Fond funciar. Sentința nr. 643/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 643/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 631/216/2014
Dosar nr._ fond funciar cerere de repunere în termen
Operator de date cu caracter personal nr.5012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 643
Ședința publică de la 24 iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M.-M. B.
Grefier: N. R.
Pe rol fiind spre soluționare cauza civilă privind pe reclamanta G. F. și pe pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ reprezentată de președinte-primar N. D., având ca obiect fond funciar - cerere de repunere în termen.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, lipsă fiind reprezentantul legal al pârâtei.
Procedura legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, precum și faptul că pricina se află la primul termen de judecată, aspect pe care instanța îl constată.
S-a identificat reclamanta cu carte de identitate . nr._, CNP_.
Instanța pune în discuție competența Judecătoriei Curtea de Argeș.
Reclamanta precizează că lasă la aprecierea instanței.
Instanța, verificându-și din oficiu competența, conform art. 131 Cod procedură civilă, constată că Judecătoria Curtea de Argeș este competentă funcțional, material și teritorial pentru a soluționa cauza de față, raportat la dispozițiile art. 94 pct. 4 și art. 107 Cod procedură civilă.
Instanța pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului.
Reclamanta precizează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Instanța în baza art. 258 alin. 1 și 2 raportat la art. 255 Cod procedură civilă, încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciază că nu se mai impune stabilirea unei durate estimative a cercetării procesului, declară încheiată cercetarea procesului, conform dispozițiilor art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reclamanta solicită admiterea cererii de repunere în termen așa cum a fost formulată. Arătă că este moștenitoarea autorului care a fost membru al vechii obști, ea formulând o cerere și la primărie pentru retrocedare. Familia lor este compusă din șapte frați, iar înainte doar patru dintre ei au formulat cerere de reconstituire, reclamanta crezând că s-a formulat atunci cerere în numele tuturor.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /18 februarie 2014, reclamanta G. F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș, să fie repusă în termenul legal de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor de fond funciar, după autorul său, A. Bîngă.
În motivarea cererii s-a arătat că autorul reclamantei a avut calitatea de moșnean în cadrul Obștii Moșnenilor Argeșeni, nedivizată. El a deținut 100 de puncte la poziția 8 Conform anexei 39 din HG nr.890 /2005, membrii Obștii Moșnenilor Argeșeni au mandatat un reprezentant ales, pe domnul V. V., să formuleze cererea de reconstituire a dreptului d e proprietate pentru suprafața de 2020, 14 ha. reprezentând averea acelei obști. După o judecată începută în anul 2006 și terminată în anul 2013, prin decizia nr. 2662/20 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, s-a considerat că cererea formulată este nelegală, deoarece reconstituirea trebuia cerută separat, de fiecare moșnean în parte, Obștea fiind doar administratorul suprafeței de teren. Reclamanta a luat cunoștință despre această decizie la data de 2 februarie 2014, atunci născându-se și dreptul său de a solicita repunerea în termenul de formulare a cererii de reconstituire.
În drept, s-au invocat dispozițiile HG nr.890/2005, ale Legii nr.247/2005 și art. 19 din Decretul 167/1958.
Reclamanta a depus la dosar: adeverința nr. 50/27 februarie 2014 eliberată de Obștea Moșnenilor Argeșeni, actul său de identitate, cererea de validare ca moșnean pentru reclamant formulată la data de 18 februarie 2014 la Primăria Curtea de Argeș, extras din tabloul moșnenilor argeșeni întocmit pe baza tabelului din 1943 și a anexelor la hotărârile Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș nr. 599/2002 și nr. 123/2006, procesul-verbal din data de 2 februarie 2014 al Adunării Ordinare a Obștii Moșnenilor Argeșeni și decizia civilă nr. 2662/20 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ .
Pârâta a depus întâmpinare (f.39-42), prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca fiind inadmisibilă sau tardiv introdusă. S-a arătat că, potrivit art. 2522 Cod civil, cel care, din motive temeinice, nu și-a exercitat în termen dreptul la acțiune supus prescripției poate cere organului de jurisdicție competent repunerea în termen și judecarea cauzei. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depășirea termenului de prescripție. Reclamanta nu a făcut dovada unor împrejurări de fapt care au reprezentat o piedică la depunerea cererii sale de reconstituire în termenul legal până la care se putea formula cererea de față. Acest ultim termen a expirat la data de 20 decembrie 2013, după 30 de zile de la pronunțarea deciziei nr. 2662 de către Tribunalul Argeș, Nu prezintă relevanță data la care reclamanta a luat efectiv la cunoștință de soluția pronunțată de acea instanță.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că cererea sa nu poate fi inadmisibilă sau tardiv introdusă, câtă vreme poate solicita repunerea în termen numai după ce Tribunalul Argeș a considerat că obștea nu putea formula cererea de reconstituire în numele membrilor săi, ci doar aceștia, individual, trebuiau să o facă. Această decizie s-a pronunțat la 20 noiembrie 2013, iar reclamanta a luat la cunoștință de ea după motivare, în cadrul adunării Obștii din data 2 februarie 2014. Reclamanta a mai depus la dosar un certificat nr. 5774/27 aprilie 2000 emis de Consiliul Local Curtea de Argeș, sentința civilă nr. 16/PJ/9 mai 2000 de înființare a Obștii Moșnenilor Argeșeni ca persoană juridică. Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Actuala Obște a Moșnenilor Argeșeni este o persoană juridică înființată în baza Legii nr. 1/2000, prin sentința civilă nr. 16/PJ/9 mai 2000 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. 14/PJ/2000, sentință rămasă irevocabilă.
Dintr-un tablou al moșnenilor argeșeni întocmit în baza tabelului din 1943 care cuprindea vechii moșneni, precum și a unor hotărâri ale Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș pronunțate în anul 2002, respectiv în anul 2006, tablou certificat de Obștea Moșnenilor Argeșeni, rezultă că numitul A. Bîngă a avut calitatea de moșnean în trecut (poziția 8 din acel tablou), iar moștenitoarea actuală a acestuia este și reclamanta G. F..
Vechea Obște a Moșnenilor Argeșeni deținea, înainte de 1945, suprafața de 2.020 ha și 700 mp. teren în 7 parcele, având inițial 243 membri, conform unui tablou din data de 11 mai 1935.
După apariția Legii nr. 18/1991 și a celorlalte legi de fond funciar, obștii i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor suprafețe de teren, prin hotărâri succesive ale Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș emise în perioada 2002-2006. Ultima hotărâre, nr. 123/26 octombrie 2006, a acestei comisii, care a avut ca obiect reconstituirea suprafeței de 48,5 ha, a fost contestată în instanță de către obște, iar prin decizia civilă irevocabilă nr. 2662/20 noiembrie 2013 a Tribunalului Argeș pronunțată în dosarul nr._, i-a fost respinsă plângerea, reținându-se că obștea nu putea solicita reconstituirea în procedura în fața comisiei de fond funciar, deoarece toți membrii săi, luați individual, nu au formulat cerere de reconstituire în nume propriu, conform art. 46 din Legea nr. 18/1991 republicată.
Astfel, ca urmare a acestei decizii irevocabile a instanței, reclamanta G. F., moștenitoare a unui membru al vechii obști existente înainte de 1945, numitul A. Bîngă, a formulat cererea de față, susținând că trebuie repusă în termenul de a formula cerere de retrocedare, deoarece acum, prin pronunțarea hotărârii Tribunalului Argeș, i s-a născut acest drept legal.
Se apreciază că prezenta cerere a reclamantei a fost formulată pentru repunerea într-un termen de decădere, termen reglementat de art. 180-186 Cod procedură civilă. Termenul în discuție nu poate fi unul de prescripție, reglementat de art. 2517-2544 Cod civil.
Potrivit art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate privind terenurile forestiere au putut fi formulate până la data de 30 noiembrie 2005.
Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, care reglementează modalitatea de depunere a cererii de reconstituire și organul competent să o soluționeze, stabilește că în cazul nedepunerii acestei cereri în termenul prevăzut de lege, partea interesată este decăzută din termen.
Acest termen prevăzut în mod expres de legea specială are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, întrucât, ca termen de drept civil, nesocotirea lui atrage stingerea dreptului subiectiv civil de reconstituire, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza și rezolvarea cererii de reconstituire.
Ca termen de decădere materială, potrivit art. 2548 Cod civil, acesta nu este supus suspendării și întreruperii, afară de cazul când legea dispune altfel.
Ca termen procesual de decădere, art. 184 Cod procedură civilă vorbește doar de cazurile de prelungire a acestuia, făcând referire la instituția întreruperii sale.
Legea procesuală civilă reglementează și instituția repunerii în termenul procesual de decădere, aplicabilă și în speța de față.
Potrivit art. 186 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând repunerea sa în termen.
Reclamanta G. F. nu a făcut dovada unei cauze temeinic justificate, care să o fi împiedicat să formuleze personal cererea de reconstituire în termenul prevăzut de legile fondului funciar, cerere pe care să o depună la C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș.
Împrejurarea că toți membrii obștii ar fi desemnat un mandatar comun în anul 2006 care să le reprezinte interesele și să formuleze cerere pentru ei, nu este un motiv temeinic justificat, reclamanta trebuind să cunoască legea și să formuleze ea personal cerere de reconstituire, iar după aceea își putea desemna un mandatar care să îi reprezinte interesele în fața comisiei de fond funciar și mai apoi, după caz, în fața instanțelor judecătorești.
Mai mult decât atât, data de la care s-ar calcula cele 15 zile pentru formularea cererii de față este 20 noiembrie 2013, când s-a pronunțat în mod irevocabil Tribunalul Argeș asupra plângerii obștii, prin decizia nr. 2662/2013, iar nu 2 februarie 2014, când reclamantei i s-ar fi adus la cunoștință conținutul acelei hotărâri judecătorești.
Orice termen procedural de decădere se calculează de la data când persoana în cauză putea cunoaște motivul care a dus la nașterea dreptului său de a cere repunerea în termenul prevăzut de lege, această posibilitate producându-se în speță la data de 20 noiembrie 2013, când reprezentantul obștii a fost și prezent în sala de ședință la Tribunalul Argeș și a știut că pricina a rămas în pronunțare.
Nu poate fi primită susținerea reclamantei că prin acea decizie pronunțată de Tribunalul Argeș la 20 noiembrie 2013 i s-a stabilit dreptul individual la reconstituire, deoarece acest drept este conferit de lege.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate trebuia formulată în mod individual de către reclamantă la momentul când aceasta era îndreptățită și în termenul prevăzut de această lege, neștiința reclamantei neconstituind acum un motiv de repunere în termenul de a formula aceeași cerere.
Prin decizia irevocabilă a Tribunalului Argeș din 20 noiembrie 2013 nu s-a făcut altceva decât să se verifice dacă s-a respectat legea și dacă ea a fost aplicată în mod corect, nestabilindu-se prin acea hotărâre niciun drept propriu al fiecărui membru al Obștii Moșnenilor Argeșeni la reconstituire. S-a apreciat doar că obștea nu putea formula o astfel de cerere de reconstituire pentru membrii săi, ci aceștia trebuiau să depună cereri individuale, însă în termenul prevăzut de legile fondului funciar.
În raport de toate cele ce precedă, în baza art. 186 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei.
Pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de repunere în termen formulată de reclamanta G. F., CNP_, domiciliată în municipiul Curtea de Argeș, . 159 D, județul Argeș, în contradictoriu cu pârâta C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș, cu sediul în municipiul Curtea de Argeș, Bulevardul Basarabilor, numărul 99, județul Argeș.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 iunie 2014.
Președinte, M.- M. B. | ||
Grefier, N. R. |
Red. Jud. M.M.B.
Tehnored. A.D.
Ex. 4/03 iulie 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 570/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 720/2014.... → |
|---|
