Anulare act. Sentința nr. 2505/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2505/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 17385/225/2012
Dosar nr._ anulare act
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă nr. 2505
Ședința publică din data de 23.05.2013
Instanța constituită din:
Președinte: A. - M. B.
Grefier: C. C.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de reclamantul M. I. G. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. Distribuție S.A. având ca obiect anulare act.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.05.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr._ la data de 23.11.2012, reclamantul M. I.G., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. Distribuție S.A. a solicitat ca instanța îin urma probelor administrate, prin hotărâre judecătoreasca, sa se dispună anularea notei de constatare NTL nr._ din 19.09.2012 încheiata de reprezentanții pârâtei, anularea facturilor nr._/25.09.2012 respectiv nr._/25.09.2012 în valoare totală de 988,42 lei. A solicitat de asemenea obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, arat ca în data de 19.09.2012 s-a încheiat nota de constatare mai sus menționata, s-au inventariat receptoarele electrice și au ridicat vechiul contor, procedând la înlocuirea acestuia, reținând ca contorul electric monofazat a fost găsit cu borna nr. 1 (intrare faza) arsa, perlata si ciupită si capacul de plastic de la bornele contorului electric prezintă urme de ardere, înnegrire în dreptul bornei nr. 1 (intrare faza) si cadrul metalic al tabloului electric in care se afla contorul electric prezintă urma de arc electric in dreptul bornei nr. 1 (intrare faza).
A învederat faptul că apreciază abuziv modul de abordare al instituției pârâte si consideră că nu a intervenit asupra contorului electric, iar facturile nr. nr._/25.09.2012 respectiv nr._/25.09.2012 cu valoare totala de 6988,42 lei sunt lipsite de temei legal deoarece valoarea este exagerat de mare in raport de consumul efectiv și nu trebuia calculata valoarea in sistem paușal.
A menționat faptul că a convocat pârâta în vederea rezolvării litigiului pe cale amiabila pentru data de 05.11.2012 dar aceasta nu a dat curs convocării ci a emis ea o invitație la Ramnicu V..
A solicitat admiterea acțiunii și anularea notei de constatare NTL nr._ din 19.09.2012 încheiata de reprezentanții societății parate precum si anularea facturilor nr._/25.09.2012 respectiv nr._/25.09.2012 cu valoare totala de 6988,42 lei.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 1270 si urm. C. civ.
În dovedirea acțiunii a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, următoarele înscrisuri: convocare pentru conciliere directă, nota de constatare NTL nr._ din 19.09.2012 si facturile nr._/25.09.2012 respectiv nr._/25.09.2012, bon de mișcare /resigilare, dovezi comunicare, proces verbal din 05.11.2012, adresa nr. RO 40/_/19.10.2012.- S.C. C. Distribuție S.A.
La data de 20.12.2013 reclamantul M. NI. G. a depus la dosarul cauzei precizare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat anularea notei de constatare NTL nr._ din 19.09.2012 încheiată de reprezentanții paratei, inexistenta dreptului de creanța a pârâtei pentru suma de 6988,42 lei si pe cale de consecința, anularea facturilor nr._/25.09.2012 respectiv nr._/25.09.2012 cu valoare totala de 6988,42 lei care se bazează pe un consum fraudulos generat de o intervenție neautorizata la contor; obligarea paratei la recalcularea consumului de energie electrica potrivit prevederilor legale si contractuale dintre părți. A solicitat de asemenea obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii precizate a reiterat aspectele menționate în cererea de chemare în judecată.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru achitată cu chitanețele . nr.-_(57) din 21.11.2012, . nr._(55) din 31.01.2013, . nr._(56) din 31.01.2013 și . nr._(57) din 31.01.2013 și timbru judiciar.
Pârâta, legal citată cu un exemplar al acțiunii și înscrisurilor depuse de reclamantă și mențiunea de a depune întâmpinare conform art.114 ind. 1 alin.2 C.pr. civ., a formulat întâmpinare și cerere reconvențională .
Prin întâmpinare a invocat excepția netimbrarii cererii de chemare in judecata si anularea cererii ca netimbrata, raportat la
dispozițiile art. 20, alin. 1 si 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru, excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, raportat la dispozițiile art. 5 C., si declinarea cauzei spre soluționare Judecătoriei C., excepția inadmisibilitatii cererii privind anularea Notei de constatare NTL nr._/19.09.2012 („Nota de constatare") si a Facturii nr._/25.09.2012 si a Facturii nr._/25.09.2012, ("Facturile"), si respingerea cererii ca inadmisibila, iar pe fond, respingerea cererii ca neintemeiată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Reconvențional, a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 7.018,42 lei, reprezentând contravaloarea facturii nr._/25.09.2012 în valoare de 6.873,74 lei si a facturii nr._/25.09.2012, în valoare de 144,68 lei, ambele emise de C. Distribuție; obligarea reclamantului la plata dobânzii legale calculata de la data de scadentei facturilor și până la plata efectiva a acestora;obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la exceptia netimbrarii acțiunii, incvocată prin întâmpinare, raportat la dispozițiile art. 20, alin. 1 si 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru, a solicitat admiterea excepției netimbrarii cererii de chemare in judecata si anularea acesteia ca netimbrata în conformitate cu dispozitiile art. 20 alin.1 si 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru.
A menționat că cererea de chemare in judecata este supusa dispozițiilor art. 1 coroborat cu art. 2, alin. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, primul capăt de cerere fiind supus achitării unei taxe de timbru fixa in valoare de 12 lei, conform dispozițiilor art. 3, lit. a1 din Legea nr. 146/1997, cel de-al doilea capăt de cerere, anularea facturilor, evaluabil in bani, este supus achitării unei taxe de timbru calculata la valoarea de 7.018,42 lei, respectiv 532,10 lei potrivit dispozițiilor art. 2, alin. 1 din Legea nr. 146/1997, taxa judiciară de timbru pentru întreaga acțiune fiind de 544,10 lei.
În ipoteza în care reclamantul a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru si nu s-a conformat sarcinii impusa de instanța pana la acest a solicitat admiterea excepției netimbrarii si anularea cererii conform dispozitiilor art. 20, alin3 din Legea nr. 146/1997.
Cu privire la excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, raportat la dispozițiile art. 5 si 7 alin.1 din C.: a menționat că instanța competenta teritorial sa soluționeze prezenta cauza este Judecătoria C., in circumscripția căreia se afla sediul paratei C. Distribuție.
Au fost invocate următoarele argumente:
În conformitate cu dispozițiile art. 5 din C. "cererea de chemare in judecata se face la instanța domiciliului paratului", iar potrivit art. 7 alin.l din C. „cererea introdusa împotriva unei persoane juridice se face la sediul ei principal, iar C. Distribuție are sediul in Municipiul C., Județul D., ..
Potrivit Expunerii de motive a Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 Decembrie 2000 privind competenta judiciara, recunoașterea si executarea hotărârilor in materie civila si comerciala, la punctul 11 se arata ca: "Normele de competenta trebuie sa prezinte un mare grad de previzibilitate si sa se întemeieze pe principiul conform căruia competenta este determinata, in general, de domiciliul paratului si astfel, trebuie sa fie intotdeauna disponibila, cu excepția câtorva situații bine definite in care materia litigiului sau autonomia pârtilor justifica un alt factor de legătura. In cazul persoanelor juridice, domiciliul trebuie sa fie definit in mod independent, in vederea ameliorării transparentei normelor comune si a evitării conflictelor de competenta."
In speță pârâtul este C. Distribuție, persoana juridica, iar acesta are sediul in C., deci instanța competenta pentru soluționarea prezentului litigiu este cea de la sediul principal, respectiv Judecătoria C. si nu Judecătoria Drobeta Turnu Severin, cum greșit a înteles să se îndrepte Reclamantul.
Regula in aceasta materie este ca pricinile sunt de competenta instanței de drept comun din punct de vedere teritorial.
Instanța de drept comun din punct de vedere teritorial este instanța de la domiciliul paratului. Aceasta este sesizata ori de cate ori prin lege nu se dispune altfel.
Câtă vreme Reclamantul este cea care a declanșat litigiul, tot el este cel care trebuie sa se deplaseze la instanța in circumscripția căreia domiciliază paratul, iar nu invers. Doctrina a venit in sprijinul celor enunțate si a arătat ca: "Atat timp cat procesul nu a fost judecat, paratul beneficiază - in cadrul acțiunilor personale - de prezumția ca nu datorează nimic, presupunere ce corespunde în procesul civil prezumției de nevinovăție ce funcționează in procesul penal."
O altă considerațiune de interes practic ar fi si aceea ca in lipsa acestor dispoziții legale parații ar fi la discreția reclamanților de rea-credință.
Față de excepția inadmisibilitatii cererii privind anularea Notei de constatare si a Facturilor a solicitat respingerea cererii ca inadmisibila.
Au fost invocate următoarele argumente:
Cu privire la cererea privind anularea Notei de constatare, astfel cum este formulat acest capăt de cerere ar fi calificat drept o cerere in anulare ce are ca scop desființarea unor acte juridice.
Actul juridic, conform doctrinei si jurisprudentei, reprezintă manifestarea de voința a uneia sau mai multor parti, prin care se intenționeaza producerea unor efecte juridice. Actul juridic poate fi unilateral, atunci cand este rezultatul voinței unei singure parti si bilateral, atunci cand este rezultatul voinței coordonate a doua parti.
Nota de constatare a cărei anulare se solicita nu reprezintă un act juridic, asa cum acesta este definit de doctrina si jurisprudenta, deoarece nu este intocmit cu intenția de a produce efecte juridice.
Acesta reprezintă doar un document prin care s-a constatat o situație de fapt referitoare la starea tehnica a instalației electrice si a contorului electric pentru măsurarea energiei electrice, precum si numărul si categoria aparatelor electrocasnice utilizate de reclamant in imobilul pentru care a fost instalat aparatul de măsura al energiei electrice.
După cum se poate observa, nota de constatare reprezintă doar un document intern întocmit de angajații C. Distribuție in activitatea lor curenta de verificare si monitorizare a rețelelor de distribuție a energiei electrice si a elementelor componente ale acestora (inclusiv contorul pentru măsurarea cantității de energie electrica consumata) ce se afla iii patrimoniul subscrisei si sub paza juridica a reclamantului.
Nota de constatare se întocmește de angajații C. Distribuție, ce activează in Departamentul NTL (pierderi non-tehnice), de fiecare data cand aceștia realizează verificări/constatări asupra funcționalității si integralității instalației electrice si implicit sub paza juridica a consumatorului (n.n.: Reclamantul).
De regulă, in situația in care este posibil, aceste verificări se realizează cu acordul si in prezenta consumatorului căruia ii este atribuita in custodie instalația electrica (inclusiv contorul) indiferent unde aceasta este montata pe domeniul public sau in incinta proprietății private a consumatorului, tocmai pentru a nu exista suspiciuni de neconcludenta in acuratețea acestor verificări realizate de reprezentanții C. Distribuție.
Aceasta Nota de constatare întocmita la locul de consum al Reclamantului nu reflecta decât constatările angajaților C. Distribuție in ceea ce privește starea de fapt a instalației de energie electrica (inclusiv contorul).
Practic, în data de 19.09.2012, lucrătorii C. Distribuție s-au deplasat la domiciliul Reclamantului pentru a realiza o verificare la instalația de alimentare cu energie electrica si au constatat faptul ca
unitatea de măsura a energiei electrice (contorul) atribuit consumatorului prezenta urme de
intervenție neautorizata.
De asemenea, prin Nota de constatare s-a realizat, cu acordul fiicei Reclamantului, si inventarierea receptorilor electrici (aparate electrotehnice, corpuri de iluminat etc.) deținuți de Reclamant la locul de consum.
Față de aceste motive, a solicitat ca instanța să constate că actele întocmite in data de 19.09.2012 de lucrătorii C. Distribuție nu reprezintă decât documente interne necesare desfășurării activității societarii, acte prin care se reflecta situația de fapt de la domiciliul Reclamantului si schimbarea unității de măsura a energiei electrice atribuita consumatorului, astfel încât, aceste documente nu reprezintă acte juridice care sa cuprindă manifestarea de voința a pârtilor semnatare ale acestora.
În consecință, fata de aceste aspecte, a solicitat ca instanța să constate ca Nota de constatare nu constituie un act juridic care produce efecte juridice, iar in aceasta situație se impune admiterea excepției inadmisibilitatii acțiunii cu privire la nulitatea Notei de constatare.
Cu privire la cererea privind anularea Facturilor emise de C. Distribuție, a arătat că potrivit art. 6 din Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea, cu modificările si completările ulterioare ("Legea nr. 82/1991"), factura nu reprezintă decât un document justificativ, care sta la baza inregistrarilor in contabilitatea furnizorului/prestatorului si a cumpărătorului, respectiv beneficiarului, ea fiind un mijloc de proba cu privire la operațiunea facturata, neavand calitatea de act juridic, in temeiul art 948 din vechiul Cod Civil.
Astfel, factura nu este un act juridic, ci un simplu document fiscal, ce se întocmește in scopul înregistrării in contabilitate a operațiunilor economico-financiara, asa cum rezulta din prevederile art. 6 din Legea nr. 82/1991.
F. de natura facturii, așa cum este aceasta precizata in Legea nr. 82/1991 si in legislația fiscala in general, nu se poate cere pe cale de acțiune in justiție nulitatea absoluta a facturilor pentru neîndeplinirea condițiilor de validitate ale actului juridic, eventualele deficiente privind conținutul facturii putând fi invocate ca apărări vizând foita probanta a acesteia pentru pretențiile înscrise in document de emitentul sau.
Aceasta opinie juridica este constatată și în jurisprudenta Inaltei Curți de Casație si Justiție - Secția Comerciala, prin Decizia nr. 1017 din data de 26 Martie 2009, precum si prin Sentința Civila nr. 5107 din data de 19 Octombrie 2009 pronunțata de Judecătoria Slatina.
In concluzie, fata de aceste aspecte, a solicitat ca instanța să observe că factura ce constituie obiectul prezentului litigiu, nu reprezintă decât document justificativ a cărei anulare nu poate fi solicitata pe calea unei acțiuni in justiție, iar în aceste condiții se impune admiterea excepției inadmisibilitatii acțiunii cu privire la anularea Facturii.
Pe fond, a susținut că cererea este neîntemeiată.
Astfel a arătat că în n data de 19.09.2012, o echipă de constatare din cadrul C. Distribuție - Departamentul NTL a procedat la efectuarea unui control la domiciliul reclamantului situat in Drobeta Turnu Severin, . nr. 9, ., ., controlul find realizat în prezența și cu acordul fiicei reclamantului, M. N..
În urma controlului realizat de C. Distribuție s-au constatat o . nereguli la grupul de măsurare a energiei electrice, respectiv: „contorul electric a fost găsit cu borna nr. 1 (intrare faza) arsa, perlata, ciupită; capacul de plastic de la bornele contorului electric prezintă urme de ardere, innegrire in dreptul bornei nr. 1 (intrare faza); cadrul metalic al tabloului electric in care s afla contorul electric prezintă urme de arc electric in dreptul bornei nr. 1 (intrare faza)".
Nota de constatare a fost semnata de fiica Reclamantului fara obiectiuni.
În toate cazurile in care se constata abateri de la normele legale privind consumul de energie electrica se intocmeste o nota de constatare intre împuternicitul furnizorului si consumator, care conține descrierea amănunțita a celor constatate.
Față de neregulile constatare la locul de consum al reclamantului, echipa de constatare C. Distribuție aflată la fața locului a procedat la invetariarea receptoarelor electrice efectuata in prezenta si cu acordul fiicei Reclamantului, a intocmit Nota de constatare si a fost schimbat grupul de măsura, conform Bonului de Mișcare nr._/19.09.2012 („Bonul de mișcare"), ambele documente fiind semnate de fiica Reclamantului.
Pe baza deficientelor consemnate în nota de constatare precum și în baza inventarului receptorilor electrici, C. Distribuție a emis Factura nr._/25.09.2012 in valoare de 6.873,74 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice de recuperat pe o perioada de 12 luni, din care s-a scăzut contravaloarea energiei electrice inregistrate de contor in aceasta perioada.
Cu privire la corectitudinea înscrisurilor întocmite in data de 19.09.2012 și în data de 25.09.2012, precum si a stării de fapt a celor constatate de echipa specializata a Departamentului NTL din cadrul C. Distribuție, arătam instanței de judecata ca documentele menționate mai sus, respectiv Nota de constatare, Bonul de Mișcare si Facturile sunt temeinice, valide si legal intocmite.
Instalația electrica si contorul se afla in paza juridica a reclamantului:
Unitatea de măsura a energiei electrice se afla in paza juridica a Reclamantului, acesta fiind direct răspunzător de bunurile date in custodia sa, indiferent daca prejudiciul suferit de C. Distribuție este unul născut din actiuni/inactiuni directe/indirecte provocate in mod nemijlocit de Reclamant sau de terțe persoane.
Încă de la data semnării contractului de furnizare a energiei electrice intre Reclamant si ., Reclamantului i s-a încredințat paza juridica a grupului de măsurare a energiei electrice.
Potrivit contractului de furnizare a energiei electrice, reclamantul si-a asumat obligația de păstrare in stare intacta a contorului de decontare, a plombele metrologice (sigiliile producătorului unității de măsura) si n plombelor furnizorului de la ca parul de borne.
Această obligație este una legala, fiind stabilita in art. 87 lit. b) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1007/2004, („Regulamentul"), potrivit căruia consumatorul (n.n.: Reclamantul) are obligația „sa mențină starea tehnica corespunzătoare a instalațiilor electrice proprii, in conformitate cu normele in vigoare" si de art. 110 din Regulament, potrivit căruia „Se interzice consumatorului sa intervină sub orice forma asupra grupurilor de măsurare a energiei electrice sau la celelalte instalații ale operatorului de rețea".
În concluzie, potrivit dispozițiilor legale invocate mai sus, paza juridica a grupului de măsurare (ce cuprinde, conform art. 4 pct. 22 din Regulament: contorul electric, transformatoarele de măsurare, elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare, inclusiv elementele de securizare) este atribuita consumatorului, astfel incat responsabilitatea păstrării integrității contorului, inclusiv a sigiliilor a revine consumatorului (n.n.: Reclamantul).
Prin paza juridica, potrivit doctrinei si jurisprudentei, se intelege puterea de direcție, control si supraveghere pe care o persoana o poate exercita in mod independent asupra unui-lucru.
Astfel, având in vedere ca unitatea de măsura a energiei electrice a fost atribuita in custodie Reclamantului, acesta este răspunzător pentru integralitatea contorului, indiferent daca prejudiciile aduse unitarii de măsura au fost cauzate de el in mod direct sau indirect, prin terțe persoane, cu intenție sau fara intenție.
Având in vedere acest aspect, C. Distribuție, in calitate de proprietar al lucrului alterat, este indreptatit sa obtina despăgubirea pentru prejudiciul suferit de la cei care au in paza juridica contorul pentru măsurarea energiei electrice.
Nu are importanta daca reclamantul a cauzat în mod direct prejudiciul, aceasta fiind răspunzătoare pentru actiunile-inactiunile sale sau ale terțelor persoane, având posibilitatea, dupa plata despăgubirilor, sa urmărească prin intermediul unei acțiuni in regres persoana direct responsabila (paznicul material), cu condiția sa faca dovada vinovăției acestuia.
Cu privire la noțiunea de consum fraudulos a arătat următoarele:
În ceea ce privește noțiunea de consum fraudulos în cazul energiei electrice, prezentăm mai jos definițiile legale ale acestei noțiuni, conferite prin legislația internă primară și secundară în vigoare, în domeniul energiei electrice.
În conformitate cu art. 90 alin. 2 lit. b) clin Regulament, reprezintă consum fraudulos „orice intervenție în instalația electrică, ce afectează funcționarea corectă a grupului de măsurare", furnizorul fiind îndreptățit să calculeze și să recupereze energia electrică consumată și neînregistrată de grupul de măsurare.
Potrivit reglementărilor legale în domeniul energiei, prin consum fraudulos se înțelege acel consum realizat în vederea obținerii unui folos material injust, de natură să cauzeze un prejudiciu.
În consecință, potrivit dispozițiilor legale invocate mai sus, paza juridică a grupului de măsurare (ce cuprinde, conform art. 4 pct. 22 din Regulament: (i) contorul electric, (ii) transformatoarele de măsurare, (iii) elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare, (iv) inclusiv elementele de securizare) este atribuită consumatorului, astfel încât responsabilitatea păstrării integralității sigiliilor și a contorului revine acestuia. In situația de fata, aceasta responsabilitate revine Reclamantului.
Potrivit definiției data prin Legea nr. 123/2012 privind energia electrica („Legea nr. 123/2012"), grupul de măsurare reprezintă ansamblul format din contor si transformatoarele de măsurare aferente acestuia, precum si toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare.
In categoria grupurilor de măsurare sunt cuprinse următoarele echipamente: (i) contoarele de energie electrică activă și reactivă, (ii) ceasurile de comutare, (iii) suma torul de putere, (iv) transformatoarele de măsură pentru intensitate și tensiune, (v) șirurile de cleme, (vi) siguranțele fuzibile aferente circuitelor de tensiune și altele asemenea.
In conformitate cu art. 87 lit. b din Regulament, consumatorul are obligația „să mențină starea tehnică corespunzătoare a instalațiilor electrice proprii în conformitate cu prevederile legale".
De asemenea, în conformitate cu art. 7 lit. h din Contractul - cadru de furnizare a energiei electrice aprobat prin Decizia nr. 57/1999 emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, consumatorul are obligația „să păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice și plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia și de la firida individuală de branșament".
Temeiul juridic pentru recuperarea energiei electrice de către C. Distribuție:
Baza legala pentru calcularea diferenței de consum o constituie Legea nr. 123/2012 si Regulamentul care, in art. 142 alin 4, precizează ca „in cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de un an pentru consumatorii casnici si de 6 luni pentru ceilalți consumatori".
Prin consumatori casnici se înțeleg acei clienți care utilizează energia electrica in scopuri exclusiv casnice, iar in categoria celorlalți consumatori se încadrează persoanele juridice sau alte tipuri de consumatori, potrivit legislației din domeniul energetic.
Prin emiterea Facturilor, C. Distribuție urmărește sa recupereze energia electrica tranzitată prin rețeaua electrica de gestiune, energie electrica care a fost consumata, nu a fost înregistrata pe contor si nici nu a fost facturata de furnizor, iar contravaloarea acesteia reprezintă prejudiciul cauzat paratei C. Distribuție.
În conformitate cu art. 109 alin. 2 din Regulament „In cazul in care deteriorarea grupului de măsurare, in orice mod, se produce din vina consumatorului, acesta va suporta costul reparației si al lucrurilor de demontare, verificare si remontare, precum si costul energiei electrice recalculate."
De asemenea, in baza art. 142 alin. 1 din Regulament, consumul de energie electrica se stabilește in sistem paușal, in situațiile in care consumul nu poate fi determinat prin măsurare. Potrivit alin. 2, sistemul paușal este definit ca fiind modul de stabilire a consumului de energie electrica in funcție de puterea instalata si de numărul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare electrice.
Astfel, energia electrica consumata de un receptor se stabilește ca produs intre puterea instalata a receptorului respectiv (exprimata in Kw), coeficientul mediu de cerere si durata de utilizare normala (exprimata in ore).
Când se constată ca asupra grupului de măsură au avut loc intervenții neautorizate ce afectează funcționarea acestuia in regim normal, cu scopul neînregistrării totale sau parțiale a consumului de energie electrica, indiferent de cauza, calculul energiei electrice consumate se realizează in mod paușal, potrivit art. 142 alin. 2 din Regulament ("consumul de energie electrica in sistem paușal se stabilește in funcție de puterea nominala a receptoarelor electrice si de durata de utilizare normată a acestora").
Potrivit legislației in domeniu, energia electrica reprezintă o marfa care trebuie achitata in baza indicatorilor înregistrați de unitatea de măsură a energiei electrice.
În conformitate cu art. 142 din Regulament, C. Distribuție are dreptul si obligația să recalculeze consumul Reclamantului pentru perioada anterioara de 12 luni de la data constatării intervențiilor neautorizate asupra instalației electrice si/sau a grupului de măsură si, să aplice prevederile legislației in vigoare in cazul in care se constata consum fraudulos prin aceste tipuri de manevre de eludare a consumului real.
Astfel, având in vedere ca energia electrica consumata nu a fost înregistrata in mod corect de unitatea de măsură, datorita intervențiilor neautorizate asupra instalației si a aparatului de măsură, cantitatea măsurată în sistem paușal va fi suportata de Reclamant, pentru o perioadă anterioară de 12 luni, conform fișei de evaluare a energiei electrice consumată și neînregistrată, mai puțin cantitatea înregistrată și achitată de Reclamant în această perioadă.
Emiterea facturii pentru recuperarea energiei electrice:
Astfel cum s-a arătat la cap. Situația de fapt, in data de 25.09.2012, pe baza inventarului receptorilor electrici efectuat la locul de consum al Reclamantului consemnat in Nota de constatare, C. Distribuție a emis Reclamantului Factura nr._/25.09.2012 in valoare de 6.873,74 lei si Factura nr._/25.09.2012, în valoare de 144,68 lei.
Aceste facturi au fost emise in conformitate cu art. 109 alin. 2 din Regulament care precizează ca „In cazul in care deteriorarea (trupului de măsurare, in orice mod, se produce din vina consumatorului, acesta va suporta costul reparației și al lucrurilor de demontare, verificare si remontare (Factura hr._/25.09.2012, in valoare de 144,68 lei), precum si contul energiei electrice recalculate (Factura nr._/25.09.2012 in valoare de 6.873,74 lei)”.
Calculul ce a condus la emiterea facturii pentru recuperarea energiei electrice si a serviciilor auxiliare, a fost realizat tinand cont de receptorii ce au fost inventariați, cu acordul fiicei Reclamantului la data întocmirii Notei de constatare, in raport de puterea instalata a receptorilor respectivi (exprimata in Kw), coeficientul mediu de cerere si durata de utilizare normată (exprimata in ore) a acestora.
De asemenea, din cantitatea totala rezultata a fost scăzuta cantitatea de energie electrica achitata de Reclamant pentru perioada in care a fost stabilit calculul, respectiv 20.09._12.
La acest calcul a fost aplicat tipul tarifului si valoarea acestuia stabilit de legislația in vigoare la momentul intocmirii Notei de constatare.
Luând in considerare totalitatea acestor elemente, a rezultat o energie electrica consumata in sistem pausal (pentru toate receptoarele Reclamantului) de 13.320 Kwh din care a fost scăzuta cantitatea de energie electrica inregistrata de grupul de măsurare si achitata de reclamant rezultând astfel o diferența de 12.077 kWh, reprezentând cantitatea de energie electrica de recuperat pentru cele 12 luni anterioare constatării.
C. Distribuție, prin emiterea acestei facturi, urmărește sa recupereze energia electrica tranzitată prin rețeaua electrica de distribuție, energie electrica care a fost consumata, nu a fost inregistrata de unitatea de măsura a energiei electrice, nu a fost facturata de furnizor, iar contravaloarea facturii reprezintă prejudiciul cauzat subscrisei C. Distribuție.
F. de cele prezentate anterior, se poate constata ca Facturile din cuprinsul cărora rezulta dreptul de creanța al C. Distribuție este intocmita in conformitate cu prevederile legale, este buna de plata, impunandu-se respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În susținerea cererii reconvenționale a invocat următoarele argumente:
Creanța C. Distribuție în valoare de 7.018,42 lei este certă, lichidă și exigibilă:
Potrivit art. 379 alin. 2 din C. „creanța certă este aceea a cărei existentă rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul".
Caracterul cert al creanței invocate rezultă din Facturile emise de C. Distribuție pentru recuperarea cantității de energie electrică consumată în mod fraudulos de Reclamant.
În conformitate cu art. 379 alin. 4 din C., „creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală".
Creanța avută de C. Distribuție asupra Reclamantului este lichidă, întrucât câtimea ei este exprimată în bani și este determinată prin facturile emise, dar neachitate.
În ceea ce privește exigibilitatea creanței avute de C. Distribuție, aceasta rezultă în mod indubitabil din cuprinsul Facturilor, întrucât data scadentă a acestora a fost in 10.10.2012, astfel încât exigibilitatea creanței avute de C. Distribuție este neîndoielnică.
Facturile sunt temeinice și legale:
Temeinicia și legalitatea emiterii Facturilor a fost descrisă pe larg la punctele anterioare.
Astfel cum am descris pe larg la punctele anterioare, C. Distribuție a emis Facturile către Reclamant pentru recuperarea energiei electrice care a fost consumată fără a fi înregistrată de un contor de energie electrică (consum fraudulos), contravaloarea acestor Facturi reprezentând prejudiciul cauzat subscrisei C. Distribuție, astfel încât se impune obligarea Reclamantului la plata contravalorii acestor Fachiri.
Față de motivele invocate a solicitat ca instanța să dispună admiterea cererii reconvenționale formulată de C. Distribuție cu consecința obligării reclamantului la plata sumei de 7.018,42 lei, reprezentând contravaloarea Facturii nr._/25.09.2012 in valoare de 6.873,74 lei si a Facturii nr._/25.09.2012, în valoare de 144,68 lei, ambele emise de C. Distribuție.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 115 - 118, art. 119 si urm. din C., art. 349 si urm., art. 1381, art. 1386 si urm. din Noul Cod Civil, Legea nr. 13/2007, HG nr. 1007/2004, precum si orice alte dispoziții legale menționate in conținutul cererii.
În susținerea celor menționate în întâmpinare și cererea reconvențională a depus la dosarul cauzei fotocopii înscrisuri respectiv: notă de constatare NTL nr._/19.09.2012, bon de mișcare/resigilare, fișă de evaluare a energiei electrice consumată și neînregistrată, facturi, metodologie de calcul a cantității de energie electrică de recuperat în caz de pierderi netehnice, practică judiciară.
Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 532,11 lei, potrivit listei de tranzacții – Unicredit Ț. Bank depuse la dosarul cauzei și timbru judiciar în valoare de 3 lei
La data de 24.01.2013 reclamantul M. I. G. a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea formulate de parata S.C. C. Distribuție S.A. si întâmpinare la cererea reconventionala prin care a arătat următoarele:
Cu privire la excepția necompetentei teritoriale, față de faptul că s-a susținut că prezenta cauza trebuie solutionata de instanța de la domiciliul paratei, adică Judecătoria C., a apreciat că nu poate fi primită o asemenea susținere pentru ca in situația dată, art. 10 pct.8 C.Pr. civ. trebuie interpretat în sensul ca locul unde s-a produs pretinsul fapt illicit este Drobeta Turnu Severin și nu C. deoarece emiterea facturii contestate este consecința emiterii Notei de constatare nr._ din 09.04.2012, iar acest din urma act s-a întocmit în Drobeta Turnu Severin si se considera un consum fraudulos, deci un fapt ilicit.
Chiar din cuprinsul facturii reiese ca se urmărește "recuperare energie"* care este consecința, in opinia paratei, a intervenției neautorizate la contorul electric monofazat care a fost găsit cu borna nr.1 (intrare faza) arsa, perlata si ciupită si capacul de plastic de la bornele contorului electric prezinta urme de ardere, innegrire in dreptul bornei nr. 1 (intrare faza) si cadrul metalic al tabloului electric in care se afla contorul electric prezinta urma de arc electric in dreptul bornei nr.1 (intrare faza).
Prin urmare, nu este vorba de un litigiu legat strict de derularea contractului de furnizare a energiei electrice ci este vorba despre un litigiu care a fost generat de un pretins fapt ilicit care s-ar fi derulat la punctul de consum, adică adresa reclamantului, prin urmare, competenta de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
În al doilea rând, față de excepția in admisibilității acțiunii în raport de petitele de anulare a Notei de constatare si a facturilor întocmite de parata, a arătat că u poate fi primită această excepție întrucât nota de constatare este un act juridic deoarece nu numai stabilește/constata o situație de fapt ci naște dreptul paratei de a solicita contravaloarea energiei electrice de recuperat; nota de constatare nu este un document intern deoarece este comunicat consumatorului si este cuprins in aceasta si punctul de vedere al consumatorului;
A arătat că prin precizarea depusă la dosar, a solicitat inexistenta dreptului de creanța a pârâtei pentru suma de 6988,42 lei și pe cale de consecință, anularea facturilor nr._/25.09.2012 respectiv nr._/25.09.2012 cu valoare totala de 6988,42 lei care se bazează pe un consum fraudulos generat de o intervenție neautorizata la contor, și nu a solicitat ca petit anularea facturilor ci inexistenta dreptului de creanța pentru suma aferenta facturilor mai sus menționate.
În ceea ce privește fondul cauzei, a arătat că pârâta insistă in sintagma "consum fraudulos" ceea ce ar induce ideea unei intervenții neautorizate din partea reclamantului la contorul de energie electrica, lucru nereal deoarece nu a intervenit la rețeaua de energie electrica și nu este dovedit un consum fraudulos din partea reclamantului pentru că se recurge la o prezumtie simplă, fără temei
A arătat de asemenea că și dacă ar avea paza juridica a instalației electrice si a contorului, nu poate răspunde de defectiunile care apar la acest aparat sau de interventiile neprofesionale ale personalului paratei și de vreme ce nu s-a evidențiat violarea sigiliilor, nu avea cum sa intervină neautorizat la instalația electrica;
A solicitat respingerea cererii reconventionale deoarece calculul energiei electrice facturate este nereal deoarece formula de calcul este aberantă întrucât un consum mediu zilnic este corespunzător unui agent economic si nu unui consumator casnic; consumul normal din fisa de rezultate citire contor este cu totul altul; instrucțiunile de lucru privind modul de calcul reprezintă o metodologie proprie si nereala și chiar dacă consumatorii au fost identificați în nota de constatare, nu a fost verificată funcționalitatea lor si puterea acestora, putând fi aparate care nu funcționează.
A menționat că regulamentul C. de care se folosește parata in definirea noțiunii de ""consum fraudulos" nu îi este opozabil si mai mult, trebuie interpretat în sensul dovedirii ca reclamantul ar fi intervenit asupra contorului.
A apreciat că defecțiunile constatate la contorul de energie electrica nu sunt urmarea unei intervenții neautorizate ci defecțiuni a aparatului si de montare. Pentru aceste motive, a solicitat respingerea excepțiilor invocate.
Instanța prin încheierea de ședință din data de 14.02.2013, a respins excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin invocată de pârâta S.C. C. Distributie S.A, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 12 raportat la art. 10 punct 8 Cod procedură civilă, având în vedere și locul de consum pentru imobilul în cauză indicat în nota de constatare NTL nr._/19.09.2012, respectiv în Drobeta Turnu Severin și având în vedere că, prin precizarea depusă la dosarul cauzei și aflată la fila 33, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că solicită inexistența dreptului de creanță a pârâtei pentru suma de 6988,42 lei aferentă facturilor, raportat la acest petit, a apreciat că excepția inadmisibilității cererii privind anularea facturilor apare ca lipsită de obiect. În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii privind anularea notei de constatare, față de susținerile pârâtei, instanța a apreciat că nu reprezintă o veritabilă excepție în sensul C.proc.civ., ci apărări de fond care vor fi analizate o dată cu fondul cauzei.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, instanța, în temeiul art. 167 alin. 1 și art. 129 alin. 5 C.p.civ., a încuviințat și administrat pentru pentru pârâtă proba cu înscrisuri și pentru reclamantă proba cu înscrisuri și proba cu expertiza specialitatea electroenergetică, având ca obiective: să se precizeze dacă se putea interveni neautorizat de către reclamant la contorul electric monofazat care a fost găsit cu borna nr. 1( intrare faza) arsă, perlată și ciupită și capacul de plastic de la bornele contorului electric prezintă urme de ardere, înnegrire în dreptul bornei nr.1( intrare faza și cadrul metalic al tabloului electric în care se afla contorul electric prezinta urma de arc electric în dreptul bornei nr. 1( intrare faza) sau aceste defecte se datorează montării lui de către lucrătorii C. sau unor cauze independente de voința reclamantului; să se procedeze la inventarierea consumatorilor din nota de constatare NTL nr._/19.09.2012 corelată cu schema de alimentare și eventual să se refacă fișa de calcul: să se stabilească dacă s-a determinat corect analiza consumurilor de energie electrică în fișa de calcul și s-a facturat corect, avându-se în vedere și perioadele anterioare de consum; să se stabilească dacă există acțiuni menite să denatureze funcționarea contorului; să se precizeze dacă suma stabilită în facturi este corect calculată în sistem paușal.
Raportul de expertiză întocmit de expert B. P. a fost depus la dosarul cauzei la data de 12.03.2013( filele 94- 107), iar față de faptul că părțile au formulat obiecțiuni, instanța, considerându-le întemeiate, le-a admis și a revenit cu adresă la expert B. P. pentru a formula un punct de vedere cu privire la fiecare dintre acestea.
Răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de către reclamant și de către pârâtă a fost depus la dosarul cauzei de către expert B. P. la data de 23.04.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 19.12.2012 inspectori din cadrul . au efectuat un control la imobilul proprietatea reclamantului situat în mun. Drobeta Turnu Severin, . nr. 9, ., ., ocazie cu care verificând instalația electrică de alimentare și măsurare au constatat că, contorul electric monofazat a fost găsit cu borna nr. 1 (intrare faza) arsă, perlată și ciupită și capacul de plastic de la bornele contorului electric prezintă urme de ardere, înnegrire în dreptul bornei nr.1( intrare faza) și cadrul metalic al tabloului electric în care se afla contorul electric prezinta urma de arc electric în dreptul bornei nr. 1 (intrare faza), potrivit notei de constatare NTL nr._/19.09.2012 (fila 7), inspectorii din cadrul din cadrul . efectuând inventarul receptoarelor de energie electrică, menționate în nota de constatare.
Urmare a întocmirii notei de constatare NTL nr._ din 19.09.2012 au fost emise facturile nr._/25.09.2012 și nr._/25.09.2012.
Potrivit art. 6 alin. 5 din Noul Cod Civil, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după ., astfel încât în speță având în vedere data constatării faptului cauzator de prejudicii, respectiv 19.09.2012, se vor aplica disp. Noului Cod Civil.
Astfel, în temeiul art. 1357 N.C. civ, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă, astfel încât pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.
În speță, reclamantul solicită inexistenta dreptului de creanța al pârâtei pentru suma ce rezultă din facturile nr._/25.09.2012 respectiv nr._/25.09.2012, iar pârâta reclamantă reconvențional solicită obligarea reclamantului pârât reconvențional la plata contravalorii acestora.
Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică și suplimentului la raportul de expertiză tehnică întocmite de expert B. P., se reține că reclamantul a avut intenția de a sustrage energie electrică. Astfel, expertul a constatat că perlările, metal topit, sunt în exteriorul bornei 1, în zona saibei care presează conductorul electric ce era introdus în borna de la rețeaua electrică, iar această saiba nu a fost deschisă prin deșurubare, ci numai afectată prin încercarea de a introduce un nou conductor din exterior pe lângă cel existent, intenția a eșuat dar topirea metalului de alamă a rămas, ocazie cu care s-a produs arcul electric la retragerea conductorului extern, fapt probat de pata de fum din dreptul bornei 1, intrare fază.
În ceea ce privește existența faptei ilicite, aceasta reprezintă orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane. Analizând situația în cauza de față, instanța constată că fapta abonatulului de a interveni asupra contorului, acesta a încercat conectarea unui consumator, însă la formarea arului electric a retras conductorul, deteriorând contorul la borna 1 faza intrare, se încadrează în noțiunea de faptă ilicită în domeniul răspunderii civile delictuale.
O altă condiție ce trebuie îndeplinită pentru angajarea răspunderii civile delictuale a celui ce a cauzat prejudiciul este vinovăția. Nu este suficient să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei. Deci, autorul trebuie să fi avut o culpă atunci când a săvârșit fapta, să fi acționat cu vinovăție. Vinovăția reprezintă atitudinea psihică pe care autorul a avut-o la momentul săvârșirii faptei ilicite, față de faptă și urmările acesteia.
În speță, instanța reține că reclamantul a acționat cu vinovăție, având prefigurarea unui scop ilicit, a mijloacelor și posibilităților de atingere a acestui scop. Vinovăția presupune întotdeauna, și indiferent de forma ei, un anumit nivel de cunoaștere, de conștiință a semnificației sociale a faptelor și a urmărilor eventuale ale acestora. Or, reclamantul la momentul săvârșirii faptei, cunoștea faptul că avea obligația de a nu interveni asupra montajului contorului, săvârșind fapta cu intenție.
Potrivit art. 1385 N.C. civ, prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel, iar potrivit art. 1386 repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă victima nu este interesată de reparația în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. Prejudiciul, constând în rezultatul negativ suferit de o persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană, constituie prima condiție sine qua non a răspunderii civile delictuale. Pentru a angaja însă răspunderea unei persoane, prejudiciul trebuie să îndeplinească anumite cerințe: să fie cert, adică să fie sigur în privința existenței și a posibilității de evaluare și să nu fi fost reparat încă.
Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică întocmit de expert B. P., instanța reține că acesta a procedat la inventarierea consumatorilor și a refăcut fișa de calcul, stabilind valoarea energiei electrice recalculate, astfel încât a stabilit valoarea energiei electrice de 5331 lei la care se adaugă contravaloarea taxei de verificare de 144,68 lei, rezultând suma totală de 5475,68 lei.
Potrivit art. 142 alin. 3 și 4 din Hotărârea nr. 1007/2004 în cazul consumului fraudulos de energie electrică stabilirea consumului se realizează în sistem paușal, iar perioada de recalculare va fi de un an pentru consumatorii casnici. În raport de receptorii de energie electrică găsiți la domiciliu și prevederile referitoare la consum din Hotărârea nr. 1007/2004 expertul a calculat valoarea consumului de energie electrică, rezultând suma totală de 5475,68 lei.
Pentru a fi angajată răspunderea civilă a unei persoane este necesar ca între fapta ilicită săvârșită și prejudiciul produs să existe un raport de cauzalitate, adică acea faptă trebuie să fi provocat acel prejudiciu. Instanța constată că această condiție este îndeplinită, întrucât dauna cauzată în patrimoniul . este urmarea directă a faptei reclamantului.
Astfel, potrivit art. 90 alin. 2 din HG Nr. 1007 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, prin consumul fraudulos prevăzut la alin. (1) se înțelege: a) conectarea oricărui receptor sau a instalației de utilizare înainte de grupul de măsurare;b) orice intervenție în instalația electrică, ce afectează funcționarea corectă a grupului de măsurare; c) consumatorul refuză încheierea unui nou contract sau a unor acte adiționale la contractul existent atunci când intră în vigoare reglementări noi care necesită această acțiune, cu un preaviz de 30 de zile; d) consumatorul pierde calitatea legală pe baza căreia s-a încheiat contractul de furnizare, cu un preaviz de 5 zile lucrătoare.
Este adevărat că potrivit concluziilor din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert B. P., mecanismul de înregistrare al contorului nu a fost afectat, însă conform disp. art. 110 din HG Nr. 1007 din 25 iunie 2004, se interzice consumatorului să intervină sub orice formă asupra grupurilor de măsurare a energiei electrice sau la celelalte instalații ale operatorului de rețea sau să blocheze accesul furnizorului/operatorului de rețea la acestea.
Potrivit art. 4 pct. 22 din HG Nr. 1007 din 25 iunie 2004 prin grup de măsurare a energiei electrice se înțelege un ansamblu format din transformatoarele de măsurare și contorul de energie electrică, precum și toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare.
Or, potrivit art. 109 din HG Nr. 1007 din 25 iunie 2004 la constatarea oricărei defecțiuni în funcționarea grupului de măsurare de către operatorul de rețea, furnizor sau consumator, acesta are obligația să anunțe imediat celelalte părți contractante și se va proceda la remedierea defecțiunilor, iar în cazul în care deteriorarea grupului de măsurare, în orice mod, se produce din vina consumatorului, acesta va suporta costul reparației și al lucrărilor de demontare, verificare și remontare, precum și costul energiei electrice recalculate.
Or, în cauză expert B. P. a exclus cauze independente de voința reclamantului, contorul electric monofazat fiind găsit cu borna nr. 1( intrare faza) arsă, perlată și ciupită și capacul de plastic de la bornele contorului electric prezintă urme de ardere, înnegrire în dreptul bornei nr.1( intrare faza) și cadrul metalic al tabloului electric în care se afla contorul electric prezenta urma de arc electric în dreptul bornei nr. 1( intrare faza), urmare a acțiunii reclamantului care a intervenit asupra contorului, acesta a încercat conectarea unui consumator, însă la formarea arului electric a retras conductorul, deteriorând contorul la borna 1 faza intrare.
Mai mult, conform disp. art. 87 din HG Nr. 1007 din 25 iunie 2004, consumatorul are următoarele obligații: a) să sesizeze imediat furnizorul în legătură cu orice defecțiune pe care o constată în funcționarea grupului de măsurare; b) să mențină starea tehnică corespunzătoare a instalațiilor electrice proprii în conformitate cu normele în vigoare, obligații neîndeplinite de reclamant.
În consecință, având în vedere cele expuse mai sus raportat la faptul că expertul a calculat valoarea consumului de energie electrică, rezultând suma totală de 5475,68 lei, iar suma rezultată din facturile nr._/25.09.2012 și nr._/25.09.2012 încheiate de reprezentanții pârâtei este de 7018, 42 lei, cum suma datorată de reclamant este de 5475,68 lei, instanța va constata inexistența unui drept de creanță al pârâtei pentru suma de 1542,74 lei (reprezentând diferența dintre suma 7018, 42 lei rezultată din facturile nr._/25.09.2012 și nr._/25.09.2012 și contravaloarea consumului de energie electrică de 5475,68 lei).
Raportat la soluția dată cu privire la petitul de mai sus, și având în vedere că expertul a calculat valoarea consumului de energie electrică, rezultând suma totală de 5475,68 lei, iar suma rezultată din facturile nr._/25.09.2012 și nr._/25.09.2012 încheiate de reprezentanții pârâtei este de 7018, 42 lei, instanța va obliga pârâta la recalcularea consumului de energie electrică pentru imobilul situat în Dr. Tr. S. ., nr. 9, ., ., jud. M., potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de expert B. P..
În ceea ce privește petitele vizând anularea notei de constatare NTL nr._/19.09.2012 încheiată de reprezentanții pârâtei și anularea facturilor nr._/25.09.2012 și nr._/25.09.2012 încheiate de reprezentanții pârâtei, instanța reține că, potrivit disp. art.156 din HG nr.1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, în cazul în care un consumator contestă valoarea unei facturi și comunică acest fapt furnizorului în termen de 15 zile de la primirea ei, furnizorul este obligat să analizeze corectitudinea contestației și în termen de 10 zile de la primirea contestației să comunice consumatorului rezultatul analizei. Prin urmare, în măsura în care reclamantul va fi nemulțumit de eventualul răspuns se poate adresa atunci instanței de judecată (ceea ce se va contesta este tocmai acest răspuns, iar nu cele facturile emise de C.).
Astfel, în ceea ce privește contestarea facturilor sub aspectul sumelor înscrise în ele, instanța constată că reclamantul trebuia să urmeze procedura prevăzută de art.156 din Regulament privind modul de contestare a unei facturi, în condițiile în care legiuitorul a prevăzut că ,în cazul în care o factură este greșită, sancțiunea este recalcularea acesteia.
Mai mult,instanța supremă a stabilit că ,în aplicarea prevederilor art.46 Cod comercial și ale art.6 din Legea nr.82/1991, factura fiscală nu este decât un document justificativ, care stă la baza înregistrărilor în contabilitate furnizorului sau prestatorului și a cumpărătorului, respectiv beneficiarului, ea fiind un mijloc de probă cu privire la operațiunea facturată, neavând calitatea de act juridic, care să trebuiască să îndeplinească cerințele art.948 cod civil (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.1017 din 26 martie 2009).
Față de natura facturii, așa cum este aceasta precizată în Legea nr.82/1991 și în legislația fiscală, în general, nu se poate cere pe cale de acțiune în justiție constatarea nulității absolute a acesteia pentru neîndeplinirea condițiilor de validitate ale actului juridic, eventualele deficiențe privind conținutul facturii putând fi invocate ca apărări vizând forța probantă a acesteia pentru pretențiile înscrise în document de emitentul său.
Astfel, prin intermediul acțiunii în anulare se urmărește desființarea unui act juridic ce este definit ca manifestarea de voință cu intenția de a produce efecte juridice, or facturile fiscale a căror anulare se solicită nu pot fi considerate acte juridice unilaterale deoarece nu sunt rezultatul unei voințe juridice cu intenția de a produce efecte juridice, reprezentând doar înscrisuri constatatoare prin care emitentul pretinde de la destinatarul facturii plata unei sume de bani, factura fiind doar un mijloc de probă, aceleași considerente fiind valabile și pentru anularea notei de constatare.
Mai mult, față de concluziile raportului de expertiză tehnică și suplimentului la raportul de expertiză tehnică întocmite de expert B. P., raportat la textele legale incidente mai sus citate, nota de constatare NTL nr._/19.09.2012 a redat situația de fapt găsită la locul de consum în cauză și constatările efectuate la grupul de măsurare.
Prin urmare, față de cele expuse mai sus, instanța va respinge petitul privind anularea notei de constatare NTL nr._/19.09.2012 încheiată de reprezentanții pârâtei, și petitul privind anularea facturilor nr._/25.09.2012 și nr._/25.09.2012 încheiate de reprezentanții pârâtei.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de S.C. C. Distribuție S.A., se reține că aceasta vizează obligarea reclamantului pârât reconvențional la plata facturilor nr._/25.09.2012 și nr._/25.09.2012 și a dobânzii legale aferente.
Astfel, creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă. Astfel, creanța este certă atunci când existența ei rezultă din chiar înscrisul constatator al creanței, conform art.379 alin.3 C.pr.civ., când existența creanței este neîndoielnică. Creanța este lichidă atunci când cuantumul acesteia este determinat prin înscrisul care o constată sau, cel puțin, este determinabil prin înscrisul respectiv sau prin alte înscrisuri ce emană, sunt recunoscute sau, după caz, sunt opozabile debitorului, conform art.379 alin. 4 C.pr.civ. Creanța este exigibilă (scadentă) dacă termenul prevăzut în favoarea ori și în favoarea debitorului s-a împlinit ori, în condițiile legii - art. 263 și art. 382 C.pr.civ. - debitorul este decăzut din beneficiul termenului.
Cum potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de expert B. P. s-a concluzionat că valoarea consumului de energie electrică este în cuantum total de 5475,68 lei, instanța va obliga reclamantul pârât reconvențional M. I. G. să plătească pârâtei reclamante reconvențional S.C. C. Distribuție S.A. suma de 5475,68 lei reprezentând contravaloare facturi.
Referitor la cel de-al doilea petit al cererii reconvenționale, privind obligarea la plata dobânzii legale până la data achitării integrale a debitului, instanța reține că, debitorul se află de drept în întârziere din momentul în care obligația a devenit exigibilă (dies interpellat pro hominem).In speța, având în vedere și prevederile OG nr. 13/2011, instanța constata ca sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobânzilor si anume: obligația debitorului consta in plata unei sume de bani, obligația este lichida si exigibila, iar prin neplata la scadenta a sumei de bani datorate, se prezuma ca lipsa de folosința a acesteia a produs creditorului un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate pe durata întârzierii in executare, astfel încât va obliga reclamantul pârât reconvențional M. I. G. să plătească pârâtei reclamante reconvențional S.C. C. Distribuție S.A. dobândă legală aferentă sumei de 5475,68 lei de la data scadenței facturilor până la data plății efective.
Totodată va omologa raportul de expertiză tehnică și suplimentul la raportul de expertiză tehnică întocmite de expert B. P..
În baza dispozițiilor art. 274 raportat la art. 276 Cod procedură civilă, va compensa cheltuielile de judecată efectuate de cele două părți, respectiv de reclamantul pârât reconvențional (146,92 lei taxa judiciară de timbru și timbru judiciar proporțional cu valoarea pretențiilor și petitelor admise, 700 lei onorariu de expert și 1000 lei onorariu avocat) și cheltuielile efectuate de pârâta reclamantă reconvențional S.C. C. Distribuție S.A. (439,54 lei taxa judiciară de timbru și timbru judiciar proporțional cu valoarea pretențiilor admise, și 6785,38 lei onorariu avocat), și va obliga reclamantul pârât reconvențional M. I. G. să plătească pârâtei reclamante reconvențional S.C. C. Distribuție S.A. suma de 5378 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte actiunea precizată formulată de reclamantul M. I. G. cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, . nr. 9, ., . în contradictoriu cu pârâta S.C. C. Distribuție S.A. cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură din Târgu J., ., județul Gorj.
Respinge petitul privind anularea notei de constatare NTL nr._/19.09.2012 încheiată de reprezentanții pârâtei.
Constată inexistența unui drept de creanță al pârâtei pentru suma de 1542,74 lei.
Respinge petitul privind anularea facturilor nr._/25.09.2012 și nr._/25.09.2012 încheiate de reprezentanții pârâtei.
Obligă pârâta la recalcularea consumului de energie electrică pentru imobilul situat în Dr. Tr. S. ., nr. 9, ., ., jud. M., potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de expert B. P..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de S.C. C. Distribuție S.A.
Obligă reclamantul pârât reconvențional M. I. G. să plătească pârâtei reclamante reconvențional S.C. C. Distribuție S.A. suma de 5475,68 lei reprezentând contravaloare facturi și dobândă legală aferentă sumei de 5475,68 lei de la data scadenței facturilor până la data plății efective.
Omologhează raportul de expertiză tehnică și suplimentul la raportul de expertiză tehnică întocmite de expert B. P..
Compensează cheltuielile de judecată și obligă reclamantul pârât reconvențional M. I. G. să plătească pârâtei reclamante reconvențional S.C. C. Distribuție S.A. suma de 5378 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.05.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. A-M.B./Tehn. C.C. 4ex/17.06.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4316/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 3743/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
