Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4010/2013. Judecătoria DEVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4010/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 5751/221/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA
D., . nr. 35
Tel: 0254_/ Fax: 0254_ / e-mail_
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4010/2013
Ședința publică din data de 03.10.2013
Instanța constituită din:
Președinte: C. C.- judecător
D. E. - grefier
Pe rol fiind soluționarea cauzei privind pe reclamanta S.C. E.ON E. R. S.A. în contradictoriul cu pârâtul V. S., având ca obiect – cerere cu valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima și a doua strigare nu se prezintă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care :Procedând în conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea, potrivit dispozițiilor art. 107 coroborat cu art. 94 pct. 1 lit. j Cod procedură civilă și în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față constată:
Prin cererea formulată și înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 30.07.2013, reclamanta S.C. E.ON E. R. S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul V. S., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei totale de 824,53 lei, compusă din suma de 731,53 lei reprezentând contravaloare gaze naturale livrate în perioada octombrie 2011 – iulie 2012 și suma de 93,37 lei, reprezentând penalități de întârziere, calculate până la data de 21.02.2013, precum și penalități de întârziere până la plata efectivă a debitului restant, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, în esență, reclamanta a arătat că în baza relațiilor contractuale existente, i-a furnizat pârâtului gaze naturale, pentru care a întocmit facturi fiscale conform opisului anexat. A mai arătat că deși termenul de plată a ajuns la scadență, pârâtul nu a înțeles să-și respecte obligația de plată asumată, astfel că în temeiul art. 5.1 din contractul încheiat, acesta datorează și penalități de întârziere.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1270 din Noul cod civil și art. 1025-1032 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Reclamanta a anexat cererii de chemare în judecată, copia contractului de furnizare al gazelor naturale, centralizatorul facturilor de gaze naturale și al penalităților calculate, copii după facturile fiscale emise.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru ase apăra. Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 50 lei taxă judiciară de timbru.
În cauză au fost încuviințate și s-au administrat probe cu înscrisuri.
Analizând acțiunea comercială de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:
La data de 01.10.2009 între părți s-a încheiat un contract de furnizare reglementată a gazelor naturale (filele 19 -20 din dosar), durata contractului fiind nedeterminată.
În perioada octombrie 2011 – iulie 2012, reclamanta a livrat pârâtului gaze naturale în valoare de 731,53 lei pentru care a emis cele șapte facturi fiscale depuse la dosar, facturi rămase neachitate. Potrivit dispozițiilor contractuale, în caz de neplată la scadență a facturilor emise, pârâtul datora și penalități de întârziere convenționale.
Fiind în prezența unei obligații de a da – a pălti o sumă de bani – și făcându-se dovada raportului juridic obligațional prin depunerea de către reclamantă a contractului de prestări servicii și a facturilor fiscale emise, instanța va analiza în ce măsură creanța pretinsă de reclamantă este certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art. 662, alin. 2 din Noul Cod de Procedura Civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță. În plus, alin. 3 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță. Totodată, creața este exigibilă când este ajunsă la scadență.
Din analiza înscrisurilor depuse de reclamantă, instanța constată că aceste condiții sunt îndeplinite, dovadă în acest sens fiind atât contractul părților încheiat la data de 01.10.2009 cât și facturile fiscale – documente acceptate la plată de către pârât așa cum rezultă din faptul că existența debitului nu a fost contestată în prezenta procedură.
Astfel, în măsura în care reclamanta și-a executat obligația de furnizare a gazelor naturale, s-a născut în sarcina pârâtului și obligația de achita prețul stabilit în facturile emise în baza convenției dintre părți. Cum pârâtul nu a înțeles să conteste pretențiile reclamantei, prin dovada pozitivă a faptului plății sau a caracterului lor neîntemeiat, instanța apreciază că, în cauză, reclamanta a făcut pe deplin dovada existentei în patrimoniul său a unei creanțe certe, lichide și exigibile în sumă totală 731,53 lei reprezentând contravaloare gaze naturale livrate în perioada octombrie 2011 – iulie 2012. Pe de altă parte, întrucât pârâtul nu a produs nici o dovadă din care să rezulte stingerea obligației de plată a creanței, în sarcina ei ia naștere, conform art. 1082 din Codul Civil de la 1864 (text în vigoare la data încheierii contractului și aplicabil în raport cu dispozițiile art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil), dubla prezumție, respectiv a neexecutării obligației de plată asumată contractual și a culpei sale în neexecutare.
Cu privire la pretențiile constând în penalități convenționale, în cuantum de 93,37 lei aferente debitului principal, instanța constată că părțile au determinat anticipat echivalentul prejudiciului suferit de reclamantă ca urmare a executării cu întârziere a obligației de către pârât, acestea reprezentând o obligație accesorie celei principale de achitare a debitului, astfel că sunt datorate până la stingerea prin plată sau altă formă de stingere a obligației principale.
Existența acestei obligații decurge din cuprinsul art. 5.1 din contractul părților, în care s-a stipulat obligația pentru pârât de a suporta penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, ce este în procent de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 120 alin. (7) din Codul de procedură fiscală.
În aceste condiții, ținând seama că scadența debitului a fost stabilită în termen de 30 zile de la emiterea facturilor pentru debit, cum rezultă din contract și cuprinsul facturilor, instanța apreciază că este întemeiat și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere atât cele solicitate, cât și pe viitor până la plata integrală a debitului restant.
Prin urmare, având în vedere că potrivit art. 969 Cod civil de la 1864 convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, instanța apreciază acțiunea de față ca fiind întemeiată, urmând a se dispune în consecință.
În temeiul art. 453, alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, va obliga pârâtul și la plata sumei de 50 lei către reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate de plata taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. E.ON E. R. S.A., cu sediul procesual ales în Timișoara, .-28, jud. T., în contradictoriu cu pârâtul V. S., cu domiciliul în D., ..G, ., ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 731,53 lei, cu titlu de contravaloare gaze naturale, furnizate în perioada octombrie 2011 – iulie 2012 și suma de 93,37 lei, reprezentând penalități de întârziere, calculate până la data de 21.02.2013 și care se vor calcula și în continuare, în cuantum de 0,04 %, pe zi de întârziere, până la data achitării integrale a debitului principal.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria D..
Pronunțată în ședință publică azi, 03.10.2013.
P., GREFIER,
C. C. D. E.
Red. 4 ex.
CC / DE
03.10.2013
| ← Anulare act. Sentința nr. 1088/2013. Judecătoria DEVA | Pretenţii. Sentința nr. 4414/2013. Judecătoria DEVA → |
|---|
