Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4366/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4366/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 9604/225/2013
Dosar nr._ - Cerere cu valoare redusă –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă nr. 4366
Ședința din camera de consiliu din data de 14.11.2013
Instanța constituită din:
Președinte: A. - M. B.
Grefier: C. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile- litigii cu profesioniștii formulate de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta ..având ca obiect cerere cu valoare redusă.
La apelul nominal efectuat în camera de consiliu nu au răspuns părțile .
Procedura de citare este legal îndeplinită, cauza soluționându-se fără citarea părților, potrivit art. 1.029 c.p.civ...
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, cu privire la soluționarea prezentei cauze, conform art.131 Noul Cod procedură civilă, constată că potrivit art. 94 pct. 1 lit. j Noul Cod procedură civilă este competentă general și material, iar potrivit art.1027 raportat la art. 107 alineat 1 Noul Cod procedură civilă este competentă teritorial.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 238 Noul Cod procedură civilă, ținând cont de împrejurările cauzei, ce are ca obiect cerere cu valoare redusă, în raport de probele ce urmează a fi administrate și de complexitatea pricinii, apreciază că durata necesară pentru cercetarea procesului este de 30 de zile.
Instanța, în temeiul art.255 alin.1 rap. la art. 1.029 cod procedură civilă, apreciind că probele solicitate de reclamantă sunt admisibile potrivit legii, fiind de natură să ducă la soluționarea procesului, încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile de la dosar.
Constatând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale pricinii, potrivit art. 394 c.p.civ instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 11.07.2013 sub nr._, reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta .., în procedura prevăzută de art. 1.025 c.p.civ, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâta la plata sumei de 2.899,99 lei reprezentând contravaloare factura fiscala și dobândă legală calculată de la data scadenței facturii până la achitarea integrală a debitului principal, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei.
În fapt s-a arătat că între părți s-au desfășurat raporturi profesionale concretizate in prestarea de servicii de către reclamantă care si-a îndeplinit întocmai obligațiile iar pentru încasarea prețului serviciilor prestate s-au emis si comunicat debitoarei factura fiscala nr. FIE+_/10.12.2012, scadenta la 09.01.2013, în cuantum total de 3.025,54 lei, achitata parțial, rest de plata 2.899,99 lei. I
A precizat faptul că deși i termenul scadent al facturii a fost depășit, debitoarea nu si-a îndeplinit obligația de plata pana la acest moment.
A arătat de asemenea că potrivit art. 662 cod proc. civ. (2) "Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. (3) Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. (4) Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata."
A apreciat că în acord cu dispozițiile art. 662 cod proc. civ. creanța este certă, fiind însușită de debitoare prin semnarea si stampilarea facturii fiscale, creanța este lichidă, factura fiscala a fost emisa pe numele debitoarei, în baza comenzilor promovate de către aceasta si onorate de către subscrisa, si a fost acceptata prin semnarea acesteia de către o persoană ce angajează valabil societatea debitoare în raporturile cu terții și creanța este exigibilă, data scadentei fiind determinată prin cuprinsul facturii fiscale.
S-a învederat faptul că S.C. A. S.A. si-a executat cu maxima diligenta si integral obligațiile de prestare a serviciilor asumate astfel incat aceasta este indrituita la plata facturii fiscale emisa către debitoare.
Referitor la solicitarea privind obligarea debitoarei .. la plata dobânzii legale, aferenta facturilor fiscale arătate, calculata conform dispozițiilor legale in vigoare, a apreciat că este pe deplin justificat ținând cont de faptul ca debitul paratei este scadent.
În drept, au fost invocate dispozițiile dispozițiile art. 662, art. 1025-1032 cod proc. civ.
În dovedirea acțiunii a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, următoarele înscrisuri: somație, factura fiscala nr. FIE+_/10.12.2012, componenta sold la 06.06.2013, încasare partial factura fiscala nr. FIE+_/10.12.2012, furnizare informații de bază- Oficiul Național al Registrului Comerțului .
Instanța, la primirea acțiunii formulate de către petent a constatat că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată cu respectarea dispozițiilor art. 194 C.p.civ., în sensul că reclamanta nu a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.
La primirea plângerii contravenționale, cu respectarea dispozițiilor art. 200 alin. 1 și 2 C.p.civ., prin rezoluția președintelui de complet învestit cu soluționarea cererii, s-a pus în vedere petentului să completeze lipsurile cererii de chemare în judecată, în termenul prevăzut de art. 200 alin. 2 c.p.civ., în sensul de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei..
La data de 25._ reclamanta a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cunatum de 200 lei, chitanța nr._/1 din 24.07.2013.
Deși pârâtei i-a fost comunicat formularul de răspuns ( anexa 3 din ORDIN Nr. 359/C din 29 ianuarie 2013 pentru aprobarea formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă) și un exemplar formular de cerere și înscrisuri depuse de reclamant, cu mențiunea ca în termen de 30 de zile de la comunicarea actelor să depună sau să trimită formularul de răspuns completat corespunzător, precum și copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească, cu mențiunea că poate să răspundă prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns, conform art. 1.029 alin. 4 c.p.civ., pârâta nu a răspuns solicitării instanței.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, în temeiul art. 258 alin. 1 rap. la art. 255 alin. 1 c.p.civ. și art. 1.029 alin. 8 c.p.civ., instanța a încuviințat și administrat pentru reclamantă proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând cererea reclamantei în considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele situații de fapt și de drept:
Între părți s-au desfășurat raporturi între profesioniști concretizate in prestarea de servicii de către reclamantă în baza cărora s-a emis factura fiscala nr. FIE+_/10.12.2012, scadenta la 09.01.2013, în cuantum total de 3.025,54 lei, semnată și ștampilată de către debitoare. Din fișa cont client a debitoarei din evidențele contabile ale creditoare depusă la dosarul cauzei se reține că debitoarea a achitat parțial factura fiscala nr. FIE+_/10.12.2012, rămânând un rest de plata 2.899,99 lei (f.14-16).
Conform prevederilor articolului 1270 din Codul civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Prin urmare, în temeiul regulilor teoriei generale a obligațiilor, creditorul pretins al unui raport juridic trebuie să probeze în fața instanței existența dreptului de creanță, caz în care revine debitorului sarcina dovezii fie a nevalabilității raportului juridic, fie a stingerii obligației în modurile recunoscute de Codul civil, cel mai frecvent fiind acela al plății. De asemenea, în raportul juridic bilateral, fiecare parte trebuie să execute prestația sa, și numai dacă partea cocontractantă nu execută, atunci cealaltă parte poate invoca excepția de neexecutare, ceea ce nu e cazul în prezentul dosar, debitorul neinvocând excepția neexecutării.
Astfel, creanța este certă atunci când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu, conform art.662 alin.1 C.proc.civ..Creanța este lichidă atunci când cuantumul acesteia este determinat prin înscrisul care o constată sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui, conform art.662, alin.3 C.proc.civ..Creanța este exigibilă (scadentă) dacă obligația debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.
Prin urmare factura fiscala nr. FIE+_/10.12.2012 este semnată și ștampilată de către debitoare, fiind achitat parțial, rămânând un rest de plata 2.899,99 lei, fiind așadar însușită de debitoare.
În ceea ce privește obligarea societatii pârâte la plata dobanzii legale, instanta retine ca, datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile. Asadar, in privinta obligatiilor comerciale avand ca obiect sume de bani, debitorul se afla de drept in intarziere din momentul in care obligatia devine exigibila (dies interpellat pro hominem). In consecinta, dobanzile legale curg de la data scadentei obligatiei.
In speta, instanta constata ca sunt pe deplin indeplinite conditiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobanzilor si anume: obligatia debitorului consta in plata unei sume de bani, obligatia este lichida si exigibila, iar prin neplata la scadenta a sumei de bani datorate se prezuma ca lipsa de folosinta a acesteia a produs creditorului un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobanzii legale calculate pe durata intarzierii in executare, potrivit OG nr.13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, de la data scadenței facturii, respectiv 09.01.2013, până la achitarea integrală a debitului principal.
În concluzie, constatând că reclamanta a făcut dovada temeiniciei susținerilor sale, astfel cum pretind dispozițiile art. 249 c.p.civ., în temeiul dispozițiilor art. 1.030 c.p.civ., instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 2.899,99 lei reprezentând contravaloare factura fiscala și dobândă legală calculată de la data scadenței facturii până la achitarea integrală a debitului principal.
Cu aplicarea art. 1.031 c.p.civ., reținând culpa procesuală a pârâtei și la solicitarea reclamantei, instanța va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea având ca obiect „cerere cu valoare redusă” formulată de reclamanta S.C. A. S.A. cu sediul în București, .. 20A, sector 3, număr de ordine în Registrul Comerțului J_ , C.U.I. RO_ în contradictoriu cu pârâta .. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., județul M., număr de ordine în Registrul Comerțului J_ , C.U.I._.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 2.899,99 lei reprezentând contravaloare factura fiscala și dobândă legală calculată de la data scadenței facturii până la achitarea integrală a debitului principal.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.11.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.A-M.B/ Tehn.C.C./4 ex./ 25.11.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1699/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2... → |
|---|
