițiile existenței uzucapiunii cu privire la terenul în cauză, respectiv termenul legal de 30 de ani și utilitatea acesteia conform textului de lege anterior amintit, motiv pentru care acest teren nu va fi inclus în masa succesorală partajabilă, acesta aflându-se deja în patrimoniul reclamanților.În motivarea instanța de fond s-a mai arătat că pentru aceleași considerente nici terenul în suprafață de 1.635 m.p. ce face parte din suprafața de 6.000 m.p. situat în intravilanul municipiului Curtea de Argeș, ., cu vecinătățile menționate în actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 4324/6.11.2006 de B.N.P. A D. ( f. 26 - verso și 163 d.) nu va fi inclus în masa succesorală rămasă de pe urma defunctei B. F., din dovezile administrate în cauză rezultând că acest teren se află deja în patrimoniul pârâtului-reclamant B. I. ca efect al prescripției achizitive reglementată de art. 1890 C.civ. S-a mai reținut că restul terenului până la 6.000 m.p., respectiv suprafața de 2.435 m.p., împreună cu cota de 5/8 din locuință și garajul situate pe acest teren au fost înstrăinate de autoarea B. F. în timpul vieții acesteia pârâtei-reclamante Z. A. și soțului acesteia Z. A. în baza contractului de întreținere autentificat sub nr. 2448/23 mai 1995 (f. 191 d.), iar diferența de 800 m.p. este proprietatea pârâtului-reclamant B. Gh. I. conform testamentului autentificat sub nr. 537/1967 autentificat de notariatul de Stat Curtea de Argeș, act menționat în certificatul de moștenitor nr. 201/7.07.1970 ( filele_-313 dosar nr._ .).
În consecință, se constată că la pronunțarea încheierii de admitere în principiu din data de 3.07.2008 și implicit a sentinței civilă nr.1319/27.11.2008, instanța a avut în vedere cu precădere celelalte probe administrate în cauză, respectiv înscrisuri, interogatorii precum și declarațiile martorilor audiați în mod nemijlocit, mijloace de probă care au fost de altfel menționate în mod expres în considerentele hotărârilor judecătorești . În consecință, chiar dacă expertul S. G. a identificat terenul în suprafață 1752 mp ,fără să solicite părților actul din care să reiasă donația, astfel cum se menționează în referatul organelor de cercetare penală( fila 15 verso), acest fapt nu a fost de natură să influențeze soluția pronunțată în cauză mai ales că în cuprinsul completării raportului de expertiză s-a menționat în mod expres că nu a făcut nici o referire la vreun act de donație în r.e.t. sau completare ( fila 155 dosar fond) iar pe de altă parte, în cursul soluționării apelului formulat de părți, Tribunalul Argeș a dispus completarea raportului de expertiză de către un alt expert, respectiv ing. C. P.. Contrar susținerilor revizuienților, instanța nu a constatat faptul că intimații au dobândit proprietatea terenului în suprafață de 1.752 mp prin uzucapiune pe baza mențiunilor din raportul de expertiză, ci și-a format această convingere în baza declarațiilor martorilor audiați, astfel cum s-a reținut în mod expres în considerentele încheierii de admitere în principiu și al sentinței civile nr.1319/27.11.2008( filele_-313 dosar nr._ .).
Pe cale de consecință, având în vedere că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții de admisibilitate prevăzute de disp. art.322 pct.4 C.pr.civ., întrucât infracțiunea prev. de art.260 C.penal săvârșită de d-na expert S. G. nu a influențat în mod determinant soluția adoptată în cauză, respectiv încheierea de admitere în principiu din data de 3.07.2008 și sentința civilă nr.1319/27.11.2008 pronunțate de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, va fi respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienții Z. A. și B. I. în contradictoriu cu intimații I. M. și I. G.. În jurisprudența CEDO s-a statuat că revizuirea nu poate fi tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate a existenței a două puncte de vedere asupra subiectului nu este motiv de reexaminare. Excepții de la acest principiu sunt justificate numai atunci când sunt necesare datorită unor circumstanțe esențiale și negative, pentru a se garanta astfel principiul securității raporturilor juridice( Ryabykh c. Rusiei, hotărâre din 24.07.2003, Cauza S. P. impotriva Romaniei,hotărârea din 07.10.2009).
În temeiul art. 274 C.pr.civ. revizuienții vor fi obligați în solidar la plata sumei de 1.000 de lei către intimați cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienții Z. A., domiciliată în Curtea de Argeș, ., jud. Argeș și B. I., domiciliat în Curtea de Argeș, ., jud. Argeș, împotriva sentinței civile nr.1319/27.11.2008 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, precum și împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 3.07.2008, intimați fiind I. M. și I. G., domiciliați în Curtea de Argeș, ., jud. Argeș.
Obligă în solidar revizuienții să plătească intimaților suma de 1.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.04.2013.
Președinte,Grefier,
G. N. IonescuSimona E.
IGN/SE
6ex/03.06.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 832/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 459/2013.... → |
|---|
