Pretenţii. Sentința nr. 1221/2013. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ

Fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 10 decembrie 2013, iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

JUDECĂTORIA:

Deliberând, constată:

Prin cererea înregistrată sub nr._ /15 mai 2012, reclamanta S. A., prin procuratorul S. A. V. le-a chemat în judecată pe pârâtele . Mușătești, solicitând următoarele:

1.Să se constate că pârâtele nu sunt titularele vreunui drept real, dezmembrământ al proprietății ( uzufruct, uz, abitație, superficie) și să fie obligați să înceteze exercițiul nelegitim al dreptului de a folosi imobilul teren, situat în ., județul Argeș, pct. ,,Mărăcini”, în suprafață de 6.300 mp, compus din: . vecinii: D.N Curtea de Argeș – Câmpulung, G. D., R. F., G. Ș. A. și rest proprietate reclamantă și . mp. situată peste D.N. Curtea de Argeș – Câmpulung, vis-a-vis de . vecinii: T. N. I., Drum Județean Pitești-Câmpulung.

Tot la acest punct din acțiune, reclamanta a solicitat să se constate că ea este titulara dreptului de proprietate asupra acestui teren.

2.Obligarea pârâtelor să ridice imobilele construcții tip anexe grajduri aflate într-o stare avansată de uzură pe acel teren, în caz contrar fiind ea autorizată să facă acest lucru pe cheltuiala pârâtelor.

3.Pârâtele să fie obligate, în subsidiar, să-i lase reclamantei în deplină proprietate și posesie terenurile formate din parcelele 1 și 2 și descrise mai sus (acțiune în revendicare imobiliară).

4. Obligarea pârâtelor la despăgubirea reprezentând lipsa de folosință a celor două trupuri de teren pe ultimii 3 ani, în intervalele 2009-2012 și în continuare, până la soluționarea irevocabilă a litigiului de față.

5. Obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că reclamanta este proprietara terenului din pct.,, Mărăcini”, pe care l-a dobândit prin moștenire leală după defuncta G. E., conform certificatului de moștenitor nr. 6286/04 aprilie 1995 emis de notariatul de Stat al Sectorului 1 București. Terenul a fost stăpânit de reclamantă și de autoarea sa, el nefiind înscris niciodată în fostele CAP și neintrând nici în proprietatea statului. În mod abuziv s-au ridicat pe teren unele construcții cu destinația de grajduri, care, din spusele reprezentanților primăriei, ar fi fost cumpărate de societăți despre care reclamanta nu cunoaște nicio informație. Ea este nevoită astfel să introducă prezenta acțiune împotriva pârâtelor, care au și fost de acord cu admiterea acesteia. Alte persoane aflate în situații similare au intentat astfel de acțiuni în justiție și au câștigat, dobândind dreptul de proprietate asupra terenurilor lor.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 563-564 și 566 C.civ. în vigoare raportat la art. 480, 998-999 și 1073-1077 C.civ de la 1864 precum și art. 111 și 274 C.pr.civ. de la 1865.

Reclamanta a depus la dosar: certificatul de moștenitor suplimentar nr. 628b/04 aprilie 1995 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 1 București, notificarea comună nr. 13/F/16 martie 2012 transmisă de reclamantă prin intermediul executorului judecătoresc către P. Mușătești, . B. și . București, procura generală autentificată sub nr. 994/13 septembrie 2010 de către notarul public Z. Ș. Steluța, acte identitate reclamantă și procurator, o schiță făcută de mână - fără dată ori alte elemente de înregistrare la vreo unitate ori instituție publică, adeverința nr. 4207/06 iulie 2012 eliberate de P. Mușătești, certificatul fiscal nr. 4208/06 iulie 2012 eliberat de P. Mușătești.

Pârâtele nu au depus întâmpinare, ele fiind legal citate.

În cursul judecății s-au luat interogatorii pârâtelor (f. 39-40) și s-au efectuat două expertize tehnice judiciare, una topo de către D. G. și una privind construcțiile de către C. I. C. (f. 52-56 și 96-108).

Cele două pârâte au fost de acord cu admiterea acțiunii reclamantei, prin răspunsurile date la interogatorii.

În ședința publică din 05 iulie 2012, instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Mușătești, raportat la dispozițiile Legii 215/2001 (f.25).

Reclamanta, până la terminarea dezbaterilor, nu a achitat integral onorariul cuvenit expertului C. I. C. pentru lucrarea efectuată, rămânând un rest de 400 lei, cu care a fost dată în debit.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Cu prioritate, trebuie analizată conform art. 137 C.pr.civ. de la 1865, aplicabil în speță, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Mușătești, excepție apreciată ca fiind întemeiată.

Potrivit Legii 215/2001 privind administrația publică locală, primăria nu este un organ distinct care să aibă drepturi și obligații, ci este doar o structură funcțională formată din totalitatea funcționarilor publici ori a altor salariați, care aduc la îndeplinire sarcinile trasate de primar ori de consiliul local. În cauză, nici consiliul local nu are calitatea de pârât, deoarece acesta nu deține în proprietate și nu administrează bunurile care alcătuiesc domeniul public ori privat al comunei, titularul acestor drepturi fiind doar unitatea administrativ-teritorială, respectiv .> Astfel, excepția ridicată din oficiu urmează a fi admisă, singura persoană cu calitate procesuală pasivă fiind . primar.

Pe cale de consecință, acțiunea reclamantei va fi respinsă față de P. Mușătești ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, mai întâi, trebuie analizată problema admisibilității acțiunii în constatarea dreptului de proprietate cu privire la terenul de 6.300 mp. pentru reclamantă.

De precizat ce se aplică în speță dispozițiile Codului civil în vigoare de la 01 octombrie 2011, fiind vorba de o acțiune reală formulată la 15 mai 2012, care nu are legătură cu incidența vechiului cod de la 1864.

S. A. susține că este proprietara terenului de 6.300 mp. situat în pct. ,,Mărăcini”, depunând în acest sens la dosar certificatul de moștenitor nr. 628b/04 aprilie 2995 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 1 București, acest teren figurând în rolul său agricol la P. Mușătești, pentru care plătește impozitul anual.

Este deci inadmisibilă acțiunea în constatarea dreptului de proprietate asupra terenului de 6.300 mp., câtă vreme reclamanta, chiar prin acțiunea de față, a solicitat în subsidiar și revendicarea terenului. Pe de altă parte, acțiunea în constatarea dreptului de proprietate poate fi exercitată de proprietarul unui imobil numai în ipoteza în care dreptul lui de proprietate asupra bunului ce se află în posesia sa îi este contestat.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de D. G. s-a stabilit că reclamanta posedă o parte din . terenul său, respectiv suprafața de 2375 mp colorată cu albastru în schița la raportul de expertiză tehnică (f.56), deci doar pentru această suprafață acțiunea sa în constatare ar fi admisibilă, însă numai dacă pârâta C. Mușătești îi contestă dreptul. Nu s-a dovedit acest lucru în cauză, prin răspunsurile la interogatorii cele două pârâte fiind de acord că S. A. este proprietara întregului teren.

Pentru cealaltă suprafață din . teren și pentru întreaga parcelă nr. 2, acțiunea în constatarea dreptului de proprietate este evident inadmisibilă, câtă vreme reclamanta nu posedă aceste suprafețe, ea având la îndemână doar acțiunea petitorie în revendicare.

Referitor la capătul de cerere privind constatarea inexistenței vreunui dezmembrământ al dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitație, superficie) de către pârâta . că acest capăt de cerere este nefondat.

Experta D. G. a constatat la fața locului, iar cele două pârâte au confirmat și ele implicit prin răspunsurile la interogatorii, că diferența de 3475 mp din . teren este stăpânită de . București, în baza unui proces-verbal de licitație nr. 2381/10 octombrie 1991, iar . teren, în suprafață de 450 mp, aparține moștenitorilor defunctului C. A. G. ( 295 mp) și numiților B. F., O. L., O. M. și C. H. (155mp), dar fără să existe înscrisurile doveditoare.

Deci terenul menționat de reclamantă în acțiunea nu este ocupat ori folosit de către . public sau privat al acesteia, câtă vreme este deținut de alte persoane particulare.

Potrivit. art. 564 C.civ. proprietarul poate intenta acțiunea negatorie contra oricărei persoane care pretinde că este titularul vreunui drept real, altul decât cel de proprietate, asupra bunului său.

Dreptul la acțiunea negatorie este imprescriptibil.

Așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit de D. G., reclamanta nemaiproducând alte probe contrare, . reprezentanții primăriei, în accepțiunea lui S. A.) nu-i nesocotește în niciun fel dreptul său de proprietate, neexercitând acte de folosință asupra terenului în litigiu, deci acest capăt din acțiunea introductivă de instanță urmează a fi respins.

În ceea ce privește capătul 3 din acțiunea reclamantei privind revendicarea terenului, instanța reține că, potrivit art. 563 C.civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune astfel.

Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut.

Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă.

De asemenea, potrivit art. 566 alin. 1 și 2 C.civ., pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat. În aceleași condiții, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii.

Posesorul cu rea-credință sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, și la restituirea fructelor produse de bun până la înapoierea acestuia către proprietar.

S. A. nu a dovedit însă că terenul revendicat este ocupat fără drept de . reprezentanții primăriei și folosit de aceștia, deci acțiunea sa în revendicare urmează a fi și ea respinsă ca nefondată. De altfel, nu s-a dovedit în niciun mod că terenul în litigiul ar fi ocupat fără drept de vreo persoană, ba mai mult o parte din . folosită chiar de reclamantă, respectiv suprafața de 2375 mp., așa cum s-a concluzionat în raportul de expertiză tehnică D. G..

Pentru a fi admisă o acțiune în revendicare reclamanta trebuia să cheme în judecată pe pârâții care îi ocupă pe nedrept terenul și îl folosesc, nu să se mulțumească la a afirma în acțiune că nu-i cunoaște pe aceștia și că alte persoane aflate în situația ei au triumfat în demersuri judiciare similare.

Este obligația reclamantei să identifice posesorii acaparatori ai terenului proprietatea sa și apoi să-i cheme în judecată, pentru a putea, eventual, să aibă câștig de cauză într-o acțiune în revendicare.

Pe cale de consecință, fiind respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind revendicarea, se vor respinge ca atare și capetele 2 și 4 din acțiune privind obligarea comunei Mușătești să ridice construcțiile edificate pe terenul în litigiu și plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință a respectivului imobil.

Pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. C. MUȘĂTEȘTI, reprezentată prin primar P. M., cu sediul în ., excepție ridicată din oficiu.

Respinge în totalitate acțiunea reclamantei S. A., domiciliată în municipiul București, ., sectorul 1, prin procurator S. A.-V., cu același domiciliu, față de această pârâtă, ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge ca inadmisibil capătul din cererea reclamantei cu privire la constatarea dreptului de proprietate asupra terenului de 6300 m.p., compus din două parcele și situat în ., județul Argeș, punctul „Mărăcini”, cerere formulată în contradictoriu cu pârâta . primar P. M., cu sediul în ..

Respinge ca neîntemeiate cererea formulată de reclamantă privind constatarea faptului că pârâta . titulara vreunui dezmembrământ al dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitație, servitute și superficie) cu privire la același teren, cererea reclamantei privind revendicarea aceluiași teren, precum și cererile formulate la punctele doi și patru din acțiune, toate acestea în contradictoriu cu pârâta .> Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17 decembrie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M.-M. B. A.-M. C.-U.

Red. M.M.B.

Tehnored. A.D.

Ex.5/