Plângere contravenţională. Sentința nr. 1201/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1201/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 15151/225/2014
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă nr. 1201
Ședința publică din data de 23.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. L. – Teluța
Grefier: V. Ș. – A.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul D. I. C., în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect plângere contravențională.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au fost consemnate în încheierea din data de 18.03.2015, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care, constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă introdusă pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 06.11.2014, înregistrată sub nr. _, petentul D. I. C., a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat in data de 21.10.2014 de către I. Mehedinti - Politia mun. Dr. Tr. S..
În motivare a arătat că pentru faptele reținute in sarcina sa, a fost sancționat cu amenda contravenționala in cuantum de 360 lei.
Prin acest proces verbal, agentul constatator a reținut faptul ca el, conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, a vorbit la telefon fără a folosi dispozitivul mâini libere si nu a purtat centura de siguranța.
În susținerea acesteia, petentul a învederat instanței că acest aspect nu este adevărat, deoarece purta centura de siguranța in timpul mersului si nu vorbea la telefon pentru a fi necesara folosirea dispozitivului mâini libere.
Deși agentul constatator a susținut ca a încălcat prevederile legale, a motivat acestuia că îi va da un avertisment, iar acesta, în apărare, i-a adus la cunoștință ca are obiecțiuni si ca va contesta procesul verbal in instanța întrucât nu a greșit cu nimic. In acel moment, agentul constatator i-a spus ca daca procedează așa, îi va încheia proces verbal cu amendă pentru ambele contravenții.
Pentru toate aceste considerente a solicitat admiterea plângerii si anularea procesului verbal de contravenție.
In subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii cu un avertisment conform art. 7 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, având in vedere ca este prima sancțiune care i-a fost aplicata, împrejurările in care s-a întâmplat fapta conferindu-i acesteia un grad de pericol social redus.
De asemenea, a mai învederat instanței că sancțiunea aplicată este mult prea severă raportat la fapta acestuia, la situația personală, solicitând stabilirea proporționalității dintre faptă și sancțiunea aplicată.
În drept, a invocat disp. art 21 alin. 3 OG nr.2/2001.
Au fost anexate, în copie, proces verbal și delegație de reprezentare.
Prin rezoluția din data de 14.11.2014, instanța a dispus, conform dispozițiilor art. 200 alin. 2 Cod procedură civilă, emiterea unei comunicări( fila 15) către petent cu mențiunea de a completa cererea de chemare în judecată, întru-un termen de 10 zile de la primirea comunicării.
La data de 27.11.2014, petentul a procedat la regularizarea cererii conform rezoluției instanței.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat intimatului un exemplar al plângerii contravenționale și al înscrisurilor atașate acesteia, cu mențiunea că, are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică, potrivit rezoluției din data de 28.11.2014 a președintelui de complet investit cu soluționarea plângerii.
La data de 12.12.2014, intimatul a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal atacat ca valabil încheiat.
În motivare, intimatul a arătat că, în data de 21.10.2014, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe ., din mun. Dr. Tr. S., jud. M., fără a purta centura de siguranță. De asemenea, petentul a folosit în mers telefonul mobil, fără a utiliza însă, sistemul „mâini libere"", și nu a avut asupra sa permisul de conducere și cartea de identitate.
Astfel, petentul a fost sancționat contravențional potrivit prevederilor art. 108 alin. l lit. a) pct. 3 și art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr.195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru ""nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranța....", iar agentul constatator i-a aplicat petentului sancțiunea amenzii contravenționale în valoare de 180 lei.
De asemenea, petentul a fost sancționat contravențional și potrivit prevederilor art.108 alin. l lit. a) pct. 2 și art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr.195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru "folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere"" iar agentul constatator i-a aplicat reclamantului sancțiunea amenzii în cuantum de 180 lei.
Totodată, întrucât petentul nu a avut asupra sa permisul de conducere și cartea de identitate, iar potrivit dispozițiilor art. 101 alin. l pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2)"", constituie contravenție, petentul a fost sancționat cu avertisment.
Având în vedere că, faptele contravenționale au fost constatate în mod direct de agentul-constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, in măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaki Franței, Hot. din 7 oct.l988.s.A no.l41-A, p.15 si 28; Telfner c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart.2001; Ang c. României, no._/03, p.60, 4 oct.2007) prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistem* juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională p raportare la C.E.D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectat unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, cât si asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
In consecință, fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției legalitate a actului administrativ ( actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. nr.2/ 2001), asociată cu prezumția de autenticitate ( actul emană în mod real de la cine se spune emană) și cu prezumția de veridicitate ( actul reflectă în mod real ce a stabilit autoritatea emitentă).
În motivarea prezentei, intimatul a învederat instanței faptul că procesul verbal contestat a fost întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, nefiind motive de anulare a acestuia.
În dovedirea celor menționate, a solicitat admiterea probei cu înscrisuri .
Față de aspectele prezentate, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca valabil încheiat.
În conformitate cu prevederile art. 411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedură Civila, a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
A fost anexat raportul agentului constatator .
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinarea comunicată.
Prin rezoluția președintelui de complet, din data de 15.01.2015, s-a stabilit primul termen de judecată la data de 11.02.2015, cu citarea părților.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu martorul M. O..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
Prin procesul – verbal de constatare a contravenției . nr._/21. 10. 2014, încheiat de I.P.J. M., petentul D. I. C. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 180 lei, în baza dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. 195/2002, reținându-se că aceasta a condus „fără a purta centura de siguranță”, cu amendă în cuantum de 180 lei, în baza dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit. a din O.U.G. 195/2002, pentru folosirea telefonului mobil în timpul conducerii, fără a avea instalat dispozitiv de tip mâini libere și cu avertisment în baza dispozițiilor art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002, pentru nerespectarea obligației de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. 2 din același act normativ.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
Instanța constată că în cauză poate fi aplicată prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție, întrucât exista o proporționalitate între mijloacele folosite, scopul urmărit și în același timp se asigură posibilitatea petentului de a-și dovedi susținerile și de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, prin contestarea procesului-verbal de contravenție în instanță.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prev. de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lui până la proba contrară, probă ce incumbă petentului potrivit art. 249 C. pr. civ., întrucât cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
Instanța a dat posibilitatea petentului să-și propună probe in dovedirea susținerilor făcute în plângere.
Potrivit dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. 195/2002:
„(1) Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:
a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte:
3. nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz”.
Din declarația martorei M. O. A. rezultă că petentul purta centura de siguranță, însă a desfăcut-o la momentul la care a oprit în dreptul echipajului de poliție.
Agentul constatator precizează, în raportul întocmit, că petentul nu purta centura de siguranță, însă există posibilitatea ca acesta să nu fi observat momentul când petentul a desfăcut centura și să considere că nu a avut-o nici anterior.
Instanța apreciază că petentul a răsturnat prezumția de veridicitate a procesului verbal de contravenție în ceea ce privește această faptă.
Referitor la celelalte două fapte reținute în sarcina petentului, respectiv utilizarea telefonului mobil în timpul conducerii autovehiculului și neprezentarea permisului de conducere și a cărții de identitate, instanța reține că petentul se face vinovat de săvârșirea acestora.
Astfel, deși martora audiată în cauză a declarat că la momentul la care l-a observat pe petent acesta nu vorbea la telefon, este posibil ca acesta să fi vorbit înainte ca martora să-l observe sau ulterior, singura probă de necontestat, în acest caz, fiind depunerea listingului privind convorbirile purtate.
Dacă în cazul centurii de siguranță există posibilitatea ca agentul constatator să fie în eroare, cu privire la utilizarea telefonului mobil este greu de crezut că acesta ar fi inventat o faptă inexistentă.
Având în vedere faptul că petentul a mai primit o sancțiune cu avertisment, că a săvârșit două fapte contravenționale și că i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege, instanța apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, chiar dacă fapta nu are un grad de pericol social ridicat.
În raport de considerentele expuse, instanța va admite în parte plângerea și va dispune anularea parțială a procesului - verbal de contravenție . nr._/21. 10. 2014, referitor la fapta prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. 195/2002 și exonerează petentul de la plata amenzii aplicate pentru această faptă, menținând celelalte prevederi din procesul – verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul D. I. C., cu dom. în Dr. Tr. S., ., nr. 8, ., ._, în contradictoriu cu I.P.J. M., cu sediul în Dr. Tr. S., jud. M..
Dispune anularea parțială a procesului - verbal de contravenție . nr._/21. 10. 2014, referitor la fapta prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. 195/2002 și exonerează petentul de la plata amenzii aplicate pentru această faptă.
Menține celelalte prevederi din procesul – verbal de contravenție.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se depune la sediul Judecătoriei Dr. Tr. S..
Pronunțată în ședință publică, azi, 23. 03. 2015.
Președinte Grefier
P. L. – Teluța V. Ș. – A.
Red.L T.P./Tehnored.VSA
Ex.4/..2015
Cod operator 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1209/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1278/2015.... → |
|---|
