Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 2867/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2867/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 2867/2015
Dosar nr._ suspendare executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2867
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 06 Octombrie 2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE –I. C. G.
GREFIER –L. M. B.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe petentul H. A. C. și pe intimatul B.E.J C. G., având ca obiect suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul asistat de avocat B. E., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită. Fără citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost înaintat dosarul de executare nr. 31/E/2014 de către B. C. G., după care:
Avocat B. E. pentru reclamant învederează că prin cererea de chemare în judecată înțelege să solicite suspendarea executării silite, însă nu pe calea ordonanței președințiale, aspect consemnat în încheierea de ședință din data de 26.08.2015.
Instanța pune în discuție competența instanței, având în vedere că la data de 26.08.2015 a fost solicitat de la B. C. G. dosarul de executare nr. 31/E/2014 în vederea stabilirii competenței instanței.
Avocat B. E. pentru reclamant apreciază că Judecătoria Dr. Tr. S. este competentă cu soluționarea cauzei arătând că solicită suspendarea executării silite asupra imobilului apartament situat în Tg J., contestația la executare a fost înregistrată tot pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. S. și invocând dispozițiile noului cod de procedură civilă în vigoare la momentul la care a început executarea silită.
Instanța, raportat la momentul la care a început executarea silită și având în vedere disp. art. 819 C.p.civ., instanța pune în discuție, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S..
Avocat B. E. pentru reclamant se opune la excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S. invocat de instanță, din oficiu.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S., invocată de instanță, din oficiu.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. S. la data de 22.07.2015, sub numărul_, reclamantul H. A. C. a chemat în judecată pe pârâtul B. C. G. pentru ca, pe cale de ordonanță președințială, să se dispună suspendarea executării silite imobiliare pornită asupra imobilului situat în Tg. J., str. ., ., ., CF_ nr. cadastral 894/5 constând în apartament compus din 2 camere de locuit și dependințe cu suprafața de 46,21 m.p. și din măsurători 46,32 m.p. și balcon în suprafață de 5,31 m.p. și teren în folosință de 11m.p., în cadrul dosarului de executare nr. 31/E/2014 al B. C. G., până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că la cererea creditoarei BRD – Groupe Societe Generale prin agenția Rovinari s-a pornit executarea împotriva sa pretinzând că reclamantul datorează acesteia suma de 16.549,03 euro, titlul executoriu fiind reprezentat de Contractul de Credit nr._/10.07.2006, garantat cu contractul de ipotecă autentificat sub nr. 796/05.07.2006.
Mai arată că la data de 02.04.2014 i-a fost comunicată de către B. C. G., somația de executare imobiliară cu referire la imobilul menționat, somație în care se face mențiunea că imobilul este proprietatea reclamantului, fapt ce nu este real, proprietarii apartamentului fiind părinții reclamantului, respectiv H. G. și H. M. . De asemenea, arată că în mod nereal este menționat că reclamantul a încheiat contractul de credit cu BRD Groupe Societe Generale, cu sediul în Dr. Tr. S., .. 55, județul M., întrucât acesta a încheiat contractul de credit bancar cu BRD – Groupe Societe Generale – Sucursala Rovinari, cu sediul în Rovinari, ..
Pentru a putea încheia contractul de credit nr._/10.07.2006, a fost nevoit, pe lângă adeverința de salariu să încheie și un contract de garanție ipotecară în favoarea creditorului, astfel că a încheiat contractul de ipotecă nr. 796/05.07.2006, însă imobilul ipotecat este al părinților reclamantului.
În urma încheierii contractului de credit s-au stabilit rate lunare conform desfășurătorului pe o perioadă de 300 luni, iar reclamantul, în aceste condiții, a achitat lunar suma stabilită însă din motive financiare a întârziat cu plata ratelor, iar datorită dobânzilor penalizatoare și a comisioanelor penalizatoare de întârziere, pe care le consideră abuziv introduse în contractul de credit, a ajuns la imposibilitatea de a mai achita la zi ratele.
De asemenea, s-a modificat și dobânda care la încheierea contractului a fost de 7,9% pe an, însă din 2006 până în 2014 aceasta s-a modificat considerabil, banca înțelegând să stabilească o dobândă variabilă în funcție de indicele de referință și marja băncii, marjă ce poate varia în funcție de decizia băncii. Este evident că banca își rezervă prin această clauză posibilitatea de a modifica rata dobânzii după bunul plac, creând astfel un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților contractante. Astfel, împrumutatul este pus într-o situație de inferioritate, cu atât mai mult cu cât termenul”decizia băncii” este extrem de vag și nu dă posibilitatea exercitării unui control real și obiectiv asupra modului în care rata dobânzii poate crește.
Modalitatea în care banca a înțeles să modifice dobânda, raportându-se la permisivitatea clauzelor menționate este de asemenea, abuzivă, neexistând nici o negociere între bancă și reclamanta, cu atât mai mult cu cât articolul supus atenției prevede clar ca „noua rată a dobânzii să fie adusă la cunoștința împrumutatului”.
Mai mult decât atât, cum a mai precizat, la art. 4.1 lit. d din condițiile generale ale contractului de credit, banca înțelege să perceapă un comision de administrare a creditului restant pe care, de asemenea, reclamantul îl consideră abuziv, atât timp cât banca percepe dobânzi, comisioane de gestionare credit și multe alte comisioane neexplicate concret, aducând consumatorul la un moment dat în imposibilitatea de a achita ratele împovărătoare.
Reclamantul mai arată că la art. 9 din Condițiile particulare este prevăzută clauza conform căreia pentru plata cu întârziere a oricăror sume ce decurg din contract, împrumutatul se obligă să plătească dobânzi penalizatoare de 3.00 puncte procentuale peste dobânda curentă stabilită calculată pe număr de zile întârziere. Această clauză este una abuzivă întrucât crește unilateral dobânda în caz de plată cu întârziere indiciată și calculată conform art. 7 din Condiții Particulare. Este corect și firesc ca banca să perceapă dobânzi pentru sumele acordate cu titlu de credit, însă stabilirea unei dobânzi majorate în caz de întârziere trebuie să fie proporțională cu prilejul efectiv ce este adus băncii prin această întârziere.
Având în vedere clauzele abuzive existente în contractul de credit ce reprezintă titlu executoriu, consideră că nu datorează suma de 16.549,03 euro, fiind o sumă considerabil de mare, iar acesta a achitat sumele de bani reprezentând ratele lunare stabilite.
Cu referire la urmărirea silită a imobilului care nu este proprietatea sa, reclamantul o consideră abuzivă deoarece acesta fiind debitorul și titularul contractului de credit, există posibilitatea pornirii executării silite împotriva bunurilor și veniturilor reclamantului și doar în situația în care nu se acoperă debitul, se poate declanșa procedura de executare a ipotecii.
Față de cele arătate consideră că nu datorează acest debit, motiv pentru care a formulat și contestație la executare, iar până la soluționarea contestației, solicită suspendarea executării silite.
În drept a invocat disp. art. 718 C.p.civ.
În dovedirea celor susținute a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri.
Prin rezoluția din 23.07.2015 instanța a fixat primul termen de judecată la data de 12.08.2015 și a dispus citarea părților, pârâtului fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate și fiind citat cu mențiunea de a formula întâmpinare cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată acordat, potrivit art. 201 al. 5 C.p.civ., sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
La data de 06.08.2015 pârâtul B. C. G. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
A arătat că între reclamant și BRD – Groupe Societe Generale SA a fost încheiat Contractul de credit nr._/10.07.2006, în baza căruia Banca i-a acordat un credit de nevoi personale nenominalizate în suma de 14.500 euro, cu o perioada de rambursare de 300 luni, având scadența finală la data de 10.07.2031. Creditul a fost acordat cu o dobânda variabila de 7.90% /an., și atât creditul cât și dobânzile aferente au fost garantate cu ipoteca în favoarea băncii, precum și interdicție de înstrăinare, dezmembrare și demolare, constituită asupra imobilului apartament cu doua camere, bucătărie,baie și hol proprietatea lui H. G. si H. M.. Având în vedere că împrumutul nu s-a restituit conform graficului de rambursare, BRD a solicitat în conformitate cu art. 816 și următoarele din Cod pr. Civ., declanșarea procedurii de executare silită imobiliară asupra imobilului proprietatea garanților ipotecari H. G. și H. M.
De asemenea, pârâtul a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a B. C. G., părțile implicate în proces sunt BRD-GSG în calitate de creditor și H. A. C.,debitor principal și H. G. și H. M. în calitate de debitori ipotecari care sunt obligați în solidar cu debitorul principal H. A. C. . În cadrul oricărei contestații la executare,calitate procesuală au părțile implicate în raportul execuțional, nu și organul de executare.
Executorul judecătoresc C. G. are doar calitatea de participant la executarea silită și nu aceea de parte, astfel cum aceasta este definită atât de dispozițiile art. 644 alin. 1 C.pr.civ, cât și de cele prevăzute de art. 716 alin. 1 C.pr.civ, calitatea de parte în procedura de executare, având-o, în mod exclusiv, doar creditorul și debitorul. În al doilea rând, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executorii judecătorești sunt investiți să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. a din aceeași lege, executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare dispozițiile cu caracter civil, din titlurile executorii.
Se poate observa că excepția lipsei calității procesuale pasive, presupune implicit existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat in același raport juridic. Astfel, instanța trebuie să verifice, pornind de la același raport juridic supus cercetării instanței, dacă pârâtul este obligat în acel raport. Raportul juridic dedus judecații îl constituie contestația la executare promovata de către contestatorul H. A. C., care solicită, suspendarea executării silite pornite de B. C. în dosar nr. 31/E/2014.
Astfel, se poate constata faptul că raportul juridic față de capătul de cerere cuprinde pe contestatorul H. A. C., în calitate de debitor și creditoarea BRD Groupe Société Generale.
Așadar, față de cele arătate solicită să se constatate faptul că nu există identitate între pârâtul B. C. G. și cel obligat la ceva în raportul juridic menționat.
Pe cale de consecința solicită admiterea excepția lipsei calității procesuale pasive și respingerea ordonanței președințiale ca fiind introdusa împotriva unei persoane care nu are calitate procesuala, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat.
La data de 26.08.2015, în ședință publică, avocat B. E. pentru reclamant a precizat că înțelege să formuleze cerere de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare, cererea având ca temei de drept disp. art. 719 C.p.civ. și consideră că în mod eronat cererea a fost înregistrată ca ordonanță președințială.
În vederea stabilirii competenței, instanța a dispus emiterea unei adrese către B. C. G. pentru a înainta dosarul de executare nr. 31/E/2014, dosar ce a fost înaintat la data de 08.09.2015.
Analizând cu prioritate, în temeiul art.248 C pr civ, excepția necompetenței teritoriale prin prisma probelor administrate în cauză și raportat la dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele:
Prin cererea adresată instanței reclamantul H. A. C., în contradictoriu cu pârâtul B. C. G., a solicitat suspendarea executării silite imobiliare pornită asupra imobilului situat în Tg. J., str. ., ., ., CF_ nr. cadastral 894/5 constând în apartament compus din 2 camere de locuit și dependințe cu suprafața de 46,21 m.p. și din măsurători 46,32 m.p. și balcon în suprafață de 5,31 m.p. și teren în folosință de 11m.p., în cadrul dosarului de executare nr. 31/E/2014 al B. C. G., până la soluționarea contestației la executare.
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța reține că potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă:
“Dispozițiile Noului cod de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..
Momentul începerii executării silite este marcat prin înregistrarea cererii de executare silită la executorul judecătoresc, în speța de față la data de 05.02.2014, așa cum rezultă din actele dosarului de executare nr. 31/E/2014 al B. C. G. - f.40.
Potrivit dispozițiilor art. 819 C.p.civ. (forma în vigoare la data începerii executării silite)” “După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita de îndată instanței de executare în circumscripția căreia se află imobilul încuviințarea urmăririi silite.”
Din acest text de lege rezultă că în cazul urmăririi silite imobiliare, legiuitorul a instituit o competență specială derogatorie de la dispozițiile art. 650 C.p.civ., în sensul că instanța de executare este instanța în circumscripția căreia se află imobilul urmărit silit.
În speța de față, așa cum rezultă din cererea de executare silită, s-a solicitat executarea silită imobiliară a imobilului situat în Tg. J., str. ., ., CF_ nr. cadastral 894/5 constând în apartament compus din 2 camere de locuit și dependințe cu suprafața de 46,21 m.p. și din măsurători 46,32 m.p. și balcon în suprafață de 5,31 m.p. și teren în folosință de 11m.p., aflat în circumscripția Judecătoriei Tg. J..
Prin încheierea nr. 987/18.02.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ (f.69) a fost încuviințată executarea silită imobiliară asupra imobilului situat în Tg. J., str. ., ., ., CF_ nr. cadastral 894/5 constând în apartament compus din 2 camere de locuit și dependințe cu suprafața de 46,21 m.p. și din măsurători 46,32 m.p. și balcon în suprafață de 5,31 m.p. și teren în folosință de 11m.p.
Potrivit dispozițiilor art. 650 alin. 2 C.p.civ. (forma în vigoare la data începerii executării silite) „Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date în competența altor instanțe sau organe.”
Potrivit dispozițiilor art. 718 alin. 1 C.p.civ. „Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.”
Instanța reține că în prezenta cauză, prin cererea precizată se solicită suspendarea executării silite imobiliare asupra imobilului situat în Tg. J., str. ., ., CF_ nr. cadastral 894/5 constând în apartament compus din 2 camere de locuit și dependințe cu suprafața de 46,21 m.p. și din măsurători 46,32 m.p. și balcon în suprafață de 5,31 m.p. și teren în folosință de 11m.p., aflat în circumscripția Judecătoriei Tg. J., care potrivit art. 819 C.p.civ. reprezintă instanța de executare.
Necompetența este de ordine publică, potrivit art. 129 alin.(2) pct. 3 C.proc. civilă, în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive când pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
Excepția necompetentei teritoriale este o excepție de procedură, reprezentând mijlocul juridic prin care se invoca nerespectarea normelor de competența în procesul civil, absolută, putând fi invocată de orice persoană în cursul procesului, în orice fază a acestuia, și este o excepție dilatorie, având ca efect trimiterea cauzei la instanța competentă.
Observând că locul situării imobilului supus executării silite este în localitatea Tg. J., județul Gorj, localitate ce se află în circumscripția Judecătoriei Tg. J. și având în vedere norma legală menționată care reglementează un caz de competență teritorială exclusivă, de la care nu sunt permise derogări, văzând și dispozițiile art.129 alin.2 pct.2 Cod procedură civilă, art .713, art. 819 și art. 132 Cod procedură civilă, instanța urmează a admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S. și să dispună declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu J..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Drobeta T. S., invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect suspendare executare silită imobiliară, privind pe contestatorul H. A. C., având CNP_, cu domiciliul în Rovinari, ., ., ., în contradictoriu cu B. C. G., cu sediul în Dr. Tr. S., .. 40, județul M., în favoarea Judecătoriei Tg. J., județul Gorj.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 06.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. C. G. L. M. B.
Red. I.C.G./Tehnored L.B.
Ex. 4/04.11.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2983/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2981/2015.... → |
|---|
