Pretenţii. Sentința nr. 4049/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4049/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 3274/226/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA F.
JUDEȚUL B.
Dosar C. nr. 3274 /226/2012
SENTINȚA CIVILĂ NR.4049/2013
Ședința publică din 4 decembrie 2013
JUDECĂTOR: B. G.
GREFIER: M. G. S.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile formulată de reclamanta C. M., domiciliată în mun. F., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în mun. București, ., sector 3 și cu intervenientul forțat Ș. G. V., domiciliat în mun. F., ..24, ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Cauza s-a dezbătut pe fond la termenul din 20 noiembrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii, consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus de reclamanta Cîlțea M. a chemat în judecată pe pârâta . și pe intervenientul forțat Ș. G. V., pentru pretenții, solicitând următoarele:
- obligarea pârâtei la plata sumei de 7268,38 lei cu titlu de despăgubiri civile
reprezentând contravaloarea reparațiilor avariilor și daunelor suferite de autoturismul
proprietate personală și la plata penalităților de întârziere de 0,1 % pe zi începând cu data de 15.12.2010 (a 15-a zi de la data depunerii cererii de despăgubire) și până la achitarea efectiva a debitului;
- obligarea la plata cheltuielilor de judecată în măsura opunerii la admiterea acțiunii.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data de 28.11.2010, ora 15:00, duminica, numitul Ș. G. V. a condus auto Volkswagen Polo cu nr. de înmatriculare BV_ în localitatea Beclean și în timp de ieșea de pe o stradă lăturalnică în DN1 ce traversează această localitate, nu s-a asigurat și a tamponat și avariat autoturismul proprietate personală a reclamantei, marca Citroen ZX cu nr. de înmatriculare_, acesta fiind avariat pe aproape întreaga parte dreaptă.
Culpa exclusivă în producerea accidentului îi revine intervenientului forțat Ș. G. V., care nu s-a asigurat și nu a respectat regulile de circulație, intrând de pe un drum fără prioritate și cu indicator de STOP într-un drum principal, intrând în coliziune cu autoturismul reclamantei.
Ambele autoturisme aveau asigurare RCA încheiată la pârâta ., motiv pentru care s-a uzat de procedura constatării amiabile.
Ulterior a fost întocmit de către pârâta . dosarul de daună RA0054FG10 inițial propunându-i-se o despăgubire de 4586 lei, însă această propunere nu s-a concretizat, iar dosarul de daună a fost soluționat prin respingerea la plată a cererii de despăgubire datorită avariilor necomplementare, conform adresei nr.747/08.12.2010. Această poziție fiind menținută de societatea pârâtă în urma concilierii efectuate potrivit art.720 indice 1 cod proc. civ. din data de 28.12.2010. De atunci și până în prezent a încercat în repetate rânduri rezolvarea pe cale amiabilă a acestei situații, însă acest lucru nu a fost posibil, iar neoficial i s-a comunicat că aceasta este poziția companiei de a tergiversa și de refuza acordarea de despăgubiri, fiind sfătuită să se adreseze instanței de judecată pentru rezolvarea diferendului.
În drept s-au invocat Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, Ordinul CSA nr.8/2008, Norma CSA nr. 5/2010.
La data de 7.11.2012 pârâta a depus la dosar întâmpinare (fil.18-21), prin care a solicitat:
1. Respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca fiind netemeincă și nefondată
2. Respingerea petitului referitor la obligarea societății pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinare, pârâta, în primul rând a invocat următoarele excepții procedurale:
- Excepția netimbrării acțiunii în cuantum legal
Referitor la cuantumul pretențiilor indicate în acțiune, având în vedere faptul că această acțiune este una comercială, în pretenții, putând fi evaluată în bani, solicită instanței să pună în vedere reclamantei să timbreze acțiunea la valoarea pretențiilor astfel cum prevede Legea 146/1997.
În conformitate cu prevederile art.20 pct.1 și 2 din Legea 146/1997, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar doar în cazul în care taxa nu a fost plătită în cuantum legal, în momentul înregistrării acțiunii, instanța va pune în vedere reclamantei să depună suma datorată până la primul termen de judecată.
"În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară."
Astfel, solicită ca reclamanta să facă dovada timbrării acțiunii potrivit pretențiilor formulate.
În cazul în care instanța va respinge excepția invocată de societatea pârâtă, solicită respingerea acțiunii reclamantei ca netemeinică și nelegală, având în vedere următoarele:
Prin prezenta învederează faptul că legea specială aplicabilă în domeniu este Legea 136/1995 care prevede în art.691 "(l)În toate problemele privind asigurările și reasigurările în România se aplică prevederile prezentei legi". De asemenea art.692 al aceleași legi prevede "Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă norme obligatorii în aplicarea prezentei legi". La data evenimentului era în vigoare Ordinul 5/2010 emis de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
În data de 28.11.2010 au reclamat un accident de circulație, d-1 Ș. G. V., soldat cu avarierea autoturismului BV_ proprietatea sa, asigurat RCA la S.C. C. A. S.A. Agenția F., și dna. Cîlțea M., conducătorul auto cu nr. de înmatriculare_ .
Prin formularul de constatare amiabilă, completat de către cei doi conducători auto implicați în evenimentul rutier, s-a reținut vinovăția numitului Ș. G. V., șofer al autoturismului BV_.
În data de 29.11.2010 la sediul societății pârâte din F. a fost deschis dosarul de daune RA0054FG10 de către reclamantă în calitate de păgubită. La deschiderea dosarului de daună au fost efectuate fotografii ambelor autovehicule avariate. Instrumentarea dosarului de daună presupune o analiză amănunțită a dinamicii accidentului conform declarațiilor celor implicați în evenimentul rutier, precum și a constatărilor proprii.
Instrumentarea dosarului de daună s-a realizat în conformitate cu prevederile Ordinului CSA nr.5/2010 fiind înmânate reclamantei procesul verbal de constatare a avariilor, lista documentelor necesare soluționării dosarului de daună și anexa 44 prin care i s-a adus la cunoștință faptul că vor desfășura investigații privind modul de producere al accidentului în termenul prevăzut de lege.
Din cele prezentate de părți, din fotografiile efectuate, s-a desprins concluzia că dinamica descrisă este nereală și prin urmare nu poate justifica avariile suferite de autoturismul reclamantei cu nr. de înmatriculare_, acestea nefiind complementare cu avariile prezentate de autovehiculul BV_.
Astfel, prin adresa 747/08.12.2010 reclamantul a fost înștiințat despre rezoluția adoptată în dosar, respectiv cea de respingere a dosarului de daună.
Precizează faptul că societatea pârâtă a respectat termenul legal de instrumentare și finalizare a dosarului de daună potrivit prevederilor art.36 alin.2 și alin.4 din Norma Ordinului CSA 5/2010 „Asigurătorul RCA poate desfășura investigații privind producerea accidentului, în termen de cel mult 3 luni de la data avizării producerii evenimentului asigurat, în condițiile în care respectivul accident nu face obiectul unor cercetări efectuate de autoritățile publice… În termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA este obligat:
a) - fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând oferta de despăgubire potrivit propriilor investigații privire la producerea evenimentului asigurat, în cazul în care se dovedește îndeplinirea condițiilor de figurare și producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA;
b) - fie să notifice părții prejudiciate cu privire la motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire."
Respingerea dosarului de daună a avut la bază prevederile art.45 din Norma Ordinului CSA 5/2010 "Despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, în cazul în care... nu se pot trage concluzii cu privire la persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului, la cauzele și împrejurările producerii accidentului, precum și la cuantumul prejudiciilor produse."
Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale este necesar să se dovedească nu doar vinovăția celui căruia i se impută fapta ilicita dar și existenta relației cauză-efect între fapta ilicită și prejudiciul care se solicită a fi reparat.
Singurul înscris care stabilește culpa asiguratului pârâtei este constatul amiabil încheiat între cele două persoane care au declarat producerea evenimentului, însă potrivit prevederilor art.5 din Norma Ordinului CSA 21/2008 "Completarea și semnarea formularului constatare amiabilă de accident nu reprezintă o recunoaștere a răspunderii conducătorilor auto, ci un cumul de elemente și fapte care vor contribui la soluționarea dosarelor de daună" de către asigurător.
Având în vedere neconcordanțele constatate, pentru evaluarea corectă a avariilor și a împrejurărilor producerii accidentului precum și a dinamicii acestuia, societatea pârâtă a procedat la contractarea unei expertize tehnice extrajudiciare.
Concluziile acestui raport de expertiză tehnică extrajudiciară stabilesc faptul că modul de producere și împrejurările în care a avut loc accidentul sunt în contradicție cu cele declarate de către reclamantă și celalalt conducător auto implicat.
Concluzia expertului tehnic ing. B. A., expert tehnic autorizat de către Ministerul Justiției, nr. legitimație 2734-8482 este aceea că "Dinamica, modul de producere și împrejurările în care a avut loc accidentul sunt în contradicție cu cele declarate de cei doi conducători auto. Urmele de coliziune de pe autoturismul dvs. sunt coplanare iar urmele de pe autoturismul asigurat la societatea noastră au formă concavă. Pe de altă parte urmele de deteriorare de pe autoturismul asigurat la societatea noastră sunt orientate dinspre față spre spate, deci invers cum ar trebui să fie orientate conform modului de producere al accidentului. În situația în care orientarea impactului ar fi fost dinspre spate spre față spoilerul față al autoturismului ar fi fost dislocat, lucru care nu a avut loc".
Având în vedere neconcordantele constatate, pârâta consideră că se impune administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară pentru evaluarea corectă a împrejurărilor producerii accidentului precum și a dinamicii acestuia.
Având la bază concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară care stabilesc faptul că accidentul nu s-a produs în condițiile declarate de către părți, pârâta nu putea aviza la plată despăgubiri pentru avarii care nu se datorează culpei asiguratului lor, nefiind îndeplinite prevederile art.49 din Legea 136/1995.
Prin probele ce urmează a se administra va dovedi că acțiunea reclamantei este neîntemeiată și nelegală, solicitând respingerea acesteia. Mai solicită a se lua act de faptul că societatea pârâtă consideră cererea formulată de reclamantă ca o încercare de a obține o plata necuvenită, având în vedere dinamica producerii accidentului de circulație.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de obligarea a societății pârâte la dobânzi de 0.1 % / zi, solicită, de asemenea, respingerea acesteia, față de apărarea de fond mai sus invocată
Față de cele mai sus expuse, solicită a se dispune respingerea acțiunii reclamantei ca fiind netemeinică și nelegală.
În drept pârâta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.115-118 Cod Procedură Civilă, Legea 136/1995, prevederile Normei Ordinului CSA 5/2010 din prezenta întâmpinare
La data de 12.12.2012 reclamanta a depus la dosar precizare (fil.87), prin care a arătat că solicită obligarea pârâtei ., în conformitate cu Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, ordinele și normele CSA, la plata penalităților de întârziere de 0,1 % pe zi începând cu data de 15.12.2010 (a 15 -a zi de la data depunerii cererii de despăgubire) și până la achitarea efectivă a debitului.
Cuantumul acestor penalități este așadar, prin raportare la contravaloarea sumei reprezentând despăgubirea, de 7,26 lei pe zi de întârziere, iar totalizând aceste sume pentru perioada 15.12._12 rezultă un cuantum total al penalităților de 5299,8 lei.
Instanța, examinând actele și lucrările dosarului, reține în fapt următoarele:
Conform susținerilor reclamantei confirmate de declarația și răspunsul la interogatoriu luat intervenientului forțat Ș. G. V., precum și întreg probatoriul administrat în cauză constând în proba testimonială și raportul de expertiză efectuat în cauză, la data de 28.11.2010 în jurul orelor 15:00, Duminica, a fost implicată într-un accident de circulație, accident în urma căruia autoturismul marca Citroen ZX cu nr. de înmatriculare_ condus regulamentar de către reclamantă pe DN1 din direcția Sibiu-B. a fost avariat în urma impactului cu autoturismul marca Volkswagen Polo cu nr. de înmatriculare BV_ condus de către intervenientul forțat Ș. G. V., în timp ce ieșea de pe o stradă lăturalnică ce traversează loc. Beclean, fără a se asigura și semnaliza prealabil efectuării acestei manevre.
În consecință prin formularul de constatare amiabilă completat de către cei doi conducători auto implicați în evenimentul rutier s-a reținut vinovăția intervenientului forțat Ș. G. V..
Așa cum rezultă din polița de asigurare de răspundere civilă auto RCA nr. HR_ emisă la data de 1.11.2010 pe numele intervenientului forțat Ș. G. V. (fil.74), pentru autoturismul marca Volkswagen Polo cu nr. de înmatriculare BV_, proprietatea acestuia, valabilitatea poliței de asigurare de răspundere civilă auto RCA este de la data de 2.11.2010 până la data de 1.05.2011.
Având încheiată poliță de asigurare de răspundere civilă auto RCA intervenientul forțat, reclamanta . a întocmit dosarul de daună cu nr. RA 0054FG10 din 29.11.2010, urmând ca autoturismul marca Citroen ZX –proprietatea reclamantei - păgubite să fie reparat în contul asigurării aparținând intervenientului forțat Ș. G. V., vinovat de producerea evenimentului rutier.
Prin adresa nr.747/8.12.2010 emisă de ., (f.7), referitor la dosarul de daună nr. RA 0054FG10, care are ca obiect avariile autoturismului Citroen ZX cu nr. de înmatriculare_ rezultate în urma accidentului din data de 28.11.2010, reclamantei C. M. i se aduce la cunoștință faptul că în urma verificărilor documentelor existente la dosarul de daună se respinge la plată cererea de despăgubire datorită avariilor necomplementare.
Prin cererea de chemare în judecată care face obiectul acestui dosar reclamanta a chemat în judecată pe pârâta . solicitând instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 7268,38 lei reprezentând despăgubiri civile reprezentând contravaloarea reparațiilor avariilor și daunelor suferite de autoturismul proprietate personală și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere începând cu data de 15.12.2010 ( a 15-a zi de la data depunerii cererii de despăgubire) conform Ordinului CSA nr.5/2010.
Având în vedere calitatea de comerciant a pârâtei, care săvârșește fapte de comerț în sensul art. 3 din Codul Comercial în vigoare la data săvârșirii faptei, raportat la art. 7 din Codul Comercial, potrivit căruia sunt comercianți aceia care săvârșesc fapte de comerț având comerțul ca o profesiune obișnuită și societățile comerciale, precum și la dispozițiile art. 56 din Codul Comercial, conform cărora, dacă un act este comercial numai pentru una din părți, toți contractanții sunt supuși, în ceea ce privește acest act, legii comerciale, afară de dispozițiile privitoare la persoana comerciantului sau la alte dispoziții contrare ale legii, litigiul de față este un litigiu comercial.
În conformitate cu dispozițiile art. 7201 C.pr.civ., în procesele și cererile în materie comercială, evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte, iar dispozițiile art. 109 alin. 2 C.pr.civ. prevăd că în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile în condițiile stabilite de lege, dovada îndeplinirii procedurii anexându-se la cererea de chemare în judecată.
Instanța constată că în cauză s-a făcut dovada efectuării procedurii prealabile a concilierii directe prevăzute de art. 7201 C.proc.civ, (fil.4), fiind îndeplinite astfel cerințele legale ale art. 109 alin. 2 C.pr.civ. cu privire la sesizarea instanței.
În speță, față de soluția adoptată de către pârâtă, în ceea ce privește dosarul de daună a fost întocmit la cererea pârâtei un raport de expertiză judiciară tehnică auto nr._/8.05.2013, raport întocmit de d-l expert dr. ing. V. E., având ca obiective stabilirea modului de producere a accidentului, stabilirea faptului dacă dinamica descrisă de cei doi șoferi implicați, justifică avariile prezentate de cele două autovehicule, dacă acestea sunt complementare, stabilirea faptului dacă avariile prezentate de autovehiculul_ provin în totalitate din evenimentul declarat de părți, sau există avarii anterioare, iar în cazul în care se dovedește că faptul că evenimentul declarat este real, să se efectueze calculul despăgubirii reale datorată în baza asigurării RCA și încadrarea ei în valoarea maximă de despăgubire conform prevederilor din normele Ordinului CSA nr.5/2010, obiective propuse de către pârâtă.
În concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză (fil.149-150), expertul a stabilit că accidentul se putea produce în condițiile descrise de părți, în care, în timp ce autoturismul marca Citroen circula pe drumul cu prioritate, este lovit din lateral dreapta de autoturismul marca Volkswagen care venind de pe un drum lateral a pătruns în intersecție prin viraj dreapta. În momentul impactului ambele autovehicule se aflau în mișcare, situație în care avarierea autoturismului marca Citroen s-a produs pe partea dreaptă, între roata din față și roata din spate, avariile putând fi produse de către colțul din stânga față al autoturismului marca Volkswagen. S-a mai constatat de către expert că avariile existente pe caroseria autoturismului marca Citroen sunt situate mai sus cu 5-8 cm decât elementele caroseriei autoturismului marca Volkswagen care ar fi putut provoca deformările, diferențele putându-se datora încărcării sau descărcării statice/dinamice ale autoturismelor din momentul accidentului. S-a mai menționat de către d-l expert că se poate afirma că avariile ar putea fi complementare, adică ar fi putut exista un contact între cele două autovehicule, iar avariile prezentate de autovehiculul marca Citroen cu nr. de înmatriculare_, ar fi putut proveni din evenimentul declarat de părți, iar avariile prezentate de autovehiculul marca Volkswagen Polo cu nr. de înmatriculare BV_ ar fi putut proveni din evenimentul declarat de părți, suprapus peste un eveniment anterior. În concluziile raportului de expertiză s-a mai arătat de către expert faptul că valoarea reparațiilor necesare a se efectua la autoturismul marca Citroen este de 5134 lei.
Pârâta a contestat raportul de expertiză efectuat în cauză formulând obiecțiuni(fil.154), solicitând ca expertul să reanalizeze complementaritatea avariilor celor două autoturisme, în condițiile în care explicația oferită de către expert este una mult prea generală deoarece în expertiză în primul rând nu se menționează faptul că în autoturismul Citroen s-ar fi aflat și alte persoane în afara conducătorului, fapt care ar fi putut explica diferența dintre înălțimile avariilor celor două autoturisme, iar în al doilea rând expertul nu are în vedere faptul că respectivul conducător al autoturismului Citroen nu a frânat înainte sau în timpul impactului. De asemenea expertul nu ține cont de faptul că autoturismul Volkswagen prezenta avarii anterioare.
Reclamanta a formulat și ea obiecțiuni la raportul de expertiză (fil.160) constând în faptul că nu a fost inclusă ușa dreaptă spate a autoturismului Citroen în enumerarea pieselor necesare pentru reparație, în al doilea rând deși expertul a constatat la fața locului și a reținut în cadrul secțiunii din expertiză privind datele despre locul accidentului faptul că drumul pe care circula autoturismul Volkswagen este în rampă nu a luat în calcul acest aspect și posibilele sale implicații asupra daunelor și în al treilea rând expertul în mod eronat și nemotivat a încadrat autoturismul Citroen la starea de întreținere satisfăcătoare în ciuda faptului că se menționează anterior faptul că rulajul este de doar_ km.
Prin răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză ( fil.165-167), s-a stabilit de către expert că ușa din dreapta spate a autoturismului Citroen a fost inclusă în cadrul reperelor care necesită reparare, timpul afectat reparării de 2 ore fiind inclus în valoarea manoperei de 9,20 ore, manoperă mecanică. S-a mai stabilit de către expert că din analiza locului accidentului se constată că drumul pe care circula autoturismul Volkswagen este în rampă, dar în apropierea arterei principale, pe care circula autoturismului Citroen,deci locul în care s-a putut produce impactul, rampa este foarte redusă.
În ceea ce privește starea de întreținere satisfăcătoare a autoturismului Citroen, expertul a avut în vedere vechimea mare a autovehiculului, respectiv de 16 ani, prezentând astfel uzuri mecanice, precum și zone în special la partea inferioară, afectate de rugină, în al doilea rând nu există certitudinea că rulajul înregistrat la bord este cel real, întrucât potrivit datelor statistice rulajul unui autoturism cu vechimea de 16 ani este cca. 240.000 km, iar în al treilea rând în zonele afectate de impact se observă că autoturismul a suferit și alte avarii reparate anterior și în ultimul rând uzura globală de 85% este valabilă pentru autovehiculele cu o vechime mai mare de 10 ani, deci cu atât mai mult este valabilă în cazul unei vechimi de 16 ani.
Cu privire la diferența de înălțime de câțiva centimetri între avariile celor două autoturisme expertul a oferit explicații constând în acelea că: măsurătorile s-au efectuat static (staționar) și cu autovehiculele complet descărcate (nu se afla la bord nici conducătorul auto), pe când impactul s-a produs în mișcare; nu există informații asupra stării tehnice a suspensiilor sau asupra valorii presiunii din pneuri la momentul accidentului, respectiv la momentul măsurătorilor; dinamic se produce o încărcare/descărcare a punților față/spate, respectiv partea stângă/partea dreaptă, în funcție de regimul de deplasare: frânare,virare. Chiar și forța de impact produce o modificare a încărcării dinamice. Nu există informații certe privind manevrele celor doi conducători auto înainte de impact, respectiv post impact. Expertul a mai arătat că faptul că urmele de impact existente pe suprafața laterală a autoturismului Citroen, sunt dispuse pe o lungime relativ mare, nu constituie o dovadă că autoturismul nu a frânat, ci constituie doar o dovadă că autoturismul se afla în mișcare.
Conform art.49 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România - Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în conformitate cu:
a) legislația în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de vehicul și cu cel mai mare nivel de despăgubire dintre cel prevăzut în legislația respectivă și cel prevăzut în contractul de asigurare;
b) legislația românească în vigoare, în cazul în care persoanele păgubite sunt cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, în timpul unei călătorii ce leagă direct două teritorii în care este valabil tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, dacă nu există birou național pe teritoriul traversat în care s-a produs accidentul.
Potrivit art.1 din Ordinul nr.5/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule - în conformitate cu prevederile art.49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane. Nu intră sub incidența asigurării răspunderea decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri efectuat cu titlu oneros.
Conform art.37 din ordinul mai sus menționat - Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art.36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.
Față de faptul că prin raportul de expertiză efectuat în cauză și răspunsul la obiecțiunile formulate la acest raport coroborate cu întreg materialul probator s-a stabilit că avariile celor două autoturisme ar putea fi complementare, adică ar fi putut exista un contact între cele două autovehicule, iar avariile prezentate de autovehiculul marca Citroen cu nr. de înmatriculare_, ar fi putut proveni din evenimentul declarat de părți, cu toate că avariile existente pe caroseria autoturismului marca Citroen sunt situate mai sus cu 5-8 cm decât elementele caroseriei autoturismului marca Volkswagen care ar fi putut provoca deformările, diferențele putându-se datora încărcării sau descărcării statice/dinamice ale autoturismelor din momentul accidentului, instanța apreciază că în mod nejustificat asigurătorul a respins dosarul de daună întocmit în speță.
Având în vedere considerentele mai sus arătate și ținând cont de prevederile legale mai sus menționate, instanța urmează a aprecia acțiunea reclamantei ca fiind întemeiată, motiv pentru care urmează a admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta C. M., în contradictoriu cu pârâta ., și cu intervenientul forțat Ș. G. V., și a obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 5134 lei reprezentând despăgubiri civile, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi calculate la valoarea debitului, începând cu data de 15.12.2010 și până la achitarea efectivă a debitului.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă urmează a obliga pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 424,04 lei cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta C. M., domiciliată în mun. F., ., jud. B. în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în mun. București, ., sector 3 și cu intervenientul forțat Ș. G. V., domiciliat în mun. F., ..24, ., jud. B., și-n consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 5134 lei reprezentând despăgubiri civile, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi calculate la valoarea debitului, începând cu data de 15.12.2010 și până la achitarea efectivă a debitului.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 424,04 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 decembrie 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
B. G. M. G. S.
red.B.G.
20.12.2013
dact.M.G.S.
6.01.2014
5 ex.-
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 1396/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ | Fond funciar. Sentința nr. 1817/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ → |
|---|
