Plângere contravenţională. Sentința nr. 4339/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4339/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 8322/225/2013
DOSAR NR._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4339
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 14 Noiembrie 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – L. B.
GREFIER – L. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și pe intimatul I. M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. G. R. pentru petentă și c.j. P. L. pentru intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Av. G. R. pentru petentă depune la dosar, în copie certificată, contractul de prestări servicii nr. 18/03.01.2013 până la 31.12.2013 și certificat de înregistrare.
Fiind interpelați, apărătorul petentei și consilier juridic P. L. pentru intimat, arată că nu mai au alte cereri de formulat .
Nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, în temeiul disp. art. 392 c.p.civ. instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților.
Av. G. R. pentru petentă, având cuvântul, solicită admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea petentei de plata amenzii.
Consilier juridic P. L. pentru intimat solicită respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic întocmit.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.06.2013 sub nr._, petenta . SRL, în contradictoriu cu I. M., a contestat procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 30.05.2013, considerându-l netemeinic și nelegal.
În motivarea plângerii petenta a arătat că prin procesul verbal de contravenție contestat a fost sancționată cu amenda de 8.000 lei, în baza art. 39 alin. 4 din Legea nr. 319/2006, iar procesul verbal de contravenție prin care a fost sancționată, i-a fost comunicat la data de 04.06.2013.
A mai arătat că la data de 28.05.2013, la punctul de lucru al petentei din .
s-au prezentat inspectori de munca din cadrul I. M.. Aceștia au solicitat angajatului societății, F. F. D., o . documente, acesta explicându-le ca actele respective nu se afla în posesia sa, ci a administratorului societății, cerându-le totodată sa-i permită sa îl anunțe telefonic pe acesta sa se prezinte la punctul de lucru cu actele.
Inspectorii, profitând de credulitatea acestuia, i-au răspuns ca nu este necesar, ca este suficient ca angajatul sa completeze declarațiile in modalitatea in care le dictează ei, iar, ulterior, administratorul se poate prezenta la sediul I. cu documentele pe care le deține pentru a lamuri situația, înmânându-i, în același timp, și înștiințarea sena MH nr._/28.05.2013, prin care i se punea in vedere administratorului societății sa prezinte documentele pana la data de 29.05.2013.
După plecarea inspectorilor I., angajatul l-a anunțat telefonic pe administratorul societății despre control si despre masurile luate de inspectori. Urmare a înștiințării primite, in data de 29.05.2013, administratorul, împreuna cu contabilul societății, I. A., s-au prezentat la sediul I. cu documentele solicitate, însă inspectorii I. le-au spus ca, la acel moment, nu mai are sens sa verifice actele respective, indicându-le sa aștepte comunicarea procesului verbal de sancționare și să îl conteste in instanța.
Având in vedere cele prezentate mai sus, petenta solicită să se constate că presupusa contravenție sancționata prin procesul verbal . nr._ nu exista, prin lipsa faptelor propriu-zise.
Astfel, in baza contractului de prestări servicii nr. 18 din 03.01.2013 încheiat cu P.F.A. M. Ghe. G. D., angajatului identificat in activitate de inspectorii I. la punctul de lucru i s-a efectuat instruirea in domeniul protecției și sănătății in munca, atât la angajare, cat si periodic, potrivit normelor legale, ultima instruire fiind efectuata in data de 05.04.2013, așa cum reiese din fisa de instruire individuala privind sănătatea si securitatea in munca.
Or, in aceasta situație, este evident ca societatea și-a respectat obligațiile legale, efectuând periodic instruirea in domeniul securității și sănătății în munca, astfel încât fapta pentru care a fost sancționată nu exista.
Petenta apreciază ca acțiunea de sancționare a acesteia de către unul din agenții constatatori ai I. este făcuta și în mod tendențios deoarece, in contextul in care reprezentantul legal al acesteia nu era de față, acesta a înțeles să nu identifice un martor la fata locului care sa confirme cele constatate, preferând să încheie procesul-verbal la sediul instituției, unde nu mai era posibila o astfel de certificare.
Mai mult, intenția vădita de sancționare cu care agenții constatatori au plecat în a efectua controlul poate fi sesizata și este concretizata prin faptul ca, deși i-au pus în vedere reprezentantului petentei sa se prezinte in data de 29.05.2013 la sediul I., in momentul in care acesta le-a prezentat documentele solicitate, au refuzat sa le verifice, indicându-i sa se adreseze, după comunicarea procesului verbal, instanței de judecata. Cu toate acestea, cu rea-voința, la încheierea procesului verbal s-a reținut ca, deși înștiințat, reprezentantul petentei nu a dat curs solicitării si nu s-a prezentat cu documentele la sediul I., fapt ce nu corespunde realității.
In dovedirea plângerii a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri si testimoniala cu martorii F. F. D., domiciliat in Dr. Tr. S., ., ., ., jud. M. si I. A..
F. de cele prezentate mai sus, petenta solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție si exonerarea de plata amenzii.
A depus la dosar, în copie, adresa nr. 3933/30.05.2013 emisă de I. M. și adresată petentei,procesul verbal de contravenție, plicul prin care a fost comunicat procesul verbal – copie, fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă privind pe F. F. D., instruirea periodică, contractul de prestări servicii nr. 18 din 03.10.2013 până la 31.12.2013.
Conform disp. art. 200 al. 1 c.p.civ. instanța a verificat cererea de chemare în judecată și constatând că aceasta îndeplinește cerințele prev. de art. 194 -197 c.p.civ., prin rezoluția din 19.06.2013, aflată la fila19 dosar, instanța a dispus comunicarea plângerii contravenționale către intimat, cu mențiunea că acesta are obligația de a formula întâmpinare în termen de 25 de zile de la data comunicării cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
La data de 09.07.2013 intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitata respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca legal întocmit .
A arătat că la data de 28.05.2013, orele 1 100 -1200, cu ocazia controlului efectuat la punctul de lucru „M. piese auto" din Drobeta Turnu Severin . aparținând petentei, a fost găsit prestând activitate numitul F. F. D. care a declarat în scris că lucrează ca agent vânzări pentru . SRL din data de 20.11.2012, nu a semnat contract individual de muncă la începerea activității fiind în probă de lucru, are un program de lucru de 8 ore/zi, primește un salariu de 800 lei dar nu a semnat nici fișă de protecția muncii.
Având în vedere faptul ca la data respectivă nu s-au putut verifica toate documentele solicitate, inspectorii de munca au invitat angajatorul, in data de 29.05.2013 la sediul I. M. cu documentele solicitate in vederea definitivării actului de control, invitație căreia petenta nu i-a dat curs, întocmindu-se procesul verbal de control nr._/29.05.2013 și anexele aferente în lipsa unui reprezentant al petentei.
Analizând starea de fapt existentă coroborată cu declarația numitului F. F. D., organul de control a constatat că petenta nu a respectat prevederile art. 81 alin. l, art.83 lit. a, art.90 si art.94 din HG nr. 1425/2006 modificata si completata coroborat cu art.20 alin. l si 2 din Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sănătatea in munca, permițând lucrătorului F. F. D. să desfășoare activitate încă din anul 2012 fără a fi instruit corespunzător in domeniul securității și sănătății in muncă.
Având în vedere deficiențele constatate angajatorul a fost sancționat contravențional în baza art.39 alin.4 din Legea nr. 319/2006 modificată și completată.
Prin fapta sa, angajatorul a stat in pasivitate, ignorând rolul si importanta instruirii adecvate a lucrătorilor in domeniul securității și sănătății în munca, instruire necesara in vederea prevenirii producerii oricăror accidente de munca si îmbolnăviri profesionale ale salariaților.
Conform art. 20 din Legea 319/2006 angajatorul avea obligația sa asigure condiții pentru ca fiecare lucrător sa primească o instruire suficienta si adecvata in domeniul securității și sănătății in munca, in special sub forma informării si instruirii la„ locul de munca.
Mai mult, analizând starea de fapt existenta în momentul controlului se poate, observa ca salariatul în cauza nu avea nici contract individual de munca, desfășurându-și activitatea „LA N.".
Conform prevederilor art. 94 din HG nr. 1425/2006 actualizata „ începerea efectiva a activității la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoștințelor de către șeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea si se consemnează in fisa de instruire individuala".
De asemenea, după efectuarea instruirii generale se realizează instruirea la locul de munca având ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sănătate în munca precum si masurile de prevenire si protecție specifice fiecărui loc de munca in vederea evitării accidentelor de munca, îmbolnăvirilor profesionale, măsurile de acordare a primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, utilizarea echipamentului individual de protecție specifice fiecărui loc de munca/ post de lucru sau fiecărei funcții.
A arătat că fapta angajatorului prezintă un grad ridicat de pericol social având în vedere faptul ca scopul instruirii introductiv-generale este de a informa salariatul despre activitățile specifice unității respective, riscurile pentru securitate și sănătate în muncă precum și măsurile și activitățile de prevenire și protecție la nivelul unității.
Ca urmare fapta exista, fiind de un real pericol social, pentru faptul ca prin lipsa unei instruiri, salariații sunt expuși la săvârșirea unor acte comportamentale sau a unor fapte in timpul procesului de producție care ar putea atrage oricând producerea unor accidente sau îmbolnăviri profesionale.
Legea nr. 319/2006 modificată și completată stabilește obligația angajatorului de a efectua instruirea corespunzătoare in domeniul sănătății și securității în muncă atât pentru cei care au calitatea de salariați cât și pentru orice altă persoană aflată în incinta locului de muncă organizat de către angajator cu permisiunea acestuia.
Referitor la susținerile petentei din plângerea contravențională formulată, a arătat că dacă angajatorul s-ar fi prezentat la sediul I. M. ar fi putut participa la finalizarea controlului putând prezenta inspectorilor de muncă documentele solicitate sau în caz contrar putea să le depună la registratura instituției sau să le trimită prin orice alt mijloc de comunicare,
Faptul că petenta are încheiat un contract de prestări servicii cu o persoană abilitată în domeniul securității și sănătății în muncă nu presupune că si-ar fi îndeplinit obligațiile stabilite de lege sau că ar fi exonerată de plata amenzii contravenționale aplicate cu atât mai mult cu cât chiar lucrătorul său a precizat faptul că nu a fost instruit corespunzător și nu a semnat fișă de protecția muncii.
De asemenea, dacă lucrătorul în cauză ar fi fost instruit ar fi precizat acest aspect în fișa de identificare având posibilitatea să scrie ce dorește, neavând nici un motiv să declare situație ireală. Toți lucrătorii în momentul efectuării unui control declară realitatea existentă la momentul respectiv fără a cunoaște consecințele sincerității lor față de angajator, cu atât mai mult în fața unui organ de control care are rolul de a proteja salariații și de a verifica dacă le sunt respectate drepturile conferite de lege.
Cu privire la modul de efectuare a controlului, a precizat că potrivit art. 19 lit. a din Legea nr. 108/1999 republicată pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, inspectorii de muncă au dreptul să aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă în sediul oricărui angajator și în orice alt loc de muncă organizat de persoane fizice sau juridice și să solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia precum și salariaților, singuri ori în prezența martorilor, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor."
Față de aspectele precizate, inspectorii de muncă au efectuat controlul în cauză potrivit dispozițiilor legale în vigoare, neexistând nici o abatere de la lege.
F. de cele prezentate, a solicitat respingerea plângerii contravenționale promovate ca fiind neîntemeiată și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ca fiind legal întocmit, fapta corect individualizată și sancțiunea corect aplicată.
In drept a arătat că își întemeiază susținerile pe prevederile art. 205 c.p.civ., Legea nr.319/2006, HG nr. 1425/2006 modificată și completată si O.G.nr.2/2001 și în temeiul disp. art. 411 c.p.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă .
În dovedirea celor susținute a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, anexând în acest sens, copiile certificate ale înscrisurilor care au stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție nr._/30.05.2013 respectiv: adresa de înaintare, procesul verbal de contravenție nr._/30.05.2013, confirmare de primire, procesul verbal de control nr._/29.05.2013, anexa de constatare la procesul verbal de control nr._, nota de relații titularul I. D. V. - înștiințarea nr. 392, fisa de identificare a numitului F. F. D., confirmare de primire .
Prin rezoluția din 17.07.2013 instanța a dispus comunicarea întâmpinării către petentă, cu mențiunea de a formula răspuns la întâmpinare.
Conform disp. art. 201 c.p.civ., constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru fixarea primului termen de judecată, instanța, prin rezoluția din data de 02.09.2013, aflată la fila 42 dosar, a fixat primul termen de judecată.
Instanța, în conformitate cu disp. art. 258 c.p.civ, a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorilor F. F. D. și I. A. și pentru intimat, proba cu înscrisuri.
În cauză au fost audiați martorii F. F. D. și I. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele situații de fapt si de drept:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat în data de 30.05.2013, petenta a fost sancționată contravențional de reprezentanții I. M. cu amendă în cuantum de 8000 lei, conform art.20 alin.1 și 2 din Legea nr.319/2006, reținându-se că inspectorii de muncă din cadrul I. M. au efectuat, în data de 28.05.2013, în jurul orelor 11,15, un control în domeniul securității și sănătății în muncă la locul de muncă organizat de . SRL din Drobeta Turnu Severin, iar în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că a fost găsit în activitate numitul F. F. D., care a declarat că prestează activitatea de agent de vânzări, este în probă de lucru, nu a semnat fisă de instruire în domeniul securității și securității în muncă și nu i s-a făcut instruirea.
S-a constatat că angajatorul a permis ca lucrătorul F. F. D. să desfășoare activitate fără să îi asigure instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă,, prin instruirea introductiv generală la locul de muncă, fiind încălcate astfel prevederile art.81 alin.1 și 3, art.83 lit. a, art.90 alin.1 și alin.2, art.95 din HG nr.1425/2006, modificată și completată de HG 955/2010, coroborate cu art.20 alin.1 și alin.2 din Legea nr.319/2006.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii . Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28). Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
Analizând probatoriul administrat, instanța constată că petenta nu a făcut dovada nevinovăției sale cu probe care să răstoarne susținerile intimatei.
Astfel, numitul F. F. D. a declarat la data efectuării controlului de către inspectorii I. (f.34) că prestează activitate, ca și agent de vânzări, din data de 20.11.2012, se află în probă de lucru, nu a semnat contract de muncă, nu au semnat fișa de protecția muncii și nu a fost instruit.
Fiind audiat în fața instanței (f.56), numitul F. F. D. a declarat că fișa de identificare de la fila 34 dosar a fost scrisă personal de către aceasta, însă la indicațiile agentului constatator. Martorul a mai declarat că instruirea a fost făcută la data angajării de către administratorul societății, iar pe parcurs de o altă persoană. Instanța va înlătura declarația martorului, apreciind că aceasta este subiectivă, dată fiind relația de subordonare dintre martor și petent, martorul fiind angajat la . SRL.
De asemenea, martorul martorul I. A., a cărui firmă oferă petentei servicii de contabilitate, a declarat (f.57) că petenta a întocmit toată documentația cu privire la protecția muncii cu ocazia încheierii contractului individual de muncă pentru numitul F. F. D., ce ar fi trebuit să poarte o dată anterioară începerii activității, respectiv anterioară datei de 20.11.2012, conform celor relatate de același martor, însă la dosarul cauzei nu a fost depus contractul individual de muncă al angajatului. Dacă ar fi fost întocmită documentația la data efectuării controlului, petenta avea posibilitatea de a face dovada existenței documentației în termenul acordat în acest scop de reprezentanții I., menționat în înștiințarea comunicată petentei și despre care acesta avea cunoștință, administratorul societății petente fiind anunțat telefonic în ziua efectuării controlului de către numitul F. F. D., așa cum reiese chiar din cuprinsul plângerii formulate.
Cu privire la contractul de prestări servicii nr18/03.01.2013 (f.11-14), fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă(f.8-10), instanța reține că acestea sunt înscrisuri emise pro causa de către petentă, motiv pentru care vor fi înlăturate din probatoriul administrat.
Pentru considerentele expuse, instanța constată că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție.
Însă, deși nu înlătură existența contravenției și vinovăția petentei, aspectele învederate de petentă și susținute de materialul probator administrat în cauză constituie totuși împrejurări ce relevă un grad de pericol social redus al contravenției săvârșite, căruia trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/ 2001.
Astfel, având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001 raportate la împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, ce relevă un grad de pericol social redus al faptei contravenționale, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului, potrivit art. 7 și art. 5 alin.2 lit.a din O.G. nr. 2/ 2001, dat fiind că petenta s-a conformat în cele din urmă dispozițiilor legale încălcate.
În consecință, sub acest aspect instanța urmează să admită în parte plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertismentului, atrăgând atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și punându-i în vedere ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petenta . SRL,cu sediul în Dr. Tr. S., ., ., ., județul M., înregistrată la ORC sub nr. J_, având CUI_, în contradictoriu cu intimata I. M..
Dispune înlocuirea amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 30.05.2013 cu sancțiunea „Avertisment”.
Atrage atenția petentei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în vigoare.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Pronunțata in ședința publica azi, 14.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. B. L. B.
Red. L.B./Tehnored. L.B.
4 ex./06.12.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4017/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1105/2013. Judecătoria... → |
|---|
