Pretenţii. Sentința nr. 3252/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3252/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 3252/2015
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA NR. 3252/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03 NOIEMBRIE 2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE A. G.
GREFIER ȘEDINȚĂ C. B.
Pe rol judecarea cauzei civilă privind pe reclamantul E. N. și pe pârâții C. A., C. M. și C. A., având ca obiect pretenții .â
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, lipsă pârâții .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-au comunicat relațiile solicitate de la Direcția pentru Agricultură M. și Direcția Județeană de S. M. .
Instanța pune în discuția părților necesitatea administrării probei cu expertiza tehnică, specialitatea agricultură și acordă cuvântul pe această probă .
Reclamantul arată că se opune la administrarea acestei probe și nu realizează venituri pentru a putea achita onorariu de expert.
Luând act de refuzul a reclamantului la administrarea acestei probe, instanța declară cercetarea judecătorească închisă și acordă cuvântul pe fond .
Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâților la plata sumei de 900 lei cu titlul de despăgubiri precum și la cheltuieli de judecată .
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanță sub nr. 2472/225 /2015, reclamantul E. N. a chemat în judecată pe pârâții C. A., C. M. și C. A. pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 900 lei cu titlul de despăgubiri, precum și la cheltuieli de judecată .
În motivarea cererii reclamantul a arătat că posedă și folosește o suprafață de teren arabil situată în extravilanul satului Cervenița, pe care în anul 2014 a cultivat-o cu grâu .
Pe data de 03.04.2015 s-a deplasat să vadă cultura de grâu ocazie cu care i-a surprins pe pârâții C. M. și C. A. cu vacile la păscut pe cultura sa de grâu . Animalele în cauză aparțin pârâtului C. A. zis P., care este păzitorul juridic iar cei doi respectiv mama și fratele sunt proprietarii acestora și respectiv păzitorii materiali care trebuiau să aibă în grijă animalele .
A sesizat postul de poliție Prunișor unde a depus o plângere și a chemat Comisia de la Primăria Prunișor la fața locului ocazie cu care s-a constatat că, cultura de grâu a fost distrusă în proporție de 85 % fiind încheiat în acest sens Procesul verbal de constatare nr. 1042/06.04 .2015.
Nu în ultimul rând arată că de pe această suprafață de teren putea obține aproximativ 100-120 de banițe de grâu iar o baniță costă aproximativ 12 lei .
În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1349 C. civ. privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie și fapta animalului .
În dovedirea acțiunii a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și audierea martorilor B. G. și C. A. .
A depus la dosar copie b.i., proces verbal din 06.04.2015 încheiat de Primăria Prunișor, fotografii .
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat pârâților un exemplar al acțiunii și al înscrisurilor doveditoare atașate acesteia, cu mențiunea pentru aceștia că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Pârâții nu au depus la dosarul cauzei întâmpinare fiind decăzuți din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică .
Având în vedere că pârâții nu au depus întâmpinare în termenul de 25 zile prevăzut de art. 201 alin. 1 C.proc.civ., instanța față de dispozițiile art. 201 alin. 4 C.proc.civ., a constatat întrunite condițiile prevăzute de lege pentru fixarea primului termen de judecată și s-a dispus citarea părților.
În instanță au fost audiați martorii C. A. și B. G. declarațiile acestora fiind consemante înscris și atatșate la dosrul cauzei .
La termenul din 22.09.2015 instanța a pus în discuția părților necesitatea administrării probei cu expertiza tehnică specialittaea agricultură .
Reclamantul a arătat că este de sacord cu efectuarea ei dar onorariul de expert să fie achitat de cătte pârâți .
Pârâtul C. A. fiind prezent a arătat că nu este de acord cu plata acesteia și a solicitat un termen în vederea împăcării părților .
Instanța, în virtutea rolului activ a dispus efectuarea unor adrese către Primăria Prunișor, Direcția Județeană de S. M. și Direcția pentru Agricultură M. pentru a se comunica relații cu privire la producția medie de grâu la hectar pe județul M. și prețul mediu de comercializare .
De la Direcția pentru Agricultură M. s-a comunicat cu adresa nr. 8303/26.10.2015 că producția medie de grâu la hectar, la nuvelul județului M. pentru anul 2015 a fost de 3000kg./ha. și prețul mediu de comercializarea unui kg. de grâu ested e 0,60 lei /kg.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul E. N. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții C. A., C. M. și C. A. să se dispună obligarea acestora în solidar, la plata sumei de 900 lei cu titlul de despăgubiri, precum și la plata cheltuieli de judecată .
În cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a menționat că posedă și folosește o suprafață de teren arabil situată în extravilanul satului Cervenița, pe care în anul 2014 a cultivat-o cu grâu, teren ce ar proveni de la socrii săi .
Se constată de instanță că reclamantul nu a administrat nici o probă cu privire la calitatea în care deține această suprafață de teren, în calitate de proprietar sau detentor precar, mărimea acesteia, făcând doar mențiunea că s-ar afla situată în aproprierea satului Cervenița, T 68, P 1745 cu indicarea vecinătăților .
Din declarația martorului C. A. se reține că reclamantul a cultivat în toamna anului 2014 un teren în suprafață de aproximativ un pogon cu o cultură de grâu . În primăvara anului 2015 ,trecând întâmplător prin zonă a observat că în grâul reclamantului erau aproximativ 5 vaci ce aparțin familiei C. . Nu cunoaște dacă reclamantul a mai putut recolta vreo cantitate de grâu de pe acest teren .
Martorul B. G. a arătat că deține o suprafață de teren pe raza satului Cervenița ce se învecinează cu un teren în suprafață de un pogon ce aparține reclamantului E. I., ambele terenuri fiind însămânțate cu grâu în toamna anului 2014 .În perioada ianuarie – aprilie 2015 a surprins în mai multe rânduri că atât terenul său cât și al reclamantului fusese pășunat de animale respectiv de vacile și caprele pârâților .
A mai arătat că atât el cât și reclamantul a atras în mai multe rânduri atenția acestora să nu mai pășuneze animalele pe terenurile lor, aceștia ridicând din umeri că nu pot face mai mult deoarece sunt singuri și animalele mai scapă în culturile oamenilor .
A mai precizat că în zona în care dețin terenurile doar pârâții sunt cei care duc animalele la pășunat iar de la reclamant știe că a scos în mai multe rânduri vacile și caprele pârâților de pe terenurile lor . Nu în ultimul rând a arătat că reclamantul a cultivat cu grâu o suprafață de 45-50 ari iar recolta a fost distrusă în totalitate de animalele pârâților .
Având în vedere data săvârșirii presupusei fapte ilicite, 03.04.2015 în cauza de față sunt aplicabile dispozițiile Noului cod civil respectiv reglementările cuprinse în Cartea a V a, Titlul II, Capitolul IV
In baza art. 1357 C. civ., pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu, vinovăția celui care a cauzat prejudiciul.
Pentru ca prejudiciul să existe trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă, caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta sa fie sigur atât în privința existenței cât și în privința posibilității de evaluare. Prin pășunarea terenul în cauză de către animalele pârâților, reclamantul a suferit un prejudiciu actual, prin diminuarea patrimoniului acestora, un prejudiciu actual fiind întotdeauna cert.
Fapta ilicită a pârâților constă în modul in care nefiind proprietarii suprafeței de teren in cauza a procedat la pășunarea acesteia cu animale pe o proprietate privata încălcând drepturile reclamantului protejate de Constituție si art. 1protocolul 1 din C.E.D.O.
Cu privire la vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, trebuie avut în vedere faptul că în materie de răspundere civilă delictuală, autorul prejudiciului este obligat să răspundă și pentru culpa cea mai ușoară, fără a se face distincție între formele vinovăției, așa cum rezultă și din dispozițiile art. 1357 și 1375 C. Civ, care prevăd că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare .
Totodată proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culă, de prejudiciu cauzat de animal, chiar dacă acest a scăpat de sub paza sa .
Forma de vinovăție a pârâților, o constituie neglijența prin nerespectarea dreptului de proprietate al reclamantului pe care l-a încălcat prin distrugerea producției de grâu ce se putea obține de pe acest teren .
În ceea ce privește stabilirea legăturii de cauzalitate dintre prejudiciul cauzat reclamantului si nerespectarea normelor de drept care ocrotesc proprietatea privata, acest fapt reiese si din probatoriul administrat in cauza respectiv declarațiile martorilor audiați în cauza .
Cu privire la stabilirea întinderii prejudiciului cauzat de animalele pârâților reclamantului se constată de instanță că nu s-au administrat probe care să cuantifice și să stabilească în mod cert cuantumul prejudiciului suferit de reclamant .
În cauza de față se impunea efectuarea unei expertize tehnice specialitatea agricultură care să stabilească întinderea suprafeței cultivate cu grâu de reclamant, gradul de distrugere a producției ca urmare a pășunatului, producția de grâu și contravaloarea acesteia ce se putea obține de pe această suprafață dar și contravaloarea manoperei efectuate pentru înființarea culturii de grâu .
Cum reclamantul deși a arătat că nu se opune la administrarea acestei probe dar a refuzat achitarea contravalorii onorariului de expert, instanța nu are suficiente probe pentru a stabili întinderea exactă a prejudiciului încercat de reclamant sens în care va r4espinge acțiunea ca nedovedită .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul E. N. domiciliat în Comuna Prunișor, ., CNP_ în contradictoriu cu pârâții C. A., C. M. și C. A., toți domiciliați în Comuna Prunișor, ., ca nedovedită .
Cu drept de apel .
Pronunțată în ședință publică azi, 03.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A.M.G./B.C.
6 ex./3 pag.
05 Noiembrie 2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3241/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 3255/2015. Judecătoria... → |
|---|
