Revendicare imobiliară. Sentința nr. 4997/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4997/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 713/225/2013
DOSAR nr._ revendicare imobiliară
ROMANIA
JUDECATORIA DROBETA T. S. JUDETUL MEHEDINTI
SENTINTA CIVILA NR. 4997
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 18 decembrie 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
P.: Z. A.-D.
GREFIER: N. E.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. I. I. și pe pârâții M. S. I. si M. L. având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11 decembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18 decembrie 2013, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.01.2013 sub nr._, reclamantul M. I. I. în contradictoriu cu pârâtul M. S. I. a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce o va pronunța să fie obligat să-i restituie în plină proprietate și posesie suprafața de teren de 300 mp situată în intravilanul satului Firizu, ., categoria grădină, curți-construcții având ca vecini: E – A. I, V – M. S.I., N – M. S.I., S – restul proprietății M. I.I., teren ocupat abuziv; să fie obligat pârâtul să demoleze și să-și ridice materialele de construcție ale grajdului din teren și a zidului din piatră înalt de 2 m și lung de 15 m, edificate abuziv de pârât, iar dacă refuză, să fie autorizat reclamantul să facă acest lucru pe cheltuiala pârâtului. Solicită cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că deține în satul Firizu, ., un teren intravilan, curți-construcții și grădină pentru care are două acte de proprietate, respectiv act de vânzare-cumpărare aut.sub nr. 108/13.04.1929 de un sfert de pogon cu vecinii: R – moșt.I. M., A și MN – moșt.V. M. și MZ – M. M., transcris în Registrul de Transcripțiuni al Tribunalului M. sub nr.2600/26.04.1929 și un act de vânzare-cumpărare din 01.05.1946 transcris în Registrul de Transcripțiuni al Tribunalului M. sub nr. 230/20.01.1947, lat de 5 m și lung de 70 m cu vecinii: R – drumul satului, A – I. M.M., MN – cumpărătorul și I. M.M., MZ – vânzătoarea.
Terenul formează un singur trup și a aparținut tatălui său M. C.I. decedat la data de 22.05.2004, moștenit de M. I.I. reclamantul în calitate de unic moștenitor-descendent de grd.1.
În urmă cu un an a aflat că vecinul său M. S.I., pe laturile de pe N-V a făcut cadastru la terenul vecin, acesta având sprijinul Primăriei comunei Ilovăț, care a emis o adeverință ce include suprafața reclamantului de 300 mp în proprietatea pârâtului, fără acte doveditoare.
Pârâtul a ajuns să stăpânească acest teren întrucât convenise cu tatăl reclamantului să realizeze un schimb de terenuri ce nu s-a realizat întrucât acesta din urmă a decedat. Tatăl său ar fi trebuit să primească în schimb un alt teren echivalent, teren pe care nu l-a primit, dovadă fiind faptul că la registrul agricol nu s-a făcut nicio mențiune că ar fi intervenit un contract de schimb.
Pârâtul, imediat după Revoluția din 1989 a mutat un grajd construit din lemn pe terenul ocupat abuziv din proprietatea reclamantului și în urmă cu 4-5 ani a construit un zid de 15 m lungime din piatră și ciment, înalt de 2 m incluzând în proprietatea sa terenul reclamantului de 300 mp.
La acel moment au avut loc discuții, certuri, soldate cu bătaie.
Terenul de 300 mp figurează la registrul agricol la rolul autorului său.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe disp.art. 480 C.civ. și art. 1074 C.civ.
În dovedirea cererii legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 117 lei – chitanța . nr._/22.01.2013 (f.36) și timbru judiciar de 1,5 lei, au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri în fotocopie: copie registru agricol nr.175/1951-1955 privind pe M. C.I., copie registru agricol nr.224/1959 privind pe M. C.I., copie registru agricol nr.303/1964-1970 privind pe M. C.I., certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr.61/10.01.2013 eliberat de Primăria comunei Ilovăț cu anexa.1, act de vânzare din 13.04.1929, act de vânzare din data de 01.05.1946, certificat de naștere M. I. cu CI M. I., certificat medico-legal privind pe M. I., certificat de deces M. I. (f. 4-15).
Prin încheierea de ședință din data de 13.02.2013 instanța a pus în vedere apărătoarei reclamantului să evalueze și petitul 2 al cererii de chemare în judecată în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru.
Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare (f.39) prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât nu a ocupat nici un teren din terenul cuvenit reclamantului. În urmă cu 30 de ani a avut loc un schimb de terenuri între autorii părților fără a se fi finalizat prin vreun act, astfel că fiecare parte a deținut în continuare terenul său.
Grajdul edificat pe terenul său a fost construit cu mai mult de 30 de ani în urmă. El a primit în proprietate atât terenul, cât și construcțiile edificate pe el, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1530/07.06.2012, terenul său având nr. cadastral_ UAT Ilovăț.
A mai solicitat respingerea cererii privind demolarea gardului și a construcțiilor, ele fiind edificate nu pe terenul reclamantului, ci pe terenul proprietatea sa.
Solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 274 C..
A atașat la dosarul cauzei următoarele înscrisuri (f.42-61): referat de admitere întocmit de OCPI M., schiță proprietate având nr. cadastral_ UAT Ilovăț, Încheiere nr._/15.06.2012 emisă de OCPI M., extras CF nr._ . vânzare-cumpărare aut.sub nr.1530/07.06.2012 la BNP P. O. din Motru.
La data de 18.02.2013, prin serviciul registratură al instanței, (f.62) reclamantul a precizat că înțelege a evalua grajdul și zidul din piatră la 500 lei, sens în care a depus chitanța . nr._/06.03.2013 (f.64) în cuantum de 51 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Prin încheierea de ședință din data de 06.03.2012, în temeiul art. 167 coroborat cu art. 172 și următoarele Cod Procedură Civilă a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar.
În temeiul art. 167 coroborat cu art. 218 Cod Procedură Civilă a încuviințat proba cu interogatoriul părților și a pus în vedere părților să depună la dosar interogatoriu sub sancțiunea decăderii din probă.
În temeiul art. 167 coroborat cu art. 187 Cod Procedură Civilă a încuviințat pentru reclamant proba testimoniala cu martorii: A. I. si V. C. si pentru pârât proba testimoniala cu doi martori sub rezerva punerii în discuție atunci când vor fi individualizați cu nume si prenume.
A pus în vedere apărătoarei pârâtului să depună lista cu numele și adresa martorilor în termen de 5 zile sau să le asigure prezenta la termenul următor, sub sancțiunea decăderii din probă.
În temeiul art. 167 coroborat cu art. 201si următoarele Cod Procedură Civilă a încuviințat proba cu expertiza în specialitatea topografie și construcții.
A prorogat desemnarea expertului, discutarea onorariului acestuia, precum și obiectivele după ce vor fi administrate probele cu interogatoriu și proba testimonială.
A pus în vedere reclamantei să depună la dosar: extras carte Funciara pentru imobile sau certificat de sarcini, certificat de atestare fiscala, și să facă demersuri pentru a afla dacă cele două terenuri au fost cooperativizate, în caz afirmativ dacă s-a făcut cerere de reconstituire și dacă s-au emis titluri de proprietate precum și să individualizeze aceste terenuri în raport și de alte criterii, sub sancțiunea suspendării.
La data de 19.03.2013, prin serviciul registratură al instanței, reclamantul a depus la dosarul cauzei interogatoriul pentru a fi administrat pârâtului, schița terenului proprietatea reclamantului și a terenului în litigiu, acte de la OCPI M., Primăria Ilovăț, certificat fiscal și adeverință că terenul se află în zonă necooperativizată, răspuns la întâmpinarea pârâtului (f. 72-81).
Prin încheierea de ședință din data de 20.03.2013 instanța a luat act că reclamantul a formulat o cerere de introducere în cauză în calitate de pârâtă și a soției pârâtului, M. L. (f. 83), astfel că, față de precizarea de acțiune instanța a apreciat că este vorba de o modificare a acțiunii potrivit art. 132 alin. 1 Cod Procedură Civilă, normă care are un caracter dispozitiv și văzând că partea pârâtă nu s-a opus, instanța a luat act de precizarea de acțiune și a dispus citarea în cauză în calitate de pârâta a numitei M. L. cu duplicat al cererii de chemare în judecată, cererii de rectificare și al precizării de acțiune depusă la acest termen, precum și cu copie a înscrisurilor, cu mențiunea de a formula întâmpinare.
Au fost administrate probe constând în interogatoriul reclamantului pentru pârât și interogatoriul pârâților pentru reclamant (f. 84-87) și au fost audiați la termenul de judecată din data de 20.03.2013 martorii propuși de reclamant, C. G. și V. C. (f.88-89).
La data de 08.04.2013 (f.95) reclamantul a depus la dosarul cauzei adeverința nr. 842/21.03.2013 eliberată de Primăria comunei Ilovăț pentru a arăta cu ce este înscris la registrul agricol al comunei Ilovăț, . de rol nr.626, numitul M. I.I., copie RA M. C.I., tichet recomandate, adresa nr. 11/01.04.2013 emisă de C..Av. A. B. către Primăria comunei Ilovăț (f.96-100).
Prin încheierea de ședință din data de 10.04.2013, instanța a arătat că rămâne în sarcina reclamantului să facă o precizare cu privire la terenuri și să le individualizeze prin suprafață, puncte sub sancțiunea suspendării.
La data de 08.05.2013 au fost audiați martorii propuși de pârâți, A. I. și A. G. (f.108-109).
La termenul de judecată din data de 08.05.2013, apărătoarea reclamantului precizează că terenul despre care a făcut vorbire la lit. a din acțiune, cuprins în actul de vânzare autentificat sub nr. 108/13.04.1992 ( de un sfert de pogon ), are suprafața de 1500 m.p. iar vecinii actuali ai acestuia sunt cei precizați în acțiune, iar terenul de la lit. b are suprafața de 350 m.p., iar vecinii actuali ai acestuia sunt cei precizați în acțiune.
La interpelarea instanței, pârâta prezentă – prin apărător a arătat că prin întâmpinarea depusă la dosar la fila 39, nu înțelege să invoce că ar fi intervenit prescripția achizitivă de 30 ani, ci doar că are caracter de întâmpinare, nu și de cerere reconvențională .
Instanța a încuviințat și dispus efectuarea unei expertize topo, precum și expertiza construcții.
A admis cererea formulată de către apărătoarea reclamantului și a dispus efectuarea unei adrese către Primăria comunei Ilovăț pentru a se comunica relații privind solicitările reclamantului din adresa de la filele 99-100.
La data de 25.06.2013, prin serviciul registratură al instanței, dl.exp. G. A. a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză specialitatea topografie (f. 141-149).
La data de 17.07.2013 (f._), cu adresa nr. 2097/15.07.2013, Primăria comunei Ilovăț a comunicat instanței relațiile solicitate.
La data de 06.08.2013, prin serviciul registratură al instanței (f.258-259) reclamantul a depus la dosarul cauzei obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză de către dl.exp. G. A..
Prin încheierea de ședință din data de 11.09.2013, instanța a dispus repetarea adresei către expertul G. A. pentru a completa obiectivul nr. 5 și în funcție de adresa nr. 2097/15.07.2013 emisă de Primăria comunei Ilovăț - filele 152- 154, depusă la dosar după depunerea raportului de expertiză; să completeze răspunsul la obiectivul nr. 10, în sensul de a indica suprafața de teren individualizată între punctele 4, 5,6,7, 7ʹ, 7” și 4, și să se precizeze dacă acest teren este îngrădit.
În data de 7 iulie 2013, prin Serviciul Registratură, exp. G. A. depune completare la raportul de expertiză topometrie – filele 176-177.
În data de 5 noiembrie 2013, prin Serviciul Registratură, exp. D. E. depune raportul de expertiză construcții – filele 186-196.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța va face aplicarea art. 6, alin. 6 din C.civ. coroborat cu art. 5, alin. 2 din Legea de punere în aplicare a C.civ. – Dispozițiile legii noi sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din raporturile de proprietate,dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi. Rezultă că instanța va face aplicarea dispozițiilor Noului C.civ.
Pe fondul cauzei, instanța reține că prin actul de vânzare-cumpărare aut.sub nr. 108/13.04.1929 autorul reclamantului a cumpărat un sfert de pogon de teren intravilan în satul Firizu, ., cu vecinii: R – moșt.I. M., A și MN – moșt.V. M. și MZ – M. M., transcris în Registrul de Transcripțiuni al Tribunalului M. sub nr.2600/26.04.1929 – file 9-10.
Prin actul de vânzare-cumpărare din 01.05.1946 transcris în Registrul de Transcripțiuni al Tribunalului M. sub nr. 230/20.01.1947, autorul reclamantului a cumpărat un teren intravilan lat de 5 m și lung de 70 m cu vecinii: R – drumul satului, A – I. M.M., MN – cumpărătorul și I. M.M., MZ – vânzătoarea– file 11-12.
Din adresa nr. 646/7 martie 2013 rezultă că terenul din litigiu nu a format obiectul legilor fondului funciar, deoarece se află în zona fostă necooperativizată a . – fila 75.
Pe de altă parte, pârâții se prevalează de clauzele contractuale inserate în contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1530/7 iunie 2012 la BNP P. O., prin care numita M. M. vinde pârâților o casă de locuit, 6 anexe, precum și un teren în suprafață de 2269 m.p. – filele 60-61.
Potrivit disp. art. 555 C.civil proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Acțiunea în revendicare este o acțiune prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun determinat cere instanței să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului și să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpânește fără drept. Orice persoană care este proprietar neposesor poate astfel chema în judecată o altă persoană care îi tulbură proprietatea și posesia pentru restabilirea dreptului său de proprietate.
Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, „orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauza de utilitate publica si în condițiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului internațional”.
Astfel, dreptul de proprietate are, prin definiție, caracter absolut, cu alte cuvinte titularul său este îndreptățit să beneficieze de toate foloasele proprietății, să se bucure de întreaga utilitate pe care i-o oferă aceasta și să efectueze toate actele juridice corespunzătoare propriilor interese, fără a avea nevoie de concursul altor persoane, iar proprietarul este în măsură să pretindă tuturor să-i respecte dreptul. De asemenea, dreptul de proprietate este exclusiv, titularul său putând exercita singur toate atributele dreptului în discuție, cu excluderea oricăror altor persoane. Proprietarul este singurul în măsură să exercite toate prerogativele pe care i le conferă dreptul de proprietate.
În cauză, instanța reține că ambele părți, atât reclamantul cât și pârâții se prevalează de titluri de proprietate, reclamantul exhibă cele două acte de vânzare cumpărare din 1929, respectiv 1946, iar pârâții exhibă contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1530/7 iunie 2012 la BNP P. O., în această ipoteză urmează a se da prevalență părții al cărui drept este preferabil.
Având în vedere faptul că prezenta cauză s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare, instanța urmează a avea în vedere raportul de expertiza efectuat în prezenta cauză de expert G. A., astfel cum a fost completat ulterior – filele 141-149 și 176-177.
Astfel, din raportul de expertiza și suplimentul la raportul de expertiza efectuate în cauză de expert G. A., instanța reține că, în ceea ce privește terenul cuprins în actul de vânzare – cumpărare nr. 108/1929, expertul a identificat în teren o suprafață de 1603 m.p., având categorie de folosință livadă, între coordonatele 6,7,8,25,18,17,16,6, deși în actul de proprietate al reclamantului, terenul avea o suprafață de 1250 m.p. ( răspunsul la obiectivul nr. 1 )
În ceea ce privește cel de-al doilea teren înscris în actul de vânzare – cumpărare din data de 1 mai 1946, instanța reține că expertul a identificat în teren suprafața de 323 m.p. cu categorie de folosință livadă, între coordonatele 18,19,20,21,22,23,24,25,18 din anexa 1 la expertiză, deși în actul de proprietate terenul are o suprafață scriptică de 350 m.p. - răspunsul la obiectivul nr.2.
De asemenea, prin răspunsul său la obiectivul nr. 6, expertul a arătat că reclamantul folosește în realitate 1926 m.p., deși suprafața din actele de proprietate este de 1600 m.p.
Expertul mai concluzionează în raportul de expertiză că cele două terenuri se află unul în prelungirea celuilalt, formând un singur corp de proprietate - răspunsul la obiectivul nr.3
Expertul a procedat și la identificarea terenului pârâților, iar prin răspunsul la obiectivul nr. 7, expertul a arătat că terenul pârâților se învecinează pe latura de est cu terenul aflat în posesia reclamantului în suprafață de 1603 m.p., cele două imobile fiind delimitate de zidul anexelor gospodărești edificate pe terenul pârâților.
Mai mult decât atât, expertul a identificat suprafața pretinsă de reclamant ca fiind cea cuprinsă între coordonatele 4,5,6,7,7’,7’’,4 în suprafață de 184 m.p. – răspunsul la obiectivul nr. 10, astfel cum a fost completat ulterior – filele 147 și 177.
Or, analizând anexa 1 ce face parte integrantă din raportul de expertiză, se poate observa că terenul pretins de reclamant se află în perimetrul în care se desfășoară terenul pârâților, astfel cum a fost identificat la fața locului de expert.
De altfel, concluziile raportului de expertiză se coroborează și cu declarațiile martorilor C. G. și A. G. care relatează că încă din perioada copilăriei perimetrele terenurilor părților sunt neschimbate – filele 88 și 109.
Este evident că din probe rezultă că reclamantul se află în posesia întregii suprafețe de teren pe care o deține în proprietate în baza contractelor de vânzare – cumpărare din 1929, respectiv 1946, expertul arătând chiar că reclamantul deține în fapt mai mult chiar decât are scriptic în actele de proprietate pe care le exhibă în prezenta cauză.
Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, față de faptul că petitul principal având ca obiect revendicare nu este întemeiat, nu se mai impune nici analiza petitului subsidiar vizând demolarea construcțiilor existente pa terenul pretins de reclamant, astfel încât instanța urmează a respinge acțiunea formulată de reclamantul M. I. I. în contradictoriu cu pârâții M. S. I. și M. L., ca neîntemeiată.
În baza art. 274 C.proc.civ., văzând că reclamantul a căzut în pretenții, va respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată și va va obliga reclamantul la plata sumei de 1000 lei către pârâții M. S. I. și M. L. cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea precizată, formulată de reclamantul M. I. I. domiciliat în ., jud. M. în contradictoriu cu pârâții M. S. I. și M. L., ambii domiciliați în ., jud. M., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Admite cererea pârâților privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 decembrie 2013, la sediul Judecătoriei Dr.Tr.S..
Președinte, Grefier,
Red. Z.A.D../Tehn. BM – 17 ianuarie 2014
6 pag./5 ex./
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Cereri. Sentința nr. 2786/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3229/2013.... → |
|---|
