Plângere contravenţională. Sentința nr. 1186/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1186/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 1186/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1186/2015
Ședința publică de la 20 MARTIE 2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: O. M. N.
GREFIER: B. M. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent S. V. R. și pe intimat DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ DR. TR. S., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 06.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă a prezentei sentințe când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 20.03.2015, hotărând următoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 05.12.2014, petentul S. V. R. a formulat în contradictoriu cu intimata Direcția de Poliție Locală Dr. Tr. S. o plângere contravențională prin care a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 14.10.2014 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea cu sancțiunea avertismentului.
În motivare, petentul a arătat că a fost sancționat prin procesul verbal contestat cu amendă în cuantum de 200 lei, întrucât ar fi refuzat să prezinte actul de identitate, însă a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea acestei fapte.
În drept, cererea nu a fost motivată.
În dovedire, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba testimonială constând în audierea martorului B. D. N..
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din O.U.G. nr.80/2013 (fila 12).
Prin întâmpinarea depusă (filele 17-19), intimata a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal.
În motivare, intimata a arătat că, la data la data de 14.10.2014, în jurul orelor 09.35, în timp ce executa serviciul de patrulare un echipaj de poliție locală din cadrul Direcției de Poliție Locală Drobeta T. S., C. Circulație, din care făcea parte și agentul constatator, a depistat oprit voluntar autoturismul marca VOLKSWAGEN, cu numărul de înmatriculare_, pe trecerea de pietoni vizibil marcată situată la intersecția cu străzii Rahova cu . municipiul Drobeta T. S., obstrucționând traficul pietonal în zonă, autoturismul fiind în totalitate pe trecerea de pietoni.
La sosirea la autoturism a conducătorului auto la cererea îndreptățită a agentului constatator a refuzat să se legitimeze cu actul de identitate și să dea relații cu privire la identitatea sa, părăsind locul cu autoturismul, faptă ce contravine prevederilor art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 republicată.
Intimata a arătat că au fost respectate dispozițiile legale prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr.2/2001.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Legea nr. 61/1991 republicată.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba testimonială constând în audierea martorului asistent P. M., precum și proba constând în planșe foto.
Petentul, legal citat, nu a formulat răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 30.01.2015 instanța a încuviințat în baza art. 258 al. 1 C. raportat la art. 255 C. proba cu înscrisuri, pentru părți, proba testimonială constând în audierea martorilor B. D. N. și P. M., precum și proba constând în planșele foto, apreciindu-le ca fiind concludente și utile soluționării cauzei.
La dosar au fost depuse în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: proces verbal de constatare a contravenției, raport din 14.10.2014 al agentului constatator, planșe foto, declarație P. M. și au fost audiați martorii B. D. (fila 59) și P. M. (fila 58).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal .>MH nr._ încheiat la data de 14.10.2014 de către intimată, petentul a fost sancționat pentru faptul că, în calitate de conducător auto, a refuzat să prezinte actul de identitate sau să dea relații în vederea stabilirii identității sale, cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 republicată.
În fapt, prin procesul-verbal s-a reținut că la data de 14.10.2014, în jurul orelor 09.41, petentul în timp ce se afla oprit cu autoturismul marca VOLKSWAGEN, cu numărul de înmatriculare_, pe trecerea de pietoni vizibil marcată situată la intersecția cu străzii Rahova cu . municipiul Drobeta T. S., a refuzat să prezinte actul de identitate sau să dea relații în vederea stabilirii identității sale (fila 3).
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 61/1991 au drept scop asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană, cetățenii fiind obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție locală aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna probatoriul strâns împotriva sa.
În acest sens, instanța reține că cele consemnate în procesul verbal de contravenție nu au fost infirmate prin celelalte probe administrate în fața instanței, respectiv prin proba testimonială cerută de către petent.
Astfel, declarația martorului propus de către petent B. D. N. nu poate fi avută în vedere la stabilirea situației de fapt, urmând a fi înlăturată ca subiectivă, întrucât acest martor nu este o persoană străină de petent, fiind prieten cu fratele acestuia (fila 59).
Mai mult, declarația acestui martor nu se coroborează cu celelalte probe administrate în fața instanței, respectiv cu declarația martorului P. M., care a susținut că petentul în momentul în care a sosit la locul unde era oprit autoturismul marca Volskwagen era singur, iar nu însoțit de vreo persoană (fila 58).
În aceste condiții, instanța reține că, în cauza de față, simpla declarație a petentului nu poate sta la baza infirmării constatărilor personale ale agentului constatator.
Astfel, instanța apreciază că fapta petentului, care la data de 14.10.2014, în jurul orelor 09.41, în timp ce se afla oprit cu autoturismul marca VOLKSWAGEN, cu numărul de înmatriculare_, pe trecerea de pietoni vizibil marcată situată la intersecția cu străzii Rahova cu . municipiul Drobeta T. S., a refuzat să prezinte actul de identitate sau să dea relații în vederea stabilirii identității sale, rezultă din constatările personale ale agentului de poliție locală inserate în procesul-verbal de contravenție coroborate cu declarația martorului asistent P. M. (fila 58).
În privința declarației martorului P. M., trebuie menționat că aceasta se coroborează cu mențiunile din procesul verbal de contravenție, chiar dacă martorul a precizat că nu a auzit ca agentul să îi fi cerut petentului să se legitimeze, ci a dedus acest lucru. Este așa, întrucât dacă petentul nu ar fi refuzat să se legitimeze și nu ar fi plecat cu autoturismul, martorul ar fi observat atunci când petentul s-ar fi legitimat, aflându-se la o distanță de aproximativ 3-4 metri de acel loc (fila 58).
Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța reține că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională a motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001.
Analizând individualizarea sancțiunilor aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că amenda în cuantum de 200 lei aplicată pentru contravenția săvârșită este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În acest sens, instanța reține că fapta petentului, care a refuzat să prezinte actul de identitate sau să dea relații în vederea stabilirii identității sale la cererea agentului constatator prezintă gravitate socială sporită, întrucât este de natură a îngreuna identificarea persoanelor de către organele abilitate potrivit legii.
O eventuală înlocuirea cu avertismentul a sancțiunii aplicate petentului ar fi insuficientă pentru atingerea scopului preventiv al aplicării sancțiunilor contravenționale, numai cele dispuse prin procesul verbal de contravenție fiind apte de a asigura pe viitor respectarea dispozițiilor legale de către petent. De asemenea, este de reținut că petentului i-a fost aplicată amenda în cuantum de 200 lei, fapta săvârșită fiind sancționată potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 61/1991 republicată, cu amendă de la 100 la 500 lei.
Pe cale de consecință, față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. V. R., C.N.P._, cu domiciliul în Drobeta T. S., Bulevardul T. V. nr. 3, ., ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ DROBETA T. S., cu sediul în Drobeta T. S., ., județul M., ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 14.10.2014, ca fiind legal și temeinic.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică azi, 20.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. M. - N.B. M. C.
Red. O.M.N./ Tehn. B.M./4 ex./4 pag./16.04.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1183/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1220/2015.... → |
|---|
