Plângere contravenţională. Sentința nr. 1776/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1776/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 1776/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S. JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1776
Ședința publică de la 07 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Grefier ședință A. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . și pe intimata I. M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat N. I. pentru societatea petentă, consilier juridic P. L. pentru intimată și martorul F. R.-C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat Nîvligu I. pentru petentă, depune la dosar, în copie, fișa de instruire individuală întocmită pe numele F. R.- C. și procesul verbal de predare-primire a spațiului nr. 155/20.10.2014.
În temeiul disp. art.318, art.321 și art.323 C.proc.civ., instanța procedează la identificarea și audierea martorului F. R. C., sub prestare de jurământ, răspunsul acestuia fiind consemnat și atașat la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat N. I. pentru petentă, solicită în principal admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție, arătând că martora audiată la acest termen de judecată a declarat faptul că a fost instruită și că la momentul controlului aceasta era în probă de lucru. De asemenea, a arătat că numita F. R. C. imediat după prezentarea la interviul din data de 21.10.2014, a fost acceptată și i s-a spus să aducă o . acte pentru a fi angajată, acesta fiind motivul pentru care nu s-a întocmit la acea dată contractul individual de muncă. În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
Consilier juridic P. L. pentru intimată, solicită respingerea plângerii pentru motivele arătate în întâmpinare, arătând în esență că din probele administrate în cauză se confirmă starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție contestat.
Instanța, în temeiul disp. art. 394 C.proc.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 20.11.2014 sub nr._ petenta . a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 29.10.2014 prin care a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 8000 lei, solicitând în principal anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar înlocuirea măsurii amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii contravenționale a arătat petenta că, procesul verbal contestat este încheiat cu încălcarea efectelor si prevederilor legislației în vigoare, respectiv OG nr. 2/2001 actualizata.
A mai arătat petenta că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin refuzul de a i se acorda dreptul la formularea obiecțiilor.
De asemenea, menționează că acesta este un aspect care relevă faptul că procesul-verbal de contravenție nu întrunește cerințele prevăzute de norma cadru în materie contravențională și atrage nulitatea absolută a acestuia este faptul ca procesul-verbal a fost încheiat cu mențiunea ca persoana in cauza a "refuzat semnarea acestuia", fără a preciza motivul pentru care acesta nu a semnat procesul-verbal. Or, aceasta mențiune privind refuzul semnării este prevăzuta in OG 2/2001 fiind un aspect contrar al prevederilor art. 16 alin 7 din aceasta OG 2/2001, astfel: "in momentul încheierii procesului verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. A mai învederat faptul că obiecțiunile sunt consemnate distinct in procesul verbal la rubrica "alte mențiuni" sub sancțiunea nulității procesului verbal".
Astfel, se instituie obligația agentului constatator de a aduce la cunoștința contravenientului, in momentul încheierii procesului-verbal dreptul sau de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile contravenientului sunt consemnate distinct în procesul verbal la rubrica "ALTE MENȚIUNI", sub sancțiunea nulității procesului verbal. Totodată, consideră petenta că aceasta mențiune prezintă o importanță deosebită prin faptul că lipsa obiecțiunilor contravenientului constituie o încălcare a dreptului pe care îl are contravenientul cu privire la relatarea fidela a situației de fapt, ceea ce conduce la anularea procesului verbal.
Consideră petenta că, având în vedere ca procesul verbal a fost încheiat ulterior datei constatării contravenției, agenții constatatori puteau cita contravenientul la sediul I. Drobeta T. S., solicitându-i să facă dovada angajării lucrătorului si să-i aducă la cunoștința procesul verbal de constatare, oferindu-i posibilitatea acestuia să formuleze obiecțiuni.
S-a mai menționat faptul că lipsa martorului din procesul verbal de constatare a contravenției când persoana sancționată nu este de fata, nu poate ori refuza sa semneze actul întocmit a dus la nerespectarea prev. art 19 alin 1 si 2 din OG 2/2001 care prevede ca: "Procesul verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiuni despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal in acest mod."
Petenta a mai învederat că agenții constatatori au menționat faptul că persoana sancționată „nu este de fata", în ideea în care la rubrica "ALTE MENȚIUNI", aceștia au consemnat „contravenientul are dreptul la obiecțiuni pe care le poate formula în instanța", fiind evident faptul că aceasta nu avea cunoștința de existenta acestui proces verbal de contravenție si implicit a amenzii primite. Nulitatea absoluta a procesului verbal intervine astfel, întrucât, în procesul verbal contestat nu a fost menționat un martor care să confirme împrejurările în care a fost încheiat actul de constatare a contravenției, având in vedere ca procesul verbal a fost încheiat in lipsa contestatoarei.
Totodată, a arătat că neprecizarea motivelor care au dus la încheierea procesului verbal in lipsa unui martor, când persoana sancționată refuză să semneze a dus la nerespectarea prev. art 19 alin 3 din OG 2/2001.
In lipsa martorului, agenții constatatori aveau obligația a face mențiune despre aceasta, precizând motivul pentru care s-a încheiat procesul verbal in acest mod, simpla motivare a faptului ca de fata au fost doar agenții constatatori nu presupune imposibilitatea inexistentei vreunui martor la fata locului, deoarece ora nu era târzie si sediul I. este mai tot timpul circulat.
S-a mai arătat că întocmirea procesului verbal se face o data cu constatarea faptei si nu la o data ulterioara acesteia, în absenta contravenientului sau a unui martor ocular ceea ce duce la încălcarea art. 21 alin 1 din OG 2/2001 conform cărora agentul constatator are obligația aplicării sancțiunii odată cu constatarea faptei, iar nerespectarea unei asemenea cerințe duce la nelegalitatea procesului verbal fără să mai luam in discuție suspiciunea care se creează asupra faptului daca o asemenea contravenție s-a săvârșit sau nu în realitate.
Petenta a mai menționat că cele reținute în procesul verbal este total neadevărat și nu corespunde adevărului, întrucât salariata lucrează cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, a mai arătat că la data efectuării controlului declarația dată de către salariată a fost dictata de către inspectorii I., cât si sub presiunea exercitata de aceștia, angajata fiind . emoție si timorare, iar semnarea de către aceasta sa făcut fără a conștientiza consecința declarației semnate.
S-a mai învederat faptul că în momentul respectiv Fantaneanu R. C., se afla în spațiul special amenajat comercializării produselor de încălțăminte din cadrul Caleriei Centrului Comercial „C.", pregătind spațiul, amenajând produsele, făcând ordine printre cutiile de pantofi, fiind in perioada de proba. A mai arătat că punctul de lucru a fost contractat cu puțin timp înainte de data controlului 25.10.2014, si necesita unele modificări si amenajări. In urma unor publicații, recomandări a fost de acord ca numita Fantaneanu R. C. să vină câteva zile în proba pentru a se vedea daca se descurcă în munca ce trebuie prestată în punctul de lucru.
Petenta a mai precizat că este adevărat că numita Fantaneanu R. C. s-a prezentat la interviu in data de 21.10.2014, dar nu lucrează din acea data, aceasta desfășurându-și efectiv activitatea de vânzător din data de 25.10.2014.
S-a mai precizat faptul că angajata imediat după prezentarea la interviu, fiind acceptată si urmând a fi angajată avea obligația să prezinte o . acte necesare angajării, respectiv: - fisa medicala de la cabinet medicina muncii, Curriculum vitae, copii diplome de studiu si acte de calificare, copie livret militar (daca e cazul),copie certificat de naștere,copie certificat de căsătorie, copie sentința de divorț daca e cazul, copie certificat naștere copil, declarație pe propria răspundere daca sunt sau nu sunt persoane in întreținere
Totodată, a arătat că numita Fantaneanu R. C. timp de patru zile si-a pregătit dosarul de angajare cu documentele solicitate dar fără a prezenta o adeverința eliberata de medicul de familie care să ateste că aceasta este aptă pentru munca ce urmează a o presta în cadrul societății.
Susține petenta că viitoarea angajată ulterior i-a adus si această adeverința pentru încheierea dosarului de angajare, cu o întârziere de câteva zile, iar apoi administratorul societății lliut C. s-a îndreptat către sediul societății în oras Vicovu de Sus, ., județul Suceava, pentru efectuarea angajării si declararea în revisal de către compartimentul contabilitate a angajatei.
Petenta a mai arătat faptul că reprezentanții I. Drobeta T. S. i-au înmânat numitei Fantaneanu R. C., o înștiințare prin care i se aducea la cunoștință să se prezinte în data de 28.10.2014 orele 9.00, la sediul intimatei, dar datorita condițiilor de drum cat si distantei însemnate pe care reprezentanții săi au parcurs-o, aceștia au ajuns în data de 28.10.2014 in jurul orelor 12.00, după ce agenții constatatori luaseră decizia amendării fără a mai putea prezenta actele doveditoare.
S-a mai menționat faptul că actual numita Fantaneanu R. C. îsi desfășoară activitatea în punctul de lucru contractat respectând legislația romana in materia angajării si a protecției muncii, făcând dovada cu documentele anexate acestei plângeri.
Petenta a mai subliniat daptul că este o societate comerciala înființata la data de 20.01.2004, având ca obiect de activitate principala „fabricarea de încălțămintei", dar si comercializarea acestor produse. Fiind înființata de aproximativ 10 ani, deține un portofoliu important de clienți cu care încearcă o colaborare cât mai profesionista respectându-i si oferindu-le o calitate ridicată de servicii. Totodată, arată că activitatea se bazează pe un număr de 8 angajați care au fost cursanți si pregătiți din fondurile societății pentru a oferii servicii si produse de un nivel ridicat. Societatea noastră pentru a putea rezista pe o piața plina de concurenta in domeniu, participa si la diferite târguri de profil prin administratorul societății, încercând să comercializeze produsele pe care le produce.
Petenta a mai subliniat faptul că până la aceasta dată nu figura cu debite sau restante către bugetul de stat sau CAS, îndeplinindu-și atribuțiile financiare la zi, neacumulând datorii.
In drept, au fost invocate disp. OG 2/2001 actualizata.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat încuviințarea probei cu martorul Fantaneanu R. C. și a probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar în copie, actul constitutiv al societății, cartea de identitate a administratorului, certificatul de înregistrare a societății, certificatul constatator, fisa privind numărul angajaților din societate, cartea de identitate a numitei Fantaneanu R. C., fișa de instruire individuală întocmită pe numele F. R.- C. și procesul verbal de predare-primire a spațiului nr. 155/20.10.2014..
Plângerea a fost timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei.
La data de 11.12.2014, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare (filele 44-46), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiate și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor amintit ca fiind legal întocmit, fapta corect individualizată și sancțiunea corect aplicata.
În expunerea situației de fapt a arătat că dispozițiile art. 16 alin.7 din OG 2/2001 cuprind o obligație de procedură, aceea de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni si o obligație de formă, care constă aceea de a consemna obiecțiunile formulate in procesul verbal de contravenție.
De asemenea, a arătat în ceea ce privește neîndeplinirea obligației de a comunica contravenientului dreptul de a face obiecțiuni, aceasta nefiind sancționată expres, este o nulitate virtuală, care trebuie dovedită. In acest sens, contravenientul trebuie să facă dovada faptului ca i s-ar fi adus vreo vătămare. Ori in cazul de față, nefiindu-i atins dreptul la apărare, nu i s-a adus nicio vătămare patentei.
S-a mai menționat că obligația organului de control de a consemna la rubrica " Alte mențiuni" obiecțiunile formulate, ar fi existat in situația in care contravenientul ar fi fost de față și ar fi formulat obiecțiuni. Ori cum contravenientul nu s-a aflat de față la întocmirea procesului verbal de contravenție, organul de control nu avea ce obiecțiuni să consemneze in conținutul procesului verbal (deoarece acestea nu existau).
A mai precizat faptul că în situația in care contravenientul nu se afla de față, art.19 alin. 1 din O.G. nr.2/2001 modificata si completata, stabilește obligația agentului constatator de a menționa lipsa contravenientului de la întocmirea procesului verbal, si motivația privind întocmirea procesului verbal in lipsa unui martor. Aceste aspecte au fost respectate de către agentul constatator. Totodată, arată că printr-o lecturare atenta a procesului verbal de contravenție se poate observa ca agentul constatator a făcut precizarea in sensul ca: procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor s-a încheiat la sediul I. in baza procesului verbal de control, de fata fiind doar agenți constatatori care, potrivit OG nr.2/2001 modificata si completata, nu pot avea calitatea de martori.
Susține intimata că nerespectarea prevederilor art.19 din OG 2/2001, poate atrage nulitatea relativa a procesului de constatare a contravențiilor si nicidecum nulitatea absoluta. In consecința, pentru ca instanța de judecata sa poată retine nulitatea relativa, trebuie ca petenta sa facă dovada existentei vreunei vătămări care sa nu poată fi înlăturata decât prin anularea procesului verbal de contravenție întocmit.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că în data de 25.10.2014, orele 1040 s-a efectuat un control în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății in muncă la locul de muncă "Comercializare încălțăminte" aparținând societății petente organizat în Centrul Comercial C. din Drobeta T. S., fiind identificată în activitate numita Fîntâneanu R. C. care a dat declarație scrisă în fața inspectorilor de muncă,precizând că lucrează din data de 21.10.2014 pentru . ca vânzător, nu a semnat contract individual de muncă, nu a negociat salariul și nu a semnat nici fișă de protecția muncii, dar are un program de 8 ore/zi și lucrează singură, întocmindu-se și o notă de constatare la fața locului. F. de cele declarate de persoana găsită în activitate si ținând cont de faptul că nu au putut fi verificate documentele corespunzătoare, inspectorii de munca au invitat angajatorul sa se prezinte în data de 28.10.2014 la sediul I. M. cu documentele menționate în înștiințare în vederea definitivării actului de control. Intimata a mai precizat faptul că petenta nu a dat curs invitației inspectorilor de munca și nici nu a transmis prin alt mijloc de comunicare documentele solicitate, întocmindu-se astfel procesul verbal de control nr._, anexele aferente și procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ în data de 29.10.2014, în lipsa reprezentantului societății petente.
Astfel, având în vedere situația existentă pe teren, declarația persoanei găsite în activitate precum și faptul că petenta nu a prezentat nici un document care să dovedească o altă stare de fapt, organul de control a constatat ca petenta a încălcat prevederile art.81 alin. 1 și 3, art.83 lit.a și art.90 alin. 1 și alin.2 din HG nr.1425/2006 modificata si completata de HG nr.955/2010 coroborate cu art.20 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, primind la muncă pe numita Fîntâneanu R. C. fără a-i asigura instruirea corespunzătoare în domeniul securității și sănătății în muncă prin instruirea introductiv generală și instruirea la locul de muncă. Subliniem faptul că declarația dată de salariați în fața organului de control, constituie o recunoaștere a situației de fapt existente la momentul controlului iar ca acte emise de părți le sunt opozabile.
Intimata a subliniat faptul că, conform art. 20 din Legea 319/2006 privind securitatea si sănătatea în muncă, angajatorul avea obligația să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității si sănătății în muncă, în special sub forma informării și instruirii la locul de muncă. Ca urmare fapta exista, fiind de un real pericol social, pentru faptul ca prin lipsa unei instruiri, atât salariații cât și persoanele care se afla în unitate cu permisiunea angajatorului sunt expuse la săvârșirea unor acte comportamentale sau a unor fapte, care ar putea atrage oricând producerea unor accidente sau îmbolnăviri profesionale.
S-a mai menționat că lucrătoarea în cauză nu avea nici contract individual de muncă, desfășurându-și activitatea ,la negru" . Potrivit dispozițiilor art.5 lit.c din Legea nr.319/2006 angajatorul are obligația de a efectua instruirea corespunzătoare din punct de vedere al securității și sănătății în muncă atât persoanelor care au intocmit contract individual de muncă cât și celor care nu au contract de muncă dar care se află în incinta unității respective cu permisiunea angajatorului, se află în perioada de verificare a aptitudinilor profesionale sau se face dovada prestațiilor efectuate către angajatorul respectiv prin orice alt mijloc de probă.
Intimata a mai subliniat faptul că petenta a recunoscut prin plângerea contravențională că numita Fîntâneanu R. C. lucra fără forme legale de angajare, aceștia fiindu-i întocmit" contract individual de muncă abia după efectuarea controlului deoarece, motivează petenta salariata respectivă era în perioada de probă câteva zile și întârziase cu prezentarea dosarului.
Totodată, a învederat faptul că pentru lucrătoarea în cauză nu a existat în momentul controlului o fișă de instructaj sau un contract individual de muncă aceasta declarând realitatea existentă la momentul controlului care a fost confirmată chiar de către societatea petenta, prin plângerea contravențională formulată.
Consideră intimata că fapta angajatorului prezintă un grad ridicat de pericol social având în vedere faptul că scopul instruirii introductiv-generale este de a informa salariatul despre activitățile specifice unității respective, riscurile pentru securitate și sănătate în muncă precum si măsurile și activitățile de prevenire și protecție la nivelul unității. Prin fapta sa, angajatorul a stat in pasivitate, ignorând rolul și importanța instruirii adecvate a lucrătorilor în domeniul securității și sănătății in muncă, instruire necesară in vederea prevenirii producerii oricăror accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale ale salariaților.
In drept, au fost invocate disp. art.205 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Legea nr.319/2006, HG nr.1425 /2006 modificata si completata si o.G.nr.2/2001.
În dovedirea celor expuse a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar în fotocopie, adresa nr. 7670/30.10.2014, procesul verbal de contravenție nr._/29.10.2014, procesul verbal de control nr._/29.10.2014, anexa nr. 2 și nr.3 la Procesul verbal de control nr._, înștiințarea nr.2567
Instanța, având în vedere prevederile art. 201 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, republicat,a dispus prin rezoluția din 01.09.2014, comunicarea către petent a unui exemplar al întâmpinării și al înscrisurilor atașate, cu mențiunea că are obligația de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea întâmpinării.
Petenta nu a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către intimată.
La termenul de judecată din 19.03.2015, instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiată martora F. R. C., iar pentru intimată a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 07.05.2015, instanța a procedat la audierea martorei F. R. C., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar (fila 72 dosar).
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contraventie . nr._ din 29.10.2014 incheiat de catre agentul intimatului (filele 6-7), petenta . a fost sanctionata cu amenda contraventionala in cuantum de 8.000 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 20 alin. 1 si alin. 2 din Legea nr. 319/2006 (sanctionata de art. 39 alin. 4 din Legea nr. 319/2006).
S-a reținut faptul ca la data de 25.10.2014, intre orele 10.40-10.55, a fost organizat un control in domeniul securitatii si sanatatii in munca la punctul de lucru apartinand petentei ., punct de lucru situat in incinta Galeriei comerciale a Centrului Comercial C. din Drobeta T. S., avand ca obiect comercializare incaltaminte, unde inspectorii de munca din cadrul I. M. au gasit prestand activitate pe numita Fintineanu R. C., care a declarat in scris in fisa de identificare ca lucreaza pentru societatea petenta din data de 21.10.2014 si nu a semnat fisa de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca (fisa de protectie a muncii), nefiindu-i efectuata instruirea aferenta.
Procesul-verbal de contravenție nu a fost semnat de către petenta, actul constatator al contraventiei fiind incheiat in lipsa reprezentantului legal al petentei, iar la rubrica „alte mentiuni” s-a consemnat faptul ca petenta contravenienta are dreptul la obiectiuni pe care le poate formula in instanta.
Instanța constată ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Verificând legalitateaprocesului-verbal contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
1). Nu pot fi primite susținerile petentei în sensul ca procesul de contraventie este lovit de nulitate intrucat nu i s-a adus la cunostinta dreptul de a formula obiectiuni.
Astfel, potrivit art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul verbal la rubrica “alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului verbal.
Conform disp. art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.
Potrivit Deciziei nr. 22/2007 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, sfera cauzelor ce atrag nulitatea absolută a procesului-verbal este restrânsă la cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, iar pentru celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească un asemenea act intervine nulitatea relativă, în condițiile prevăzute de art. 175 alin. 1 Noul C.proc. civ. coroborat cu art. 47 din OG nr. 2/2001, si anume numai daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului.
Sub acest aspect, trebuie subliniat faptul ca, in situatia in care se invoca nerespectarea altor dispozitii decat cele reglementate de art. 17 din OG nr. 2/2001, in speta petenta invoca nerespectarea unei cerinte prevazute de art. 16 din OG nr. 2/2001, nu putem vorbi de sanctiunea nulitatii absolute a procesului-verbal astfel cum precizeaza petenta in plangerea contraventionala, ci dimpotriva suntem in prezenta unei nulitati relative, conditionata de producerea unei vatamari ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului.
Neregularitatea invocata de societatea petenta (neaducerea la cunostina a dreptului de a formula obiectiuni) este sanctionata cu nulitatea relativa si anume numai daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului.
În cazul de față, instanța constată că petenta nu a făcut dovada vreunei astfel de vătămări, cu consecința încălcării dreptului la apărare, cu atât cu mai mult cât petenta a avut posibilitatea de a-și expune apărările nemijlocit, în fața instanței de judecată.
Instanta aminteste ca dispozitiile art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 prevad obligatia agentului constatator de a aduce la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni in situatia in care acesta este prezent la intocmirea procesului verbal, insa in cazul de fata se constata ca reprezentantul legal al petentei . nu era de fata la momentul respectiv, iar angajatul petentei nu avea calitatea de reprezentant legal al acesteia, fiind un simplu prepus.
2). Nu poate fi retinuta nici sustinerea petentei in sensul nulitatii procesului verbal contestat intrucat nu a fost consemnat in cuprinsul acestuia numele unui martor asistent, intrucat aceasta neregularitate este sanctionata cu nulitate relativa in conditiile art. 47 din OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 175 alin. 1 din Noul C. proc. civ., si anume daca vatamarea pricinuita nu se poate inlatura decat prin anularea actului, ori in cazul de fata petenta nu a dovedit existenta unei astfel de vatamari.
Instanta aminteste ca potrivit disp. art. 19 din OG nr. 2/2001:
(1) in cazul in care contravenientul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor.
(2) nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) in lipsa unui martor asistent agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului verbal in acest mod.
F. de cerintele impuse de textul de lege mai sus amintit, instanta observa ca procesul verbal de contraventie a fost intocmit cu respectarea disp. art. 19 din OG nr. 2/2001, intrucat in cuprinsul procesului verbal s-au consemnat motivele care au determinat intocmirea procesului verbal de contraventie in lipsa unui martor si anume faptul ca de fata au fost doar agentii constatatori din cadrul I. M., care potrivit disp. art. OG 2/2001, nu pot avea calitatea de martori asistenti.
3). Nu este intemeiat motivul de nelegalitate invocat de petenta în sensul ca procesul de contraventie este lovit de nulitate ca urmare a faptului ca nu ar fi fost mentionat motivul pentru care actul constatator a fost incheiat in lipsa unui martor.
Potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001:
(1) in cazul in care contravenientul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor.
(2) nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) in lipsa unui martor asistent agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului verbal in acest mod.
Examinand cuprinsul procesului verbal de contraventi, instanta retine ca la rubrica denumita „motivele pentru care procesul verbal a fost incheiat in lipsa martorilor” s-a consemnat faptul ca actul constatator a fost incheiat la sediul intimatului I. M. iar la acea acel moment au fost de fata doar inspectori I. din cadrul unitatii intimate, care potrivit disp. art. OG 2/2001, nu pot avea calitatea de martori asistenti.
Ca atare, instanta remarca faptul ca in procesul verbal de contraventie au fost consemnate motivele pentru care acest act a fost intocmit in lipsa martorilor.
4). Nu pot fi primite susținerile petentei în sensul ca procesul de contraventie este nelegal întocmit, fiind lovit de nulitate absolută ca urmare a faptului că actul sancționator a fost întocmit de inspectorii I. la o data ulterioara constatarii faptei, respectiv la data de 25.10.2014.
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, se prevede că aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Din intrepretarea dispozițiilor legale mai sus enunțate rezultă că legiuitorul a reglementat posibilitatea întocmirii procesului verbal de contravenție și la o dată ulterioară săvârșirii contravenției, atâta timp cât se respectă termenul de 6 luni de zile de la data săvârșirii faptei.
În prezenta cauză, contravenția a fost constatată la data de 25.10.2014 iar întocmirea procesului verbal de contravenție prin care s-a aplicat sancțiunea amenzii s-a realizat la data de 29.10.2014.
Ca atare, instanța consideră că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, actul sancționator fiind întocmit înăuntrul termenului de 6 luni de zile de la data comiterii contravenției.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant cã indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzatã de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie sã beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.
Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.
În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Aceasta înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul-verbal corespund adevărului. Această prezumție este relativă, astfel că poate fi înlăturată prin proba contrară.
Instanța, analizând probele pe care agentul constatator le folosește în dovedirea situației de fapt reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, le apreciază ca fiind concludente, întrucât sunt edificatoare sub aspectul săvârșirii contravenției de către petent.
Astfel, potrivit disp. art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a)la angajare
b)la schimbarea locului de munca sau la transfer
c)la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent
d)la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru
e)la executarea unor lucrari speciale
Instruirea prevazuta la alin. 1 trebuie sa fie:
a)adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri
b)periodica si ori de cate ori este necesar.
De asemenea, disp. art. 5 lit. c din Legea nr. 319/2006 arată că prevederile acestui act normativ se aplică și altor participanți la procesul de muncă, respectiv persoanele aflate în întreprindere și /sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării.
Conform disp. art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006, in vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorul este obligat sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor .
Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar de către intimat I. M. (file 47-56), inclusiv fișa de identificare (fila 56), coroborat cu mențiunile procesului verbal de contravenție (filele 8-9), rezultă că la data de 25.10.2014, intre orele 10.40-10.55, a fost organizat un control in domeniul securitatii si sanatatii in munca la punctul de lucru apartinand petentei ., punct de lucru situat in incinta Galeriei comerciale a Centrului Comercial C. din Drobeta T. S., avand ca obiect comercializare incaltaminte, unde inspectorii de munca din cadrul I. M. au gasit prestand activitate pe numita Fintineanu R. C., care a declarat in scris in fisa de identificare ca lucreaza pentru societatea petenta din data de 21.10.2014 si nu a semnat fisa de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca (fisa de protectie a muncii), nefiindu-i efectuata instruirea aferenta.
Pentru neregulile constatate inspectorii intimatului au aplicat sanctiunea amenzii în sumă de 8.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 20 alin. 1 si alin. 2 din Legea nr. 319/2006 (neefectuarea instruirii privind securitatea si sanatatea in munca pentru angajat anterior inceperii activitatii).
Petenta a susținut că în mod nejustificat a fost sancționată prin procesul verbal ce face obiectul prezentului dosar întrucât lucrătorul F. R. C. avea întocmită fișa de instruire privind securitatea și sănătatea în muncă anterior controlului efectuat de inspectorii I..
Instanța apreciază că nu este întemeiată această apărare pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, instanța are în vedere faptul că, la momentul efectuării controlului de către inspectorii I. M., numita F. R. C. a declarat că prestează activitate pentru societatea petentă, fiind in perioada de proba, și că nu a semnat în prealabil fișa de instruire privind securitatea și sănătatea în muncă (fișa de protecție a muncii), astfel cum s-a menționat în fisa de identificare întocmită la data controlului (fila 56 dosar).
Totodata, instanta se raporteaza si la declaratiile numitei F. R. C., audiata in calitate de martor in prezenta cauza (fila 72), care a aratat ca a completat personal fisa de identificare intocmita cu ocazia controlului efectuat de inspectorii I., fisa aflata la fila 56 din dosar.
Mai mult, numita F. R. C., audiată în calitate de martor în prezenta cauză (fila 72 verso), a confirmat aspectul că la data controlului efectuat de inspectorii I. nu avea completată fișa de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă (fișa de protecție a muncii).
Instanta considera ca nu este intemeiata sustinerea numitei F. R. C. in sensul ca ar fi completat fisa de identificare pusa la dispozitie de catre inspectorii I. ca urmare ca presiunilor si intimidarilor exercitate asupra acestora de catre organele de control ale intimatei.
Pentru a concluziona in acest sens, instanta are in vedere faptul ca punctul de lucru al societatii petente unde a fost efectuat controlul de catre inspectorii I. M. este situat . circulat, fiind vorba de Galeria comerciala a Centrului Comercial C. din Drobeta T. S..
De asemenea, instanta are in vedere si varsta numitei F. R. C. (varsta de 42 ani), precum si imprejurarea ca aceasta a mai lucrat anterior si la alte societati comerciale, astfel incat nu apar ca fiind verosimile apararile referitoare la eventuale presiuni si intimidari din partea organelor de control ale unitatii intimate.
În ceea ce privește înscrisul invocat în apărare de către societatea petentă, înscris aflat la filele 68-69 din dosar, instanța apreciază că nu poate fi luat în considerare întrucât nu se poate stabili cu certitudine că pretinsa instruire în domeniul securității și sănătății în muncă ar fi fost realizată anterior datei controlului din 25.10.2014, în condițiile în care lucrătorul F. R. C. a negat acest aspect.
In ceea ce priveste apararea petentei in sensul ca s-ar fi prezentat la sediul I. cu documentele privitoare la procedura de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca intocmite pentru lucratorul F. R. C., insa angajatii I. M. ar fi refuzat primirea actelor, instanta expune urmatoarele:
Instanta aminteste ca potrivit art. 47 din OUG nr. 195/2002 rep., dispozitiile prezentei ordonante se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.
Legiuitorul a stabilit prin art. 249 din C.proc.civ. faptul ca cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute de lege.
In prezentul dosar se constata faptul ca petenta nu a facut dovada realitatii acestei afirmatii. Ca atare suntem in prezenta unei simple afirmatii, lipsita de suport probator.
Astfel, in situatia in care petenta s-ar fi prezentat la sediul I. pentru a depune acele documente, aceasteia ar fi trebuit sa i se elibereze un act in forma scrisa din care sa rezulte aspectul refuzului angajatilor I. de a primi acele acte. De asemenea, petenta avea posibilitatea de a lasa acele documente la registratura institutiei, ocazie cu care i s-ar fi eliberat un act in forma scrisa care sa ateste depunerea documentelor. Mai mult, petenta avea posibilitatea de a expedia prin intermediul serviciului postal actele solicitate, in situatia in care angajatii I. ar fi refuzat primirea actelor.
Sub aspectul forței probante a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, acest inscris, fiind un act ce emană de la o autoritate a statului, se bucură de o triplă prezumție de autenticitate, veridicitate și legalitate, ceea ce înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul verbal corespund adevărului. Această prezumție fiind o prezumtie relativă, poate fi răsturnată prin dovedirea probei contrare, sarcina probei incumbând petentei.
În cazul de fata, instanța concluzionează că, prin probele propuse de petentă și administrate în cauză, nu a fost răsturnată tripla prezumție relativă de care se bucură procesul-verbal, întrucât prin acestea nu s-a demonstrat contrariul celor reținute în procesul-verbal.
Pe cale de consecință se constată că starea de fapt consemnată în procesul-verbal contestat corespunde realității, petenta făcându-se vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, respectiv art. 20 alin. 1 si alin. 2 din Legea nr. 319/2006.
Avand in vedere cele expuse mai sus raportat la ansamblul materialului probator administrat in cauza se concluzioneaza ca petenta nu a facut dovada existentei unei stari de fapt contrare celei retinute in procesul-verbal de contraventie.
In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii aplicate petentei instanța arată că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Totodată, potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.
Față de criteriile reglementate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că sanctiunea aplicata in cuantumul minim prevazut de textul de lege, respectiv amenda in cuantum de 8.000 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr. 319/2006, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina petentului, servind finalității de evitare a săvârșirii pe viitor a unor astfel de fapte.
Avand in vedere cele expuse mai sus, apreciind ca situatia de fapt retinuta prin procesul-verbal de contraventie contestat corespunde realitatii, in temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanta urmeaza sa respinga ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petenta impotriva procesului-verbal de contraventie . nr._/29.10.2014 incheiat de catre agentul intimatului, si va mentine procesul-verbal contestat ca legal si temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în oraș Vicovu de Sus, ., județul Suceava, CUI –_, în contradictoriu cu intimata I.T.M M., cu sediul în municipiul Drobeta T. S., .. 3, județul M., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/29.10.2014 încheiat de către agentul intimatului
Menține procesul-verbal contestat ca fiind legal și temeinic.
Cu drept de apel, care se va depune la Judecătoria Drobeta T. S., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. F. A. M.
Red.C.F./Tehn A.M.
4 ex./ 05.06.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1784/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1902/2015.... → |
|---|
