Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 716/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 716/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 03-07-2014 în dosarul nr. 3814/216/2013
Dosar nr._ acțiune în răspundere
contractuală
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
Operator de date cu caracter personal nr. 5012
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 716/2014
Ședința publică de la 03 iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. U.
Grefier E. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. I. I. și pe pârâta C. V. (Victorița), având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
Fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 24 iunie 2014, iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată:
Sub nr._ /23 decembrie 2013 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș cererea formulată de reclamantul C. I. I. împotriva pârâtei C. V., prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 500 euro sau echivalentul în lei al acestei sume, în cuantum de 2.200 lei, precum și cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru în sumă de 161 lei.
În motivarea cererii s-a arătat că în luna iulie 2013 reclamantul a împrumutat-o pe pârâta C. V. cu suma de 400 euro, iar ulterior cu încă 100 euro, evaluând suma totală împrumutată în lei la 20.000.0000 lei rol, respectiv 2.000 lei. S-a mai arătat că părțile s-au înțeles ca aceasta suma să fie restituită până la data de 01.08.2013, precizând că pârâta avea nevoie de bani și că s-au aflat în relații de prietenie, fiind o veche cunoștință a reclamantului. S-a mai menționat că în nenumărate rânduri reclamantul i-a solicitat pârâtei să-i restituie suma de bani și de fiecare dată i s-a spus că de îndată ce va primi acești bani de la fiul său îi va trimite datoria. Pârâta a promis astfel ca va plăti suma în cursul lunii octombrie 2013, mai târziu în cursul lunii noiembrie 2013, dar nu și-a onorat obligația asumată, astfel că prin notificarea nr. 47/05.11.2013 a Cabinet Avocat V. Al. C. și primită de aceasta la data de 11.11.2013, reclamantul a solicitat restituirea sumei de 500 euro. După primirea notificării, pârâta a promis că va achita suma împrumutată până la jumătatea lunii decembrie 2013, dar nici de aceasta dată nu a restituit suma de bani. În drept, s-au invocat art. 2158, art. 2161 C.civ., iar în dovedirea cererii s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâtei, proba cu înscrisuri.
Odată cu cererea de chemare în judecată, reclamantul a depus și înscrisuri (înscrisul sub semnătura privată constatator al împrumutului de consumațiune, denumit „chitanță”, notificarea nr. 47/05.11.2013 împreună cu confirmarea de primire, copie CI reclamant, procesul-verbal de informare pentru mediere nr. 5/23.12.2013 ale Cabinet Individual V. Al. C.).
La data de 25 aprilie 2014 s-a înregistrat la dosar un memoriu formulat de reclamant.
În încheierea de ședință din data de 27 mai 2014 s-a consemnat că reclamantul a precizat că înscrisul depus odată cu cererea de chemare în judecată denumit „Chitanță” are legătură cu această cauză, însă S. M. nu există, obligându-se să prezinte originalul înscrisului.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul C. I. I. a formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei C. V., solicitând obligarea pârâtei la restituirea sumei de 500 euro sau echivalentul în lei al acestei sume, invocând un contract de împrumut încheiat între părți, consemnat în înscrisul sub semnătură privată denumit „Chitanță”. În cuprinsul acestui înscris s-a consemnat doar că numita „C. Victorița” a primit sub formă de împrumut de la „S. M.” suma de „20 milioane = 400 Eu”, ca dată a scadenței data de „1 august”, înscrisul fiind semnat de „C. V.”. De asemenea în acest înscris apare mențiunea executată după prima semnătură „În plus încă 100 EU total 500 E”, urmată de o altă semnătură.
Înscrisul doveditor al convenției a fost depus la dosar în copie (copia înscrisului depusă la dosarul cauzei este conformă cu originalul prezentat de reclamant, așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 24 iunie 2014).
Despre acest înscris reclamantul a precizat în mod expres că reprezintă dovada împrumutului acordat de el pârâtei, menționând însă că S. M. nu există.
Obiectul cauzei îl reprezintă deci o acțiune în răspundere contractuală, respectiv executarea unei obligației contractuale de restituire a unei sume de bani împrumutate, în condițiile în care s-a încheiat între părți un înscris constatator al convenției respective.
Cu privire la contractul de împrumut în litigiu, dovedit cu înscrisul „chitanță”, având ca obiect suma de 400 +100 EUR, nu există nicio dovadă a datei încheierii convenției și nici măcar a datei scadenței, în cuprinsul înscrisului nefiind menționat nici un an, ci doar data de 1 august. Reclamantul a susținut în cererea de chemare în judecată că împrumutul a fost acordat în luna iulie 2013, iar data convenită pentru restituire a fost 1 august 2013, susținerile sale nefiind confirmate însă de alte probe. Cât privește autorul scrisului din „chitanță”, reclamantul a precizat că pârâta este cea care a scris acea chitanță, în întregul său.
Raportat la susținerile reclamantului cu privire la data contractului de împrumut, respectiv iulie 2013, potrivit disp. art. art. 2158 cod civil rap. la art. 1178 Cod civil, nefiind necesară forma scrisă pentru valabilitatea contractului, dovada acestuia se poate face cu orice mijloc de probă, cu respectarea condițiilor generale referitoare la încheierea contractului prev. de art. 1166 și urm. Cod civil.
Potrivit disp. art. 1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, iar art. 1350 Cod civil prevede că orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat.
Esențial însă pentru a se reține existența și a se putea analiza valabilitatea unui contract de împrumut, ale cărei clauze esențiale sunt consemnate în înscrisul sub semnătură privată denumit „chitanță”, este să se poată stabili legătura între părți și persoanele menționate în cuprinsul acelui înscris. Astfel, conform art. 1166 Cod civil, contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic, iar potrivit art. 1179 Cod civil, condițiile esențiale pentru validitatea unui contract sunt: capacitatea de a contracta; consimțământul părților; un obiect determinat și licit; o cauză licită și morală.
Referitor la conținutul contractului în discuție, dovedit exclusiv cu înscrisul sub semnătură privată denumit „chitanță”, potrivit art. 1269 Cod civil, care reglementează regulile subsidiare de interpretare, dacă, după aplicarea regulilor de interpretare, contractul rămâne neclar, acesta se interpretează în favoarea celui care se obligă.
Astfel, numele reclamantului C. I. nu este menționat în nici un fel în cuprinsul înscrisului, singurul nume care apare este cel a numitei „S. M.”, persoană despre care chiar reclamantul a spus că nu există. În acest condiții, îi este profitabilă pârâtei imposibilitatea identificării creditorului, cel de la care a primit împrumutul.
Reclamantul nu a făcut dovada niciunei legături între el și împrumutul consemnat în înscrisul denumit „chitanță”, deci nu a dovedit existența vreunui raport juridic între el și pârâta C. V.. Disp. art. 1270 Cod civil, prevăd că forța obligatorie constă în aceea că un contract valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, or, în cauză, reclamantul nu a dovedit că este parte contractantă în împrumutul invocat.
Față de cele menționate, se reține că înscrisul denumit „chitanță” invocat de reclamant în sprijinul pretențiilor sale nu îndeplinește toate cerințele prevăzute de lege pentru valabilitate, neprecizându-se părțile contractante (reclamantul C. I. nu este menționat iar „S. M.” nu există) și datele lor de identificare, suma împrumutată, atât în cifre cât și în litere (există două sume menționate în același înscris, în mod separat), natura împrumutului, respectiv cu sau fără dobândă, data acordării împrumutului precum și data scadenței, respectiv anul.
Față de probele administrate în cauză se apreciază că cererea formulată de reclamantul C. I. I. împotriva pârâtei C. V., cu privire la restituirea sumei de 500 euro sau echivalentul în lei al acestei sume, este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamantul C. I. I., CNP:_, domiciliat în . valea Danului, județul Argeș, împotriva pârâtei C. V., CNP:_, domiciliată în municipiul Curtea de Argeș, ., județul Argeș.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 iulie 2014.
Președinte, M. U. | ||
Grefier, E. P. |
UM/2ex/27.10.2014
| ← Fond funciar. Sentința nr. 721/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1281/2014. Judecătoria... → |
|---|
