Plângere contravenţională. Sentința nr. 3436/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3436/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 3436/2015
Dosar nr._ -plângere contravențională-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă Nr. 3436
Ședința publică de la 16 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. - R. C.
Grefier ședință I. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. D. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la data de 09.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16.11.2015, când, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă introdusă pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 29.07.2015, înregistrată sub nr._, petentul B. D. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/23.06.2015 încheiat de intimat, solicitând admiterea plângerii promovate în sensul exonerării sale de la plata amenzii contravenționale aplicate.
În motivare petentul a arătat că o primă critică pe care o formulează împotriva procesului-verbal de contravenție atacat o constituie faptul că, respectivul act constatator a fost încheiat în mod nelegal, fără respectarea prevederilor art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001, aspect care atrage nulitatea absolută a acestuia confom art. 17 din OG nr. 2/2001.
A mai menționat că din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 16 alin. 1 și art. 17 din OG nr. 2/2001, rezultă cerința ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter.
A mai subliniat si faptul că, cerința este imperativă deoarece rațiunea instituirii acesteia a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o.
S-a mai precizat că nulitatea se constată și din oficiu și de asemenea, se remarcă faptul că legea nu prevede posibilitatea ca mențiunile procesului-verbal să fie completate ulterior prin diferite mijloace de probă.
De asemenea, petentul a mai învederat că procesul verbal de contravenție încheiat, este lovit de nulitate absolută în condițiile în care acesta este ilizibil și nu se poate constata dacă cuprinde mențiunile prevăzute de art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001.
Mai mult, petentul a arătat că, procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută ca urmare a faptului că acesta nu a fost comunicat cu respectarea dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001-
În ceea ce privește comunicarea procesului verbal de contravenție aceasta este reglementată de art. 25 din OG 2/2001 care prevede că procesul- verbal se va amâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate.
Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
A mai arătat că, în înstiințarea de plată se va face mențiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituțiile abilitate să o încaseze, potrivit legislației în vigoare, și după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită.
Totodată, potrivit art. 27 din același act normativ comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, operațiunea de afișare consemnându-se întru-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Astfel a mai menționat și faptul că agentul constatator a procedat la afișarea directă a procesului-verbal de contraveție prin lipirea acestuia pe ușa imobilului fără a întocmi un proces-verbal de afișare care să fie semnat de un martor așa cum obligă prevederile art. 27 teza finală din OG nr.2/2001.
În drept au fost invocate prevederile art. 31, art.16 și art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În dovedirea acțiuni a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La dosarul cauzei au fost anexate următoare înscrisuri: procesul verbal de contravenție contestat și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, achitată prin chitanța . nr._/29.07.2015 (fila 7).
La data de 23.09.2015, prin serviciul registratură, intimatul a depus întâmpinare la plângerea formulată de către petent, solicitând respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată și menținerea procesului- verbal ca valabil încheiat.
În motivare, a arătat că în data de 23.06.2015, ora 16.16, petentul a condus autoturismul marca Opel Zafira, cu număr de înmatriculare_, pe . Drobeta T. S., iar la intersecția cu . încadrat pe banda pentru a vira la stânga, însă și-a continuat deplasarea pe direcția înainte spre Kiseleff.
S-a mai precizat că, în aceste condiții petentul a fost sancționat contravențional potrivit prevederilor art. 101 alin. 1 pct. 16 din OUG nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată cu modificările și completările ulterioare, pentru „nerespectarea regulilor privind circulația pe benzi”, agentul constatator aplicându-i reclamantului 6 puncte-amendă.
Totodată, intimatul a mai considerat că este imperios necesar să învedereze faptul că, fapta contravențională a fost constată direct de către agentul constatator, astfel că, procesul-verbal de contravenție în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară. În situația în care, fapta este constată personal, procesul-verbal, legal întocmit se va bucura de prezumție de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Mai mult, intimatul a mai precizat că, faptele reținute în cuprinsul procesului verbal sunt probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ ( actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001, asociată cu prezumția de autenticitate( actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate( actul reflectă în mod real ce a stabilit autoritatea emitentă).
În dovedire, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 19.10.2015, prin serviciul registratură, petentul a depus, răspuns la întâmpinare prin care a învederat că menține aceleași apărări formulate în cererea introductivă.
Sub aspectul materialul probator, instanța a încuviințat și administrat pentru petent proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus procesul-verbal de contravenție . nr._/23.06.2015 (fila 6), iar pentru intimat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
În fapt, la data de 23.06.2015, în jurul orei 16:16, petentul B. D., care se afla la volanul autoturismului_, marca Opel Zafira a condus autoturismul pe . la intersecția cu . încadrat pe bandă pentru a vira la stânga, însă și-a contiuat deplasarea pe direcția înainte spre .> Astfel, petentul a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal de contravenție . nr._/23.06.2015 cu amenda în cuantum de 585 lei pentru nerespectarea regulilor privind circulația pe benzi, faptă prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 16 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (fila 33) .
Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/23.06.2015 petentul a formulat plângere contravențională la data de 29.07.2015, cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, termen ce a început să curgă la data de 15.07.2015 dată la care s-a procedat la afișarea procesului-verbal.
Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel invocate și constatate de instanță din oficiu.
Referitor la motivul invocat de petent ce vizează necomunicarea procesului-verbal de contravenție, instanța îl apreciază neîntemeiat și constată că intimatul a comunicat actul prin poștă cu confirmare de primire, potrivit mențiunilor aflate pe plic la fila 23, recomandata fiind restituită întrucât a expirat termenul de păstrare. Abia ulterior procesul verbal a fost afișat la data de 15.07.2015.
În ceea ce privește critica petentului, referitoare la intervenirea sancțiunii nulității absolute a procesului-verbal de contravenție, scrisul fiind ilizibil, instanța îl apreciază ca fiind neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Așadar, legiuitorul a înțeles să sancționeze lipsa acestor elemente, și nu existența lor, dar într-un mod indescifrabil. De altfel, din analiza exemplarului nr. 3 al procesului-verbal de contravenție . nr._/23.06.2015, depus în original de intimat (fila 33), instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit în mod legal, fiind menționate toate elementele de la art. 17 din OG nr. 2/2001. Având în vedere modalitatea întocmirii proceselor verbale de contravenție, faptul că petentului îi este comunicat exemplarul nr. 2, implicit rezultă că și acesta a fost întocmit în mod lizibil.
Împrejurarea că la momentul luării la cunoștință de către petent de existența sa procesul-verbal a devenit ilizibil, nu poate conduce la nulitatea sa, câtă vreme cauzele de nulitate se raportează la momentul întocmirii actului, și nu ulterior. Pe de altă parte, pe exemplarul depus de petent se pot identifica . numărul, data întocmirii, precum și organul emitent, iar petentul a formulat plângere în termen legal și a avut posibilitatea să invoce toate apărările în combaterea procesului-verbal . nr._/23.06.2015, astfel că nu se poate reține că a suferit vreo vătămare.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței CEDO, forța probantă a proceselor-verbale este lăsat la latitudinea fiecărui stat de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din OG nr. 2/2001), în cadrul căreia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, cauza N. c. României).
În analiza principiul proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, prin propriile simțuri, se apreciază că faptele constatate personal de acesta sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasburg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, considerăm că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. În situația în care agentul nu a constatat personal fapta contravențională, prezumția de temeinicie nu poate funcționa, întrucât nu își găsește rațiunea. Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul în această situație) consemnează exact fapta pe care o constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Este evident că această rațiune nu se regăsește în situația în care fapta nu este constatată personal. În sprijinul acestei afirmații se poate aduce argumentul că și Codul civil tratează diferit mențiunile constatate personal din actele autentice, față de celelalte mențiuni. Așa cum rezultă din actele dosarului, situația da fapt în cauza de față a fost constatată personal de către agentul constatator.
În cauza de față, instanța constată că petentul nu a solicitat nicio probă în combaterea situației de fapt reținută, astfel că prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție nu a fost răsturnată.
De asemenea, instanța reține că s-a dat o încadrare corectă a faptei săvârșite, arătându-se că aceasta este prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 16 din OUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 99 alin. 2 din același act normativ.
Potrivit art. 101 alin. 1 pct. 16 din OUG nr. 195/2002, „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale nerespectarea regulilor privind circulația pe benzi”. Astfel, petentului i-a fost aplicată amenda în cuantumul minim prevăzut de lege, respective 6 puncte amendă.
Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Întrucât fapta săvârșită de petent care a efectuat manevra de încadrare pe banda greșită a fost săvârșită pe un sector de drum foarte circulat – . apreciază că prezintă un grad sporit de pericol social, prin urmările acesteia putând duce la vătămarea integrității corporale a persoanelor aflate în autovehiculele participante la traficul rutier, instanța reține că numai sancțiunea amenzii în cuantum de 585 lei este de natură a-i corija comportamentul viitor, în sensul de a respecta normele rutiere, avertismentul fiind insuficient.
Instanța consideră că acest gen de fapte contravenționale este din ce în ce mai des întâlnit și că este necesară sancționarea contravențională cât mai adecvată a acestor fapte pentru a se realiza scopul educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale. Amenda în cuantum minim este suficientă și corect aplicată în raport cu gradul de pericol al faptei.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, va respinge, ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul B. D. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului M. și va menține procesul-verbal de contravenție întocmit, ca fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. D. cu domiciliul în Drobeta T. S., ., județul M. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 23.06.2015, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M. cu sediul în Drobeta T. S., .. 75, județul M., ca neîntemeiată.
Menține dispozițiile procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 23.06.2015, ca fiind legale și temeinice.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac ce se depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A.-R. M. I.
Red. CAR /Tehnored. I.M
ex. 4/pag. 5 /22.12.2015
Poz. 647/2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2271/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Pretenţii. Sentința nr. 3445/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
