Pretenţii. Sentința nr. 3595/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 3595/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 3595/2015

Dosar nr._ - pretenții –

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3595

ȘEDINȚA PUBLICĂDIN DATA DE 25.11.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :

PREȘEDINTE – L. G.

GREFIER –P. C.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S. Clinic Județean de Urgență Drobeta T. S. și pe pârâtul N. J., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că prin serviciul registratură, reclamantul a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, după care;

Instanța, cu privire la soluționarea prezentei cauze, conform art.131 Noul Cod procedură civilă, constată că potrivit art. 94 pct. 1 lit. j Noul Cod procedură civilă este competentă general și material, iar potrivit art. 107 alineat 1 Noul Cod procedură civilă este competentă teritorial.

Instanța față de proba cu înscrisuri solicitată de reclamant prin acțiune, apreciind ca fiind pertinentă, concludentă și utilă, în temeiul art. 258 și art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisuri.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, având în vedere că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă.

Instanța, în temeiul disp. art. 394 C.proc.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 21.09.2015 și înregistrată sub nr._, reclamantul S. Clinic Județean de Urgență Drobeta T. S. în contradictoriu cu pârâtul N. J., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la plata sumei de 1784, 00 lei reprezentând îngrijiri medicale de care a beneficiat pe perioada 23.10-31.10.2012, la plata dobânzii legale calculate de la data introducerii cererii pana la data plați efective a debitului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul N. J. fost internat în cadrul unității spitalicești, in urma unui accident rutier/agresiune, beneficiind de 8 zile de îngrijiri medicale in perioada 23.10-31.10.2012

În urma acestei internări, susnumitul figurează ca debitor în evidențele contabile cu suma de 1784, 00 lei, suma ce nu a fost achitata pana în prezent, fiind întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, prevăzute de art.313 din legea 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății.

A menționat ca, demersurile au fost multiple in vederea identificării persoanei vinovate si stadiul anchetei, deși nu intra in sarcina sa de a depune diligente pentru a afla informații cu privire la numele persoanei vinovate de producerea accidentului/agresiunii, totuși a înaintat către IPJ Mh. - Serviciul Politia Rutiera cu adresa nr._/11.11.2013 solicitările cu privire la stadiul cercetărilor, numele persoanei vinovate de producerea accidentului/agresiunii, dar pana in prezent nu a primit nici un răspuns.

De asemenea, unitatea reclamantă s-a adresat si pârâtului cu adresă pentru a comunica informații despre persoana vinovata de producerea accidentului, ocazie în care a comunicat paratei/ului si debitul înregistrat in contabilitate, reprezentând îngrijiri medicale de care a beneficiat pe perioada internării in unitatea noastră, dar până în prezent nu a primit un răspuns.

A menționat reclamantul că atitudinea paratei/ului de a nu solicita tragerea la răspundere a persoanei ce a provocat accidentul/. nu constituie fapta ilicita, dar l-a pus în imposibilitatea de a cunoaște identitatea agresorului, astfel că, s-au văzut nevoiți sa intenteze acțiune împotriva acestuia.

Întrucât parata/ul nu a acordat nici lămuriri cu privire la posibilitatea in care aceasta a depus vreo plângere penala, daca exista înregistrat un dosar penal in acest sens, solutia/rezolutia/horarare judecătoreasca, daca au ajuns la o înțelegere pentru soluționare pe cale amiabila a pricinii, daca a primit daune morale de la societatea de asigurări, unitatea reclamantă s-a văzut obligata sa-si recupereze debitul, mai sus menționat, pe cale judecătoreasca prin acționarea paratului-parte vătămata.

În urma demersurilor efectuate de către unitatea reclamantă pentru identificarea persoanei vinovate la data de 11.11.2013 Politia Mun. Dr.Tr.S.- Biroul rutier nu a transmis ca ar exista înregistrata vreo plângere penala formulata de parat/a în termen legal.

Potrivit dispozițiilor legale sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat paratei/ului nu sunt suportate din Fondul național de asigurări de sănătate. Contravaloarea zilelor de spitalizare a fost in cuantum de 1784,00 lei, suma ce nu a fost achitata pana in prezent.

Potrivit dispozițiilor art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale de sănătate se subroga in toate drepturile si obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate si dobândesc calitatea procesuala a acestora", iar spitalul, in calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata.

Prin urmare, in temeiul art. 313 din Legea 95/2006 se poate solicita tragerea la răspundere civila pentru cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala a victimei accidentului o terța persoana care sa fie răspunzătoare de daunele aduse sanatatii persoanei spitalizate. In cauza dedusa judecații, prejudiciului încercat de reclamant - in speța S. Județean de Urgenta Tr. S. (cheltuieli de spitalizare) sunt consecința directa a raportului de drept născut in temeiul legii, intre unitatea spitaliceasca reclamanta si parat/a, raport in baza căruia reclamantul a acordat îngrijiri medicale pacientului/ei - N. J..

Conform art. 92 din Legea 95/2006 - (1) Acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelurile ei este o datorie a statului si un drept al cetățeanului. (2) Acordarea asistenței medicale publice de urgenta nu poate avea un scop comercial.

Potrivit art. 91 din legea 95/2006 - ( 7) Asistenta medicala publica de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele orășenești, municipale, județene si regionale aflate in structura Ministerului Sanatatii Publice, iar conform art. 93 din Legea 95/2006 - (1) Finanțarea acordării asistentei medicale publice de urgenta se face de la bugetul de stat, prin Ministerul Sanatatii, bugetul Ministerului Administrației si Internelor, precum si prin bugetele altor ministere cu rețea sanitara proprie, din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul autorităților publice locale, precum si din alte surse prevăzute prin lege ...

Având in vedere ca legea nu face nici un fel de distincție intre cazurile in care persoanele victime ale accidentelor necesita intervenții medicale de urgenta (după cum acestea sunt sau nu asigurate ), obligația unității spitalicești de a acorda asistenta medicala are la baza un temei legal, atât in situația in care persoana spitalizata este asigurata, cat si in situația in care aceasta nu este spitalizata (urmând ca prejudiciul sa fie recuperat de la terțul vinovat de producerea agresiunii sau accidentului, in temeiul art.313 din Legea nr. 95/2006 ).

Se retine ca la data de 23.10.2012 parata/ul a fost internata in secția Chirurgie Generala la Spitalului Județean de Urgenta Tr.S. in urma unui accident rutier/agresiune, beneficiind de îngrijiri medicale in perioada 23.10-31.10.2012, iar contravaloarea zilelor de spitalizare au fost in cuantum de 1784,00 lei, la care se va adaugă dobânda legala.

În termenul legal prevăzut la Politia mun. Dr.Tr.S. - Biroul rutier nu s-a înregistrat vreo cerere din partea părții vătămate, deci in concluzie nu s-a dispus începerea urmăririi penale fata de vinovatul agresiunii/accidentului rutier care a condus la 8 zile de îngrijiri medicale.

De aici, se retine doar ca, accidentul/. produs/a în data de 23.10.2012, de o terța persoana a avut ca urmare vătămarea corporala a paratei/ului, persoana care nu a formulat plângere prealabila, condiție obligatorie potrivit art. 184 alin 1.3 cod penal.

Astfel, a susținut reclamantul că prevederile art. 3 13 din Legea 95/2006 coroborate cu prevederile art. 119-123 si 124-127 din Codul de proc. fiscala cu privire la curgerea termenului de prescripție de 5 ani, art. 5 din decretul nr. 167/1958 - privind prescripția extinctiva, in cazul creanțelor bugetare termenul fiind de 5 ani, l-au determinat sa aleagă calea instanțelor de judecata, prin acțiune civila împotriva părții vătămate.

Consideră că, in speța sunt îndeplinite condițiile existentei unui prejudiciu de ordin material produs ca urmare a accidentului/agresiunii provocate, legătura dintre fapta si prejudiciu, precum si existența unei vinovații.

În subsidiar, prin nedepunerea in termenul legal, de către partea vătămata, a plângerii prealabile, se poate trage concluzia pertinenta ca intre părți ar putea exista o înțelegere, care nu i-a fost adusa la cunoștința, de nici una dintre părți, astfel că nu are cunoștința nici daca, partea vătămata a obținut despăgubiri materiale de pe urma accidentului de la parat.

Spre deosebire de retragerea plângerii prealabile, care este un act unilateral de voință, împăcarea părților constituie un act bilateral, implicând în mod necesar acordul de voință al persoanei vătămate și al inculpatului. împăcarea are caracter personal și trebuie să fie definitivă. De aceea, ea nu poate fi echivocă, fiind necesar sa conțină în mod clar acordul de voință al persoanelor care s-au hotărât să se împace.

Prin urmare, spre deosebire de cazul plângerii prealabile, unde retragerea operează in reni și produce efecte fata de toți participanții, împăcarea operează in personam, înlăturând răspunderea penală numai cu privire la vinovatul (inculpatul ) cu care persoana vătămată s-a împăcat.

În ceea ce privește petitul privind obligarea paratei/ului la plata dobânzii legale, a arătat că instanța trebuie sa retina ca dobânda legala are un caracter accesoriu dreptului principal, precum si prevederile art. 1088 Cod civil, potrivit cărora "la obligațiile care au drept obiect o suma oarecare daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala si" sunt debite din ziua cererii de chemare in judecata, afara de cazurile in care . du pa lege, dobânda curge de drept.

În speța, instanța trebuie sa retina ca sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru curgerea dobânzilor si anume: obligația consta in plata unei sume de bani, obligația este lichida si exigibila, iar prin neplata sumei de bani se prezuma ca lipsa de folosința a acestuia a produs reclamantului un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale potrivit OG nr.9/2000 si OG 13/2011, calculata de la data introducerii acțiunii pana la data plații efective.

F. de cele expuse mai sus, a solicitat admiterea cererii si obligarea paratei/ului la plata sumei de 1784,00 lei, plus dobânda legala pana la data plații integrale, in conformitate cu OG 9/2000 si OG 13/2011.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 95/2006 - privind reforma in domeniul sanatatii, OG nr.9/2000 si OG 13/2011, disp. Cod. de Proc.civ.

In caz de neprezentare, a solicitat judecarea in lipsa, conform art. 242 alin. 2 c.pr.civ.

In baza art. 30 din OUG nr. 80/2013 a menționat ca cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru.

Cererea de chemare în judecată a fost însoțită de înscrisuri doveditoare.

În susținerea cererii, a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile depuse la dosar, interogatoriul pârâtului.

La acțiunea au fost atașate în copie următoarele înscrisuri: foaia de observație atașata la acțiunea formulata, din care reiese in mod evident ca pacientul parat este victima unui ace.rutier/agresiune si care la externare a fost înștiințat de plata debitului; decontul de cheltuieli din care rezulta atât debitul inițial izvorât din spitalizarea paratului pacient cat si dobânzile si penalitățile ce curg pana la achitarea integrala a debitului, adresa către IPJ Mh cu nr._/1 1.1 1.2013, adresele către parata ( partea vătămata ).

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat pârâtului un exemplar al cererii de chemare în judecată și înscrisurilor depuse, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare, astfel că prin rezoluția din 23.10.2015 instanța a fixat termen de judecată la data de 25.11.2015, cu citarea părților.

Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, instanța, apreciind ca fiind legale, verosimile, pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar de către reclamantă rezultă că pârâtul a beneficiat de servicii medicale de urgență, fiind internată la Secția Chirurgie Generală a Spitalului Județean de Urgență Drobeta T. S. în perioada 23.10-31.10.2012.

Cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea pârâtului în perioada sus amintita s-au ridicat la suma de 1784,00 lei, potrivit decontului de cheltuieli întocmit de unitatea medicala (fila 19).

Prin prezenta acțiune reclamanta S. Județean de Urgență Drobeta T. S. solicită obligarea pârâtei, victima unei agresiuni, la plata sumei de 1784,00 lei, plus dobânda legala pana la data plații integrale, in conformitate cu OG 9/2000 si OG 13/2011.

Prevederile art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății statuează următoarele: persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistență medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale.

Din analiza textului de lege mai sus enunțat rezulta ca legiuitorul a stabilit în mod imperativ categoria de persoane căreia ii revine obligația de a repara prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, constând in cheltuielile de spitalizare ocazionate de asistenta medicala acordata, in sensul ca aceasta obligație revine persoanelor care prin faptelor lor au adus daune sănătății altei persoane. Ca atare, furnizorul de servicii medicale nu se poate îndrepta cu solicitarea sa de recuperare a cheltuielilor de spitalizare ocazionate de asistenta medicala acordata chiar împotriva persoanei vătămate, întrucât dispozițiile legale aplicabile in aceasta materie nu prevăd aceasta posibilitate.

În ceea ce privește referirile făcute de reclamantă la art. 313 din Legea nr. 95/2006, instanța constată că textul de lege invocat de aceasta este inoperant împotriva pârâtei, deoarece pârâta nu este o persoana care să fi adus prin fapta sa daune sănătății persoanei spitalizate, ci este chiar persoana căreia i-au fost produse aceste vătămări.

Potrivit art. 220 din Legea nr. 95/2006, persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgentelor medico chirurgicale.

Instanța are în vedere si dispozițiile art. 92 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 potrivit cărora acordarea asistentei medicale publice de urgență, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului și un drept al cetățeanului.

Totodată, dispozițiile art. 91 din Legea nr. 95/2006 statuează că asistența medicală publică de urgență în faza spitalicească este asigurată de spitalele orășenești, municipale, județene și regionale aflate în structura Ministerului Sănătății Publice și/sau a autorităților publice locale.

De asemenea, conform prevederilor art. 93 din Legea nr. 95/2006, finanțarea acordării asistentei medicale publice de urgenta se face de la bugetul de stat si din venituri proprii, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin bugetele ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, din donații și sponsorizări, precum și din alte surse prevăzute prin lege.

Instanța apreciază ca nefiind întemeiate apărările reclamantei în sensul ca pârâtul, în calitate de persoana vătămată, trebuie sa suporte aceste cheltuieli întrucât acesta nu a depus la unitatea medicală dovezi privind numele făptuitorului sau dacă acesta a formulat plângere penală împotriva persoanei vinovate. Sub acest aspect instanța amintește că nu există nici o dispoziție legală care să oblige persoana vătămată, în speță pârâta, să formuleze plângere penală împotriva făptuitorului. De asemenea, nu se poate reține nici faptul că persoana vătămată, prin omisiune nu și-a îndeplinit o obligație prevăzută de lege, astfel încât omisiunea să îi fie imputabilă și să constituie temei al răspunderii civile.

Legiuitorul prin instituirea prevederilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 a urmărit consacrarea cadrului legal de atragere a răspunderii civile a persoanei care a săvârșit . si nicidecum de îngrădire a drepturilor persoanei vătămate

Având în vedere cele expuse mai sus, raportat la dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare, instanța apreciază ca acțiunea formulată de reclamantă nu este întemeiată, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. Județean de Urgență Drobeta T. S..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. Clinic Județean de Urgență Drobeta T. S., cu sediul în Drobeta T. S., ., nr. 4, județul M., având cod fiscal_, în contradictoriu cu pârâtul N. J., CNP_, domiciliat în . M..

Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..

Pronunțată în ședință publică azi, 25.11.2015.

Președinte, Grefier,

L. G. P. C.

Red. L.G./ Tehn.P.C.

4 ex./10.12.2015

Operator de date cu caracter personal

înregistrat sub numărul 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 3595/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN