Plângere contravenţională. Sentința nr. 1664/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1664/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 16055/225/2014
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1664
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - L. G.
GREFIER - P. C.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petenta ... în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns martorul N. B., lipsă fiind petentul și intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
În conformitate cu disp. art. 319 c.p.civ., sub prestare de jurământ, a fost audiat martorul N. B., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte incidente de soluționat și constatând închisă cercetarea judecătorească, instanța, în temeiul disp. art. 392 c.p.civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 28.11.2014 sub nr._ petenta .., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului M., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 19.10.2014 de Inspectoratul de Poliție al Județului M., solicitând în principal, admiterea anularea procesului-verbal atacat și exonerarea de plata amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii petenta a arătat că la data de 19.10.2014, cu ocazia unui control efectuat de către organele de constatare din cadrul I.P.J. M. - B.R.D.E.N. s-a reținut că "în data de 19.10.2014 orele 04,02, în localitatea S., conducătorul auto N. B. a condus ansamblul format din autoutilitara IVECO cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, efectuând transport marfă, porumb, conform avizului de însoțire nr. 185/18.10.2014 și cu ocazia verificării diagramelor tahograf nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame, 28 (douzeci și opt) sau alt document care să îi ateste activitatea. De asemenea, inspecția tehnica a aparatului tahograf este expirată din 23.03.2014 și nu a avut atestat de conducător auto la bordul vehiculului".
A arătat că în cadrul procesului verbal de constatare a contravenției atacat s-a reținut săvârșirea a 3 abateri contravenționale, prevăzute și sancționate după cum urmează:neprezentarea numărului necesar de diagrame tahograf (28 diagrame) - contravenție prevăzută de art. 8 alin. (31) din O.G. nr. 37/2007, sancționată cu amendă în cuantum de 4.000 lei; inspecția expirată a aparatului tahograf - art. 8 alin. (14) din O.G. nr. 37/2007. sancționată cu amendă în cuantum de 4.000 lei; lipsa atestatului de conducător auto la bordul autovehiculului - art. 4 alin. (57.7) din H.G. 69/2012, sancționată cu avertisment.
Procesul-verbal de contravenție atacat, . nr._ din 19.10.2014 a fost comunicat societății petente .. în data de 12.11.2014 orele 20.00, conform procesului-verbal de comunicare anexat la prezenta plângere.
A susținut că potrivit art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze prezenta plângere contravențională este Judecătoria Drobeta-T. S. (judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția).
În conformitate cu art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prezumția de nevinovăție constituie o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil. În sens limitat, (stricto sensu), prezumția de nevinovăție presupune dreptul oricărei persoane acuzate de o infracțiune (contravenție) de a fi considerată nevinovată până când vinovăția sa va fi legal stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes și va fi respectată, aplicată și funcționează numai dacă acuzatului i s-au respectat toate garanțiile procesuale privind: egalitatea „armelor", dreptul la informare, principiul contradictorialității și dreptul de a nu se autoincrimina și administrarea probelor.
În ceea ce privește admisibilitatea aplicării art. 6 par. 2 din Convenția pentru lor drepturilor omului la cauza de față. în lumina jurisprudenței Curții (a se vedea cauzele OztLirk c. Germaniei. Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Franței), chiar daca România a "dezincriminat" contravențiile, cele prevăzute în O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice intră în sfera "acuzațiilor în materie penală" întrucât au caracter general, așa cum rezultă din cele trei criterii avute în vedere pentru stabilirea acestui fapt (calificarea faptei în dreptul intern, natura faptei incriminate, gravitatea sancțiunii), care nu trebuie îndeplinite cumulativ, fiind suficient ca fapta sa poată fi calificata ca penală potrivit unuia singur, iar atunci când un singur criteriu nu este suficient pentru determinarea caracterului penal sau nepenal, se poate apela la analiza combinata a acestora, în situația de fata. în dreptul intern, domeniul contravențional este unul situat în afara sferei penalului, regimul juridic fiind unul diferit. Cum. potrivit Curții, acest prim criteriu are doar o valoare relativa, urmează a 11 analizate celelalte două. pentru lămurirea caracterului sancțiunilor contravenționale prin prisma articolului 6 din Convenție.
În privința naturii faptei incriminate, aceasta, pentru a fi calificata ca penală in sensul care interesează în cauza, trebuie să se adreseze tuturor, având o aplicabilitate generală, și nu doar unui grup restrâns de persoane. Prin urmare, ori de câte ori o norma contravenționala se adresează unui cerc larg de persoane și nu unui individ sau unui grup restrâns, format din indivizi cu o anumita calitate, acest al doilea criteriu este îndeplinit.
Față de aceste criterii și de înțelesul dat lor în jurisprudența Curții, având în vedere faptul ca. potrivit OG nr.2/2001. amenda contravenționala este distincta de acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de săvârșirea faptei contravenționale, având, deci, un caracter sancționator si preventiv, rezulta cu certitudine ca procedura contravenționala, reglementata prin dreptul comun de către O.G. nr.2/2001, poate fi asimilata procedurii penale, din perspectiva articolului 6 din Convenție.
Potrivit art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat: numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator: dalele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația si locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație: posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate".
A.. (7) al aceluiași articol prevede că: "In momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal".
În lumina acestor texte legale, a solicitat instanței să constate că procesul-verbal de contravenție atacat nu cuprinde decât generic locul în care s-a constatat săvârșirea contravenției, respectiv localitatea S., în condițiile în care practica juridică și literatura de specialitate au admis constant că lipsa menționării clare și detaliate a locului săvârșirii contravenției este un motiv de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție.
În ceea ce privește reținerea faptei contravenționale constând în neprezentarea numărului necesar de 28 diagrame tahografice, a învederat instanței de judecată faptul că N. B., în calitate de conducător auto, a prezentat organului de constatare „Certificatul de desfășurare a activității in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006 sau cu acordul european privind munca echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR) ", din care rezulta ca acesta a condus in perioada ultimelor 28 de zile anterior constatării contravenției a condus vehicule care erau exceptate (excluse) din domeniul de aplicare a regulamentului mai sus menționat, dar această împrejurare/situație nu a fost luat in considerare de către organele de constatare.
Așa cum reiese din Certificatul de desfășurare a activității in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006 sau cu acordul european privind munca echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR)". pe care ne obligăm să-l prezentăm instanței de judecată, conducătorul auto N. B. a condus pe perioada ultimelor 28 de zile anterior constatării contravenției numai vehicule având o greutate mai mica de 3.5 tone, astfel ca nu se poate retine ca avea obligația de a prezenta diagramele tahografice pentru ultimele 28 de zile.
Cu privire la reținerea faptei contravenționale constând în prezentarea inspecției tehnice expirate pentru vehiculul în cauză, a arătat instanței faptul că inspecția tehnică a aparatului tahograf montat la autovehiculul cu număr de înmatriculare G._ nu era expirată, aceasta inspecție tehnică fiind realizată la termen la data de 19.10.2014, respectiv data constatării prezumtivei abateri contravenționale.
Referitor la cea de-a treia contravenție constatată, respectiv lipsa de la bordul vehiculului a atestatului de conducător auto al numitului N. B., acesta a fost sancționată cu avertisment, sancțiune cu privire la care nu are obiecțiuni.
În dovedirea motivelor prezentei plângeri contravenționale a solicitat proba cu martorul N. B., proba cu înscrisuri, proba cu expertiza, precum si de celelalte mijloace de proba prevăzute de lege.
A anexat la prezenta plângere procesul-verbal de contravenție . nr._ din 19.10.2014, precum și procesul verbal de comunicare a acestuia din data de 12.11.2014.
Conform disp. art. 200 al. 1 c.p.civ., instanța a verificat cererea de chemare în judecată și constatând că, aceasta nu îndeplinește cerințele prev. de art. 194 -197 c.p.civ., prin rezoluția din 02.12.2014, aflată la fila 19 dosar, a pus în vedere petentului să complinească lipsurile cererii de chemare în judecată și să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 16.12.2014 petenta ..a depus la dosar răspuns la adresa emisă de instanță la care a atașat dovada de plată a taxei de timbru în cuantum de 20 lei.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, a dispus comunicarea către intimat, a unui exemplar al plângerii contravenționale și a înscrisurilor anexate, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
La data de 08.01.2015, intimatul I. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și să se mențină procesul verbal ca valabil încheiat.
În motivare a arătat că, în fapt, în data de 19.10.2014, agentul constatator a oprit în trafic pe DN6, pe raza localității S., județul M., ansamblul format din autoutilitara cu numărul de înmatriculare_ și semiremorca cu nr._, condus de N. B., iar la controlul efectuat, conducătorul auto nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame tahograf și niciun alt document care să îi ateste activitatea. De asemenea, inspecția tehnică a aparatului tahograf era expirată din data de 23.03.2014, iar la bordul vehiculului nu exista atestatul de conducător auto.
Astfel, petenta a fost sancționată contravențional potrivit art.8 alin.l pct.31 și art.9 alin.1 lit.c din O.G. nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, cu modificările și completările ulterioare, pentru "neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital”, iar agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 4000 de lei.
De asemenea, petenta a fost sancționată contravențional și potrivit prevederilor art.8 alin.l pct.14 și art.9 alin.l lit.a din O.G. nr.37/2007, pentru "utilizarea unor tahografe neomologate, nesigilate, necalibrate, defecte sau care au termenul de valabilitate al verificării/calibrarii periodice depășit", iar agentul constatator i-a aplicat reclamantei sancțiunea avertismentului.
Totodată, pentru lipsa atestatului de conducător auto de la bordul vehiculului, fiind astfel încălcate prevederile art.4 pct.57 din H.G. nr.69/2012, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 4000 de lei.
A învederat instanței că faptele contravenționale au fost constatate în mod direct de agentul-constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petenta, și nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, in măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit se v. bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că e reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina di specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la ut proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtec Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988.s.A no. 141-A, p.15 si 28, Telfner c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart.2001; A. c. României, no._/03, p.60, 4 oct.2007; prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la C.E.D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, cât si asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
In consecință, fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. nr.2/2001), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ce a stabilit autoritatea emitentă).
În concluzie, consideră că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.
În dovedirea celor menționate, a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri.
În conformitate cu prevederile art. 411 c.p.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsa.
A depus la dosar raportul agentului constatator, formularul de control în trafic cele 7(șapte) diagrame tahograf reținute, dovada de verificare tehnică expirată.
Prin rezoluția din 09.01.2015 a comunicat întâmpinarea și înscrisurile atașate către petent, cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare și cum petenta nu a depus răspuns la întâmpinare, prin rezoluția din data de 26.01.2015 instanța a fixat termen de judecată la data de 25.02.2015, cu citarea părților.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, instanța, apreciind ca fiind legale, verosimile, pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și proba cu martorul N. B..
Analizând prezenta plângere în considerarea întregului material probator administrat in cauză și prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele situații de fapt si de drept:
Prin procesul-verbal de contravenție contestat, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8000 lei și avertisment, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.8 alin.1 pct.31 și art.9 alin.1 lit.c din OG nr.37/2007, reținându-se că la data de 19.10.2014, orele 4,23, agentul constatator a oprit pe DN6, pe raza localității Șimian, județul M., autoutilitara cu numărul de înmatriculare_ cu semiremorca cu nr._, condus de de N. B., iar la controlul efectuat, conducătorul auto nu a prezentat numărul necesar de diagrame tahograf și nici un alt document care să îi ateste activitatea. S-a mai constatat că inspecția tehnică a aparatului tahograf era expirată din data de 23.03.2014, iar la bordul vehiculului nu exista atestatul de conducător auto.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, și analizând probele administrate, reține următoarele:
In ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța va verifica dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, și dacă procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probele propuse de către contravenient.
Instanța consideră că materia contravențională, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, poate fi calificată ca aparținând materiei penale, din perspectiva garanțiilor instituite de aceasta, astfel încât, instanța trebuie să asigure toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, cu condiția respectării unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Privitor la dispozițiile art.6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor, una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal de agentul constatator, cum este și speța de față, procesul verbal legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie și, în absența altor probe propuse de către petent pentru răsturnarea acesteia plângerea va fi respinsă. Aceste concluzii sunt confirmate și de decizia adoptată în cauza N. c. României, de unde reiese foarte clar că sunt respectate garanțiile prevăzute de art. 6, dacă petentul a avut posibilitatea sa facă dovada contrarie constatărilor din procesul-verbal, în fata instanței.
În speță, prin plângerea formulată, petenta recunoaște că era expirat atestatul de conducător auto, însă cu privire la aparatul tahograf susține că în ziua controlului s-a efectuat inspecția acestuia.
Ori, din depoziția conducătorului auto, N. B., rezultă că în momentul controlului, era expirată inspecția tehnică a aparatului tahograf, iar din procesul-verbal de contravenție și din formularul de control în trafic rezultă că vehiculul a fost oprit în trafic de agentul constatator la orele 4,23 dimineața, în afara programului de funcționare al firmelor abilitate să efectueze inspecția aparatului respectiv.
Mai mult, petenta nu a făcut dovada susținerii că în aceeași zi a efectuat inspecția aparatului tahograf.
În ceea ce privește contravenția constând în neprezentarea numărului de diagrame tahograf, din nou există contradicții între susținerea petentei din plângere și depoziția conducătorului aut.
Astfel, în plângere petenta susține că agentului constatator i s-a prezentat de către conducătorul auto certificatul de desfășurare a activității, din care rezultă că în ultimele 28 zile anterior constatării contravenției a condus vehicule care erau exceptate din domeniul de aplicare a Regulamentului CE nr.561/2006, respectiv vehicule având o greutate mai mică de 3,5 tone, ceea ce înseamnă că nu avea obligația de a prezenta diagrame tahograf pentru perioada respectivă, susținere pe care nu a dovedit-o, iar din depoziția martorului rezultă că a prezentat toate diagramele, însă agentul constatator a oprit numai cinci.
Instanța apreciază că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petentă, iar sancțiunea aplicată respectă criteriile prevăzute de art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001.
Prin urmare, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenta ... cu sediul in loc. Motru. .. .. .. înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. J_ . având Codul Unic de înregistrare R02171284, reprezentanta prin B. C., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului M..
Cu apel în 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică azi, 29.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. L.G/Tehn.P.C.
4 ex./21.05.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1687/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1668/2015. Judecătoria... → |
|---|
