Fond funciar. Sentința nr. 1887/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1887/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 1887/2015
Dosar nr._ - fond funciar –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1887
Ședința publică din 5 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. C.
Grefier: V. P.
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect fond funciar, privind pe reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Pomicultură - Fălticeni, în contradictoriu cu pârâtul A. R..
Concluziile dezbaterilor în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 septembrie 2015, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru data de 28 septembrie 2015 și apoi pentru astăzi, 5 octombrie 2015.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 03.04.2015 sub nr._, reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A. R., ca prin hotărârea ce se va pronunța, acesta să fie obligat la plata sumei de 168,54 lei reprezentând contravaloarea investiției neamortizate de pe suprafața de teren cu privire la care a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile art. 4 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pârâtul a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament pentru o suprafață de 0,53 ha teren livadă situat în extravilanul mun. Fălticeni, teren care s-a aflat în proprietatea statului și în administrarea sa până în anul 2005 și pe care au fost efectuate anterior anului 1990 lucrări de investiții neamortizate în totalitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 1/2000, înregistrate ca atare în evidențele contabile.
Terenul ce a format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtului figurează înscris în anexa nr. 42, întocmită de Comisia mun. Fălticeni de aplicare a legilor fondului funciar în conformitate cu disp. art. 19 din Legea nr. 1/2000-redactare inițială și art. 55 din HG 1172/2001, anexă în care, corespunzător suprafeței reconstituite, a fost evidențiată și valoarea neamortizată a investiției de pe terenul restituit, ce urma a fi recuperată de la beneficiarul reconstituirii.
Anexa sus menționată a fost validată în totalitate (atât în ceea ce privește suprafața restituită în natură, cât și în ceea ce privește valoarea investiției neamortizate, supusă restituirii) prin hotărârea nr. 26 din 3 martie 2005 a Comisiei Județene Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, hotărâre comunicată acesteia la data de 5 martie 2015 cu adresa m. 2382/2015 a Comisiei Județene Suceava.
Ulterior validării și expirării termenului de 30 zile în care, potrivit art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, hotărârea de validare putea fi contestată de către persoanele interesate, pârâtul a fost pus în posesie pe vechiul amplasament și a obținut titlu de proprietate pentru terenul astfel reconstituit.
În conformitate cu disp. art. 4 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000, pentru terenurile aflate în proprietatea statului, care se restituie în natură pe vechile amplasamente foștilor proprietari și pe care s-au efectuat de către stat investiții, neamortizate până la . actului normativ sus menționat, foștii proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament, cu obligația de a plăti statului, în termen de 10 ani, contravaloarea neamortizată a investiției, dacă aceasta reprezintă mai mult de 30% din valoarea totală a investiției la data intrării în vigoare a acestei legi, sau să primească terenuri pe alte amplasamente, acceptate de aceștia, de aceeași categorie de folosință cu terenul pe care l-au predat ori despăgubiri.
Cum în speță pârâtul a optat pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, în temeiul dispoziției legale sus menționate acestuia îi incumba obligația de a restitui contravaloarea investiției neamortizate, astfel cum este ea stabilită în anexa 42, validata prin hotărârea nr. 26/2005 a Comisiei Județene Suceava, investiție care face parte din patrimoniul reclamantei și care este evidențiată ca atare în evidențele contabile.
Pentru aceste motive, reclamanta solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata sumei de 168,54 lei, reprezentând contravaloarea investiției neamortizate de pe suprafața de teren cu privire la care a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile art. 4 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000.
Totodată, în temeiul art. 453 cod procedură civilă, solicită și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat disp. art. 4 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000, art. 55 din HG 1172/2001 (în vigoare la data emiterii hotărârii de validare), art. 43 alin. 3 din HG 890/2005, art. 453 cod procedură civilă.
In dovedirea acțiunii înțelege să se folosească de următoarele mijloace probatorii: înscrisuri, interogatoriul pârâtului si orice alte probe a căror necesitate va rezulta din dezbateri în condițiile art. 254 alin. 2 cod procedură civilă.
D. fiind faptul că litigiul de fața are natura unui proces funciar în accepțiunea art. 1 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 iar pretențiile deduse judecății izvorăsc din aplicarea Legii nr. 1/2000, potrivit art. 42 din Legea nr. 1/2000 rap. la art. 29 alin. 1 lit. 1 din OUG nr. 80/2013, reclamanta susține că prezenta acțiune este scutită de taxă judiciară de timbru.
A depus la dosar înscrisuri (f.9-14).
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtului pentru ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să depună întâmpinare si să formuleze apărări, să invoce excepții, să propună probe cu privire la solicitările reclamantei, așa cum prevăd disp. art. 201 al.1 Cod pr. civilă.
Pârâtul A. R. a formulat si depus la dosar întâmpinare (f.22-27) prin care a solicitat:
- respingerea capătului de cerere privind obligarea sa la plata sumei de 168,54 lei, cu titlu de contravaloare investiții neamortizate;
- respingerea capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata;
- obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
A invocat excepția lipsei calității de reprezentant a numitei G. A., persoana care semnează in calitale de director al reclamantei.
In acest sens a invocat disp. art. 151 Cod procedura civilă.
A invocat exceptia netimbrarii acțiunii introductive întrucât cererea reclamantei nu este scutita de plata taxei judiciare de timbru, astfel cum eronat apreciază aceasta invocând dispozițiile art.42 din Legea 1/2000 raportat la dispozițiile art. 29 alin.l lit.(l) din OUG nr. 80/2013. ^
Acțiunea reclamantei este una in pretenții, formulata pe materia dreptului comun, nefiindu-i nicidecum aplicabila acea scutire de la plata taxei judiciare de timbru de care beneficiază cererile ce fac obiectul legii 1/2000, acțiunea nefăcând parte din categoria cererilor principale, accesorii ori incidente din materia legislației privind reconstituirea dreptului de proprietate imobiliară.
Asa cum rezulta din cuprinsul cererii de chemare in judecata, dupa cum însăși reclamanta precizează, hotărârea ce urmează a se emite vizează obligarea paratului la plata unei creanțe constând într-o prelinsă valoare neamortizată a invesitiiior pe care reclamanta le-a realizat cu o suprafață de teren a cărei administrare a avut-o.
Apoi, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Astfel, asa cum, rezulta din înscrisurile depuse si pe care le-a enumerat anterior, reclamanta nu face nicăieri dovada faptului ca aceasta a fost deținătoarea dreptului de administrarea a suprafeței de teren de 0,53 ha despre care spune ca ar fi făcul obiectul procedurii privind reconstituirea dreptului de proprietate fata de pârâtă.
Susține că niciunul din documentele depuse în probatoriu nu conține dovada faptului ca reclamanta este titulara drepturilor de creanța pentru care promovează aceasta acțiune fala de ea. Nu exista niciun înscris din care sa rezulte vreo legătura între persoana față de care s-a realizat reconstituirea dreptului de proprietate si pretinsa creanța din patrimoniul reclamantei raportata la suprafața de teren de 0,53 ha.
Precizează că fără dovedirea acestor elemente, se impune respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei, neexinstând identintate între titularul drepturilor pretinse conform raportului juridic legal invocat si reclamanta din cauza.
A mai invocat pâtrâtul lipsa calității procesuale pasive a sa.
Dupa cum susține petenta, aceasta ar fi realizat o . investiții la o suprafața de teren de 0,53 ha, teren care a facul obiectul reconstituirii dreptului de proprietate al d-nei A. E., despre care se arata, tot de către reclamanta, ca ar fi decedat, declarandu-l pe el prin cererea introductiva, drept ,,moștenitorul defunctei".
Asa dupăcum rezultă din cuprinsul înscrisurilor depuse în probatoriu, nu există nicăieri dovada unor elemente esențiale care sa susțină teza potrivit căreia pârâtul ar fi succesorul în drepturi al acestei persoane, drepturi vizând ceastă suprafața de teren.
Susține că reclamanta nu dovedește nicăieri faptul ca d-nei A. E. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra parcelei de teren menționata, nici ca aceasta ar fi fost pusa în posesie cu terenul respectiv. Nu se face nicăieri dovada faptului ca aceasta persoana ar fi decedat si nici că pârâtul ar fi singur sau împreuna cu alte persoane succesorul în drepturi al acestei persoane si că, în patrimoniul său ar fi revenit dreptul de proprietate asupra acestui teren cu obligația corelativă, de a achita sumele cu titlul pretins.
Mai invocă pârâtul exceptia prescrierii dreptului material la acțiune.
Potrivit dispozițiilor art.l din Decretul 167/1958, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege.
In continuare, la art. 3, alin.(l) din același act normativ se stabilește ca termenul prescripției este de 3 ani, întrucât acțiunea a fost promovată abia în anul 2015, la 6 ani de la momentul împlinirii termenului de prescriere, neexistând motive care sa constituie întreruperi ori suspendări în curgerea termenului de prescriere, dreptul material la acțiune al reclamantei, aceasta cauză s-a prescris sens în care solicită respingerea cererii, ca atare.
Pe fondul cauzei, pârâtul susține că cercetând înscrisurile depuse în susținerea pretențiilor reclamantei, nu a regăsit niciun mijloc probator care sa susțină pretenția privind valoarea investițiilor făcute cu terenul în cauza, modalitatea de calcul a acestora si a amortizării intervenite din care sa rezulte diferența pretinsă.
Cum reclamantei, în calitate de autor al susținerii privind suma pretinsa, îi revine obligația de a proba aceasta afirmație si cum aceasta dovada nu este făcută, pârâtul consideră că se impune a se constata neteminicia afirmațiilor sale si respingerea acțiunii în consecință.
Pentru toate aceste considerente, pârâtul solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecata.
In probatoriu: înscrisuri, expertiza tehnica si orice alt mijloc de proba va fi necesar pe parcursul soluluționării cauzei.
In drept a invocat disp. art. 151 alin.(4), art. 205, art. 453 Cod procedura civila, ari. 1 si 2 din OUG 80/2013, art. 1, art. (3) alin.l din Decretul 167/1958.
După primul termen de judecată, la data de 15.06.2015 reclamanta a formulat si depus la dosar răspuns la întâmpinare (f.42-47) prin care a solicitat respingerea excepțiilor si apărărilor de fond invocate de pârâtul A. R. si admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
La termenul de judecată din data de 17 august 2015 instanta a respins excepția netimbrării acțiunii, ca neîntemeiată.
A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a doamnei G. A. si a unit cu fondul excepțiile lipsei calității procesual active a reclamantei, lipsei calității procesual pasive a pârâtului și prescripției dreptului material la acțiune cu administrarea probelor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt
Prin Hotărârea nr. 26/03.03.2005 a Comisiei Județene Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava s-au validat pozițiile nr. 1-118 din anexa 42 cu suprafața de 89,4912 ha teren agricol și cu valoarea de 2._ lei (f. 10).
Prin Hotărârea nr. 386/17.03.2005 a Comisiei Județene Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava s-a admis propunerea formulată de Comisia Municipală de Fond Funciar Fălticeni, prin care s-a solicitat modificarea anexei 42, validată prin hotărârea nr. 26/03.03.2005 a Comisiei Județene, în sensul scăderii din totalul suprafeței validate de 89,4912 ha teren a suprafeței de 5,3159 ha, rămânând suprafața de 84,1753 ha teren, cu valoarea de 2._ lei (f. 11)
Potrivit anexei nr. 42 eliberată de Primăria Municipiului Fălticeni, ce cuprinde lista cu persoane fizice, acționari sau locatori, precum și alte persoane îndreptățite, de la care urmează să se recupereze valoarea rămasă a investițiilor făcute pe terenurile restituite în natură, autoarea pârâtului A. R., numita A. E. figurează cu o suprafață restituită în natură de 0,53 ha pentru care ar trebui să achite suma de 1.685.367 ROL cu titlu de valoare rămasă a investițiilor de recuperat (f. 13).
Conform susținerilor Primăriei Fălticeni autoarea pârâtului nu a semnat anexa 42.
La data de 21.08.2005, autoarei pârâtului i s-a reconstituit dreptul de proprietate, de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava, pentru o suprafață totală de_ mp teren livezi, situată pe teritoriul localității Fălticeni.
Excepții
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat următoarele excepții: lipsa calității de reprezentant a numitei G. A., netrimbrării acțiunii, lipsei calității procesuale active a reclamantei, lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și prescripției dreptului material la acțiune (f.24).
În acord cu dispozițiile art. 248 al. 1 C. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 248 al. 2 C. instanța va determina ordinea de soluționare a excepțiilor în funcție de efectele pe care acestea le produc.
Excepția lipsei calității de reprezentant și excepția de netrimbrare au fost soluționate la termenul din 17.08.2015 astfel încât, instanța nu se va mai apleca asupra lor.
Cu privire la excepțiile rămase nesoluționate, instanța va analiza mai întâi excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive înaintea prescripției, deși efectul lor procesual este identic, întrucât verificarea prescripției, ca sancțiune aplicată dreptului material la acțiune, este precedată de necesitatea stabilirii titularului dreptului sancționat prin prescripție la a cărui pasivitate aceasta trebuie raportată.
Excepția procesuală este mijlocul prin care, în condițiile legii, partea interesată, procurorul sau instanța invocă, fără să pună în discuție fondul dreptului, neregularități procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanței, competența instanței ori la procedura de judecată sau lipsuri referitoare la drepturi la acțiune urmărind, după caz, declinarea competenței, amânarea judecății, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
Potrivit art. 36 C.p.c Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, precum și între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Deci, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat în raportul juridic dedus judecății.
În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Instanța reține că investițiile au fost realizate de reclamantă în perioada în care a exercitat dreptul de administrare a terenului aflat în proprietatea statului, împrejurare care rezultă din înscrisurile aflate la filele 50-64 dosar.
Din interpretarea art. 19 din Legea 1/2000 astfel cum era în vigoare la data validării anexei 42 de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava - 03.03.2005 În cazul în care pe suprafețele de teren care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile prezentei legi se află investiții funcționale, contravaloarea acestor investiții rămasă neamortizată se recuperează de la noii proprietari într-o perioadă de maximum 10 ani,nu rezultă că creditorul obligației de plată a contravalorii investițiilor neamortizate ar fi o altă entitate juridică decât investitorul. În acest context, cum reclamanta a fost proprietara investițiilor de pe terenul supus reconstituirii având calitatea de parte în raportul juridic supus judecății ce are ca obiect restituirea contravalorii investiției neamortizate, aceasta justifica calitatea procesuală activă. În consecință, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este debitorul dreptului afirmat în raportul juridic dedus judecății.
Instanța constată că la termenul din data de 17.08.2015 s-a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului, ce a fost citat pentru următorul termen de judecată cu mențiunea personal la interogatoriu (f.76). Pârâtul nu s-a prezentat în vederea administrării probei astfel încât, instanța, în conformitate cu disp. art. 258 C., va considera atitudinea acestuia ca o mărturisire deplină a faptului că este succesorul în drepturi a autoarei sale, A. E.. Convingerea instanței în acest sens este întărită cu atât mai mult cu cât între pârât și autoarea sa există identitate de nume de familie. Față de aceste aspecte, instanța va respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța constată că potrivit art. 19 din Legea 1/2000 astfel cum era în vigoare la data validării anexei 42 de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava - 03.03.2005 În cazul în care pe suprafețele de teren care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile prezentei legi se află investiții funcționale, contravaloarea acestor investiții rămasă neamortizată se recuperează de la noii proprietari într-o perioadă de maximum 10 ani, termenul de prescripție în prezenta cauză este de 10 ani. Acest termen de prescripție, potrivit art. 7 din Decretul nr. 167/1958, începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune. Dreptul la acțiune în prezenta cauză a început să curgă de la momentul rămânerii definitive a Hotărârii de validare a anexei 42, deci de la data de 03.04.2005. (Hotărârea nr. 26 a fost emisă la data de 03.03.2005. Aceasta putea fi atacată cu plângere în termen de 30 de zile, ultima zi fiind 03.04.2015 – calculul realizat pe zile libere). În aceste condiții, ultima zi în care putea fi introdusă prezenta acțiune este 03.04.2015, întrucât termenul stabilit pe ani se va împlini în ziua corespunzătoare (zilei în care a început termenul să curgă) din ultimul an. Cum în prezenta cauză acțiunea a fost introdusă la această data – 03.04.2015, deci în ultima zi a termenului de prescripție de 10 ani, dată la care s-a împlinit termenul, instanța urmează a respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca neîntemeiată.
În drept
Potrivit art. 10 al. 1 din Legea 1/2000 astfel cum era în vigoare la data validării anexei 42 de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava - 03.03.2005 - Persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor deținute de institutele și stațiunile de cercetare și producție agricolă, precum și de regiile autonome cu profil agricol sau de societățile naționale cu profil agricol li se vor atribui terenuri în natură din terenurile proprietate privată a statului.
Potrivit art. 19 din același act normativ În cazul în care pe suprafețele de teren care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile prezentei legi se află investiții funcționale, contravaloarea acestor investiții rămasă neamortizată se recuperează de la noii proprietari într-o perioadă de maximum 10 ani.
Din materialul probatoriu administrat la dosarul cauzei instanța reține că autoarea pârâtului nu a fost încunoștiițată cu privire la faptul că are de plătit suma solicitată de reclamantă prin acțiune.
Analizând textul legal incident în cauză, instanța constată că pentru admiterea acțiunii se cer a fi îndeplinite cumulativ următoarele patru condiții:
-să existe o reconstituire a dreptului de proprietate în condițiile legilor fondului funciar nr. 1/2000, nr. 18/1991 și nr. 169/1997,
- pe terenurile ce au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate să existe investiții efectuate de institute și stațiuni de cercetare și producție agricolă, precum și de regii autonome cu profil agricol sau de societăți naționale cu profil agricol,
- investițiile aflate pe terenurile ce au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, prin legile anterior menționate, să fie funcționale la momentul reconstituirii dreptului de proprietate,
- contravaloarea investițiilor efectuate pe terenurile ce au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate să fie neamortizate la data reconstituirii dreptului de proprietate.
Instanța constată că în cauză prima condiție este îndeplinită, întrucât prin T.p. nr. 2483/2006 i s-a reconstituit autoarei pârâtului dreptul de proprietate pentru suprafața de 11.800 mp teren livadă.
Întrucât pe această suprafață s-au făcut investiții de către reclamantă, în calitate de stațiune de cercetare dezvoltare, dovada făcându-se prin Hotărârea nr. 26.2005, Hotărârea nr. 386/2005 și anexa 42, instanța apreciază că și a doua condițiile este îndeplinită.
Cu privire la cea de-a treia condiție, instanța constată că nu este îndeplinită, reclamanta nefăcând dovada că investițiile erau funcționale la data reconstituirii dreptului de proprietate pe numele autoarei pârâtului, deși sarcina probei îi revenea. Astfel, potrivit art. 249 C. Cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege. În acest context, reclamanta trebuia să facă proba faptului generator al raportului juridic dintre ea și pârât. Condiția ca investițiile să fie funcționale a fost introdusă expres chiar de legiuitor, întrucât varianta inițială a legii nu prevedea o asemenea condiție - Art. 19 din Legea 1/2000 formă inițială: Creanțele acționarilor și locatorilor, ce urmează a fi încasate în baza Legii nr. 46/1992 și a Legii nr. 48/1994, se plătesc și din veniturile realizate de acele societăți sau din fonduri speciale create în urma privatizării societăților comerciale agricole. Valoarea rămasă a investițiilor făcute pe terenurile restituite acționarilor sau locatorilor, precum și altor persoane îndreptățite, în conformitate cu prezenta lege, se recuperează de la aceștia într-o perioadă de maximum 10 ani.
Instanța, în virtutea rolului activ în aflarea adevărului, a făcut din oficiu demersuri pentru a lămuri acest aspect (f. 78), însă Primăria Fălticeni a învederat că nu deține documente în acest sens, aspect ce nu o exonerează pe reclamantă de obligația de a proba și nici nu permută sarcina probei.
Instanța nu va mai analiza și ultima condiție întrucât pentru admiterea acțiunii se cer a fi îndeplinite toate condițiile impuse de lege or, din moment ce una dintre ele nu este îndeplinită, apare de prisos o astfel de analiză.
Față de cele expuse, instanța va respinge acțiunea civilă având ca obiect fond funciar, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, ca neîntemeiată.
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea civilă având ca obiect fond funciar formulată de reclamanta Stațiunea De C. Dezvoltare Pentru Pomicultură Fălticeni – cu sediul în mun. Fălticeni, .. 10, jud. Suceava în contradictoriu cu pârâtul A. R. - cu dom. în mun. Fălticeni, .. 66A, jud. Suceava, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.10.2015.
P., Grefier,
Red...MP
Ex.4
Data: 15.10.2015
| ← Cereri privind executarea silită. Sentința nr. 1901/2015.... | Fond funciar. Sentința nr. 1791/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
