Reziliere contract. Sentința nr. 854/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 854/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 854/2015
DOSAR NR._
- reziliere contract -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FALTICENI
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 854
Ședința publică din 03 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: G. S.
Grefier: M. I.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile având ca obiect reziliere contract formulată de reclamanta Orașul D. - prin primar, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta Asociația Crescătorilor Locali de Bovine, Ovine și Caprine - D., jud. Suceava.
Dezbaterile pe fond ale cauzei au avut loc în ședința publică din 01.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 03 aprilie 2015, ora 14,00.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată inițial Tribunalului Suceava, la data de 12.05.2014 înregistrată sub nr._, reclamanta Asociația Crescătorilor Locali de Bovine, Ovine și Caprine D., reprezentată prin președinte V. I. D., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Orașul D. – prin primar, anularea rezilierii unilaterale a contractului de concesiune nr. 6701 din 07.05.2013, comunicată sub formă de adresă sub nr. 4627 din 17.03.2013, prin care i s-a adus la cunoștință intenția de încetare (reziliere unilaterală) a contractului de concesiune încheiat cu pârâtul Orașul D..
Mai solicită reclamanta, să se constate valabilitatea contractului de concesiune, fiind respectate obligațiile stabilite la art. 7 din contract; obligarea la plata de daune materiale în cuantum de 500 lei pentru fiecare zi în care nu au putut fi folosite cele 109,57 ha, teren, ce au făcut obiectul contractului, precum și obligarea la plata de daune morale în cuantum de 50.000 lei, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta, Orașul D. – prin primar, a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii ca nefondată.
Prin cererea reconvențională, pârâtul a solicitat să se constate rezilierea Contractului de concesiune pentru terenuri – categoria de folosință pășune, încheiat sub nr. 6701 la data de 07.05.2013 între Orașul D. și Asociația Crescătorilor Locali de Bovine, Ovine și Caprine D.; obligarea pârâtei de a restitui suprafața de teren ce face obiectul contractului, în deplină proprietate reclamantului, cu cheltuieli de judecată.
A arătat că, urmare a contractului încheiat între părți, s-au stabilit în sarcina acestora drepturi și obligații, de a căror îndeplinire depindea buna exploatare a terenului concesionat.
Ca urmare a convocării efectuate în ședința din 31.01.2014, i s-a pus în vedere pârâtei, ca în termen de o săptămână, să facă dovada respectării obligațiilor contractuale, întrucât au existat sesizări, plângeri, cu privire la modalitatea deficitară în care a fost exploatată suprafața de teren concesionată.
Astfel, s-a solicitat pârâtei, prin mai multe adrese, să depună o . înscrisuri, însă s-a constatat prin cele 68 de înscrisuri depuse, că nu a făcut dovada demersurilor solicitate astfel cum i s-a pus în vedere.
Față de această situație, în conformitate cu art. 9.3 raportat la art. 10 și art. 14 din contract, s-a procedat la notificarea concesionarului cu privire la rezilierea unilaterală a contractului de concesiune, sens în care i s-a pus în vedere să restituie bunul concesionat, în deplină proprietate, concedentului.
În drept a invocat art. 205 Cod procedură civilă, art. 2, 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, art. 194 Cod procedură civilă, OUG nr. 34/2006.
Reclamanta Asociația Crescătorilor Locali de Bovine, Ovine și Caprine D., a depus la dosar, răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională.
Prin încheierea de ședință din data de 09 octombrie 2014, Tribunalului Suceava a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulată de pârâta Orașul D. – prin primar, având ca obiect „contract administrativ”, formându-se unui nou dosar, înregistrat la data de 21.10.2014 sub nr._, în care părțile figurează cu calități inverse.
Prin sentința civilă nr. 6583 din 06.11.2014 a Tribunalului Suceava – Secția C. Administrativ și Fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale, iar cererea disjunsă, având ca obiect „reziliere contract administrativ”, a fost declinată spre competentă soluționare, Judecătoriei Fălticeni, înregistrată sub același număr, la data de 17.12.2015.
Se constată că, pe cale reconvențională, reclamanta Orașul D. – prin primar, a solicitat să constate rezilierea contractului de concesiune pentru terenuri - categoria de folosință pășune, încheiat sub nr. 6701/07.05.2013, între Orașul D. și Asociația crescătorilor locali de bovine, ovine și caprine D.; pârâta să fie obligată să restituie suprafața de teren, ce face obiectul contractului, în deplină proprietate reclamantului; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta Orașul D. – prin primar a arătat că, la data de 07.05.2013, a încheiat cu pârâta Asociația Crescătorilor Locali de Bovine, Ovine și Caprine D., în temeiul OUG nr. 34/2006, contractul de concesiune pentru terenuri, categoria de folosință pășune, nr. 6701/2013, ce avea ca obiect suprafața totală de 109,57 ha, categoria de folosință pășune, teren care aparține domeniului privt al Orașului D..
Prin contractul mai sus menționat, s-au stabilit în sarcina părților drepturi și obligații, de a căror îndeplinire depindea buna exploatare a terenului concesionat.
Ca urmare a convocărilor efectuate, în ședința din 31.01.2014, i s-a pus în vedere pârâtei, ca, în termen de o săptămână, să facă dovada respectării obligațiilor contractuale, întrucât existau sesizări, plângeri, cu privire la modalitatea deficitară în care aceasta înțelegea să exploateze suprafața de teren concesionată.
Astfel, s-a solicitat să se depună planul de amenajament aferent anului 2013, 2014, copii ale contractelor încheiate cu crescătorii de animale, situații de lucrări vizate de specialistul din cadrul primăriei, etc.
Aceeași solicitare a fost făcută și în cadrul ședinței organizate în 25 februarie 2014, dată la care s-a constatat că nu s-au depus înscrisurile solicitate.
De asemenea, pârâta - adresa nr. 6/26.01.2014, ca cel mai târziu la data de 10.03.2014 să depună înscrisuri, conforme cu originalul, cu care să facă dovada îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 7 pct. 3, 7, 8, 11, 14 din Contract, precum și a încărcăturii de animale/ha, pentru anul 2014, și faptul că aceste animale sunt înscrise în RNE - crotaliate, conform dispozițiilor art. 9 din OUG nr. 34/2013.
S-a solicitat a fi făcută dovada încheierii, în scries, a contractelor cu crescătorii de animale, să depună planul de amenajament întocmit pentru anul 2013 și 2014 și situațiile de lucrări vizate de specialiștii primăriei, înscrisuri din care să rezulte ce fonduri a obținut ca sprijin sau subvenție de la stat pentru terenul care face obiectul contractului de concesiune și dovada utilizării acestor sume pentru lucrările înscrise în amenajamentul pastoral, pentru lucrările însămânțare sau întreținere a pajiștiior, precum și dovada utilizării întregii suprafețe de teren, ce face obiectul concesiunii, conform prevederilor contractuale.
Pârâta a depus la registratura Primăriei Orașului D., la data de 10.03.2014, un număr de 68 de înscrisuri, întocmindu-se un opis, la data de 11.03.2014, de o comisie din cadrul Primăriei Orașului D..
În urma verificării înscrisurilor depuse la data de 10.03.2014, s-a constatat că pârâta nu a făcut dovada încheierii în scris a contractelor cu crescătorii de animale, conform obligației prevăzută în art. 7 pct. 8 din contractul mai sus menționat, nu a depus înscrisuri din care să rezulte ce fonduri a obținut ca sprijin sau subvenție de la stat pentru terenul care a făcut obiectul contractului de concesiune și dovada că aceste fonduri au fost utilizate numai pentru terenul ce face obiectul contractului de concesiune, dovada faptului că folosește întreaga suprafață de teren, ce face obiectul concesiunii, conform prevederilor contractuale, situațiile de lucrări nu erau vizate de specialistul primăriei, iar din tabelul depus pentru a demonstra încărcătura la hectar, sunt înscrise animale necrotaliate, deci neînscrise în RNE.
În cazul contractului de concesiune, potrivit art. 872 alin. 3 Cod civil, exercitarea dreptului de concesiune este supusă controlului din partea concedentului.
Față de aceste constatări, în conformitate cu dispozițiile art. 9.3 raportat la art. 10 și art. 14 din Contract, potrivit căruia contractul încetează prin rezilierea unilaterală de către concedent, în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar, s-a procedat la notificarea concesionarului, cu privire la rezilierea unilaterală a contractului de concesiune, punându-i-se în vedere, totodată, să restituie bunul concesionat, în deplină proprietate, concedentului.
Potrivit alin. 1 al art. 1552 Cod civil, rezoluțiunea unilaterală a contractului poate fi declarată în trei cazuri distincte:
-dacă părțile au convenit astfel prin convenția lor;
-dacă debitorul se află de drept în întârziere;
-dacă debitorul nu și-a executat obligația în termenul fixat prin punerea în întârziere.
Susține că, părțile prezentului contract au convenit în art. 9 din Contract, la punctele 3 și 4, rezilierea unilaterală a contractului.
Potrivit art. 1270 cod civil „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”.
Rezilierea presupune desființarea unui contract sinalagmatic cu executare succesivă, ca urmare a faptului că cealaltă parte nu și-a executat în mod culpabil obligațiile contractuale.
Or, consideră că poate fi reținută culpa pârâtei în neexecutarea obligațiilor mai sus menționate, fiind incidente dispozițiilor art. 9.3 din contract, această neexecutare este însemnată, prejudiciind interesul public, contractul de concesiune fiind încheiat pentru a favoriza buna exploatare a terenului cu categoria de folosință pășune, concesionarul fiind în întârziere.
De asemenea, conform prevederilor art. 1552 alin. 3 Cod civil, s-a procedat la înscrierea declarației de reziliere unilaterală în Cartea funciară.
Învederează că, în contractul de concesiune este inserat și un pact comisoriu, potrivit căruia în cazul neexecutării obligațiilor, contractul se desființează de plin drept, fără punere în
întârziere a debitorului, fără intervenția instanței de judecată și fără o altă formalitate prealabilă.
Pentru cele arătate, instanța este investită să constate rezilierea unilaterală a contractului de concesiune ca urmare a neexecutării obligațiilor contractuale, reziliere adusă la cunoștința concedentului prin notificare, comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
De asemenea, solicită să se dispună obligarea pârâtei la restituirea suprafeței de teren ce face obiectul contractului de concesiune pentru terenuri - categoria de folosință pășune nr, 6701/7.05.2013, ca urmare a constatării rezilierii contractului de concesiune.
Potrivit art. 286 alin. 1 din OUG nr. 34/2006 „Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publica se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.”
Astfel, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, art. 2, art. 14, art. 15 din Legea nr. 554/2004, art. 194 Cod procedură civilă, OUG nr. 34/2006.
În dovedire, a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Asociația Crescătorilor Locali de Bovine, Ovine și Caprine D., solicită respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată.
Motivează că, reclamanta face afirmații contradictorii, pe de o parte invocă faptul că a comunicat rezilierea, că produce efecte potrivit art. 1552 Cod civil, astfel că ar fi dată lipsa de obiect și interes a promovării prezentei cereri.
Pe de altă parte, solicită rezilierea prin pronunțarea unei hotărâri, în condițiile în care, urmare a nenumăratelor adrese trimise a afirmat că notificarea reprezintă reziliere și nu este necesar să se adreseze instanței de judecată.
Cât privește motivele pentru care solicită rezilierea, reclamanta se prevalează de prevederile art. 1552 Cod civil, prevederi cărora rezoluțiunea unilaterlaă poate avea loc prin notificare scrisă a debitorului și nu pe prevederile art. 1549-1550 Cod civil, care prevăd posibilitatea ca rezoluțiunea să fie dispusă de către instanța de judecată.
Cert este, că nu există niciun motiv care să atragă rezilierea contractului de concesiune încheiat, nefiind culpa lor în neexecutarea obligațiilor contractuale.
Au fost îndeplinite toate obligațiile asumate prin contract, neexistând niciun motiv care să atragă rezilierea.
Susținerile reclamantei, din adresele comunicate ulterior rezilierii nu pot fi reținute, întrucât, la data de 22.11.2013, așa cum rezultă din chitanța nr. 8222/22.11.2013, a achitat suma stabilită cu titlu de redevență, în cuantum de_ lei, cât și taxa pentru teren, în cuantum de 3182 lei.
Prin adresele nr. 30 și 31 din aprilie 2014, ale Cabinetului de avocat „D. N.”, ulterior comunicării notificării, se face precizarea lapidar în ce obligații nu au fost respectate, în sensul că nu au fost depuse copii ale contractelor încheiate cu crescătorii de animale, potrivit art. 7 pct. 8, nu au fost depuse dovezi cu privire la utilizarea sumelor menționate la punctul anterior pentru lucrările înscrise în amenajamentul pastoral, pentru lucrările de însămânțare, conform art. 7 pct. 14, nu au fost depuse situații de lucrări semnate de specialiștii primăriei, dovezi privind utilizarea întregii suprafețe de teren, că au înscris animale necrotaliate, neînscrise în RNE.
Susține că toate aceste obligații au fost respectate, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Cât privește reaua-credință a reclamantei și abuzul făcut, rezultă din faptul că, ulterior s-a încercat a fi adoptată o Hotărâre a Consiliului Local, în vederea scoaterii suprafețelor ce fac obiectul contractului de concesiune nr. 6701/2013 la licitație. În acest sens, au fost organizate două ședințe de Consiliu Local, însă nu a fost adoptată o asemenea hotărâre. Ulterior, la o altă ședință de Consiliu Local a fost scoată la licitație o suprafață de teren ce nu face obiectul contractului menționat mai sus.
Așa cum rezultă din adresa nr._ din 13.06.2014, li s-a emis autorizație pentru organizarea de stână pentru perioada 13.06._14.
În aceste condiții, susține că nu este dat niciunul dintre motivele care să conducă la rezilierea contractului de concesiune și implicit la predarea terenului, obligațiile contractuale fiind respectate, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 7.05.2013, părțile din litigiu au încheiat contractul de concesiune pentru terenuri - categoria de folosință pășune sub nr. 6701/2013, contract având ca obiect suprafața totală de 109,57 ha, teren pășune aparținând domeniului privat al Orașului D. ( filele 104-129 dosar).
După încheierea contractului, prin notificarea întocmită sub nr. 6/26.01.2014, reclamanta concedentă a solicitat pârâtei concesionare, potrivit disp. art. 872 alin. 3 Cod civil și art. 6 alin.1 și 2 din contract, ca până cel mai târziu la 10.03.2014, să depună înscrisuri, conforme cu originalul, cu care să facă dovada îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 7 din contract, precum și a încărcăturii de animale/ha/contract, pentru anul 2014 precum și faptul că aceste animale sunt înscrise în RNE.
Această solicitare este conformă cu dispozițiile art. 9 alin (4) din OUG nr. 34/ 2013, „Anual, până la data de 1 martie, primarii comunelor, orașelor, respectiv ai municipiilor verifică respectarea încărcăturii de animale/ha/contract, în corelare cu suprafețele utilizate, și stabilesc disponibilul de pajiști ce pot face obiectul concesionării/închirierii ulterioare.”
Potrivit dispozițiilor din actul normativ indicat, act sub imperiul căruia a fost încheiat contractul în litigiu, pârâta concesionară a fost solicitată să facă dovada încheierii în scris a contractelor cu crescătorii de animale, să depună planul de amenajament întocmit pentru anul 2013 și 2014 și situațiile de lucrări vizate de specialiștii instituției concedente, înscrisuri prin care să se facă dovada certă cu privire la: fondurile obținute ca sprijin sau subvenție de la stat pentru terenul obiect al contractului de concesiune, la utilizarea acestor sume pentru lucrările înscrise în amenajamentul pastoral, pentru lucrările de însămânțare sau întreținere a pajiștilor, precum și la utilizare întregii suprafețe de teren, obiect al concesiunii, conform prevederilor contractuale.
Ulterior, în ședința din 31.01.2014, i s-a pus în vedere pârâtei, ca în termen de o săptămână, să facă dovada respectării obligațiilor contractuale, întrucât reclamanta concedentă, fusese sesizată de către crescătorii de animale din comunitate despre modalitatea deficitara în care aceasta, în calitate de concedentă își îndeplinea obligațiile contractuale (filele 24, 25 dosar).
În cadrul ședinței organizate la data de 25 februarie 2014, s-a constat lipsa înscrisurilor solicitate pârâtei concesionare care, a depus la registratura Primăriei Orașului D., la data de 10.03.20l4, un număr de 68 de înscrisuri, întocmindu-se un opis (11.03.2014) de o comisie din cadrul Primăriei Orașului D. (filele 76-79 dosar).
După verificarea înscrisurilor depuse, s-a constatat că pârâta nu a făcut dovada încheierii în scris a contractelor cu crescătorii de animale, conform obligației prevăzute în art. 7 din contractul în litigiu, nu a depus înscrisuri doveditoare ale fondurilor obținute ca sprijin sau subvenție de la stat pentru terenul pășune, obiect al contractului de concesiune .
A constatat reclamanta concedentă, că nu s-au depus dovezi privind: utilizarea fondurilor numai pentru terenul pășune, obiect al contractului de concesiune, folosirea întreagii suprafețe de teren, conform prevederilor contractuale.
Situațiile de lucrări nu erau vizate de specialistul primăriei, iar din tabelul depus pentru a demonstra încărcătura de animale la hectar, figurau animale neînscrise în RNE, conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. e) din OUG nr. 34/2013:
„Registrul național al exploatațiilor (RNE) - colecția de date în format electronic care cuprinde informațiile de identificare a fiecărei exploatații din România, potrivit Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, cu modificările și completările ulterioare”.
Reclamanta, după analizarea înscrisurilor doveditoare depuse de către pârâta concedentă, în conformitate cu dispozițiile art. 9.3 raportat la art. 10 și art. 14 din contract, dispoziții privind încetarea contractului prin rezilierea unilaterală de către concedent, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de către concesionar, a procedat la notificarea acestuia cu privire la rezilierea unilaterală a contractului de concesiune, punându-i-se în vedere, totodată, să restituie bunul concesionat, în deplina proprietate, concedentului ( filele 72-75 dosar).
După comunicarea acestei sancțiuni către pârâtă și întocmirea unui proces-verbal de constatare cu privire la situația terenului concesionat, între părți a demarat o procedură de comunicare în scris, prin avocați a poziției adoptate de fiecare ( filele 40-71 dosar).
La data de 19.05.2014 a avut loc adunarea publică a crescătorilor de animale, prilej cu care s-a întocmit un proces-verbal în care au fost consemnate pozițiile exprimate de participanți, în ordine, fiind consemnate inclusiv susținerile reprezentanților legali ai părților din prezenta cauză (filele 28-39 dosar).
Potrivit art. 9.3 raportat la art. 10 din contract este posibilă rezilierea unilaterală a contractului, prevederi ce nu pot fi calificate ca fiind în contradicție cu restul prevederilor contractuale și cu cele cuprinse în caietul de sarcini în baza căruia, pârâta a participat la licitația organizată pentru realizare concesionării terenului pășune, teren proprietate privată a statului, reprezentat în speță de către orașul D..
Articolul 9.3 și art. 9.6 din contractul în litigiu, permit rezilierea unilaterală de către concedent, în cazul nerespectării de către concesionar a obligațiilor contractuale, fără a fi indicate care obligații contractuale nu au fost respectate, cu un termen de preaviz de 30 de zile, cu respectarea încheierii sezonului de pășunat.
Se reține că, în speță a fost îndeplinită această condiție a termenului de preaviz de 30 de zile, cu respectarea încheierii sezonului de pășunat, câtă vreme prin notificare din luna ianuarie 2014, după încheierea sezonului de pășunat pentru anul 2013 și până la începerea pășunatului în anul 2014, s-a încercat verificarea respectării de către pârâta a obligațiilor contractuale.
Nu pot fi reținute ca utile și pertinente soluționării cauzei, suținerile pârâtei concesionare cu privire la caracterul abuziv al invocării prevederilor art. 11 din contract ori cele potrivit cărora reclamanta, în calitate de concedent ignoră dispozițiile art.8.1 și 8.3, prevederi potrivit cărora concedentul este obligat să nu-1 tulbure pe concesionar în exercițiul drepturilor rezultate, cât și faptul că este obligat să notifice concesionarului apariția oricăror împrejurări de natură să aducă atingere drepturilor asociației, ca și concesionar.
Pârâta nu a făcut dovezi privind îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract, astfel cum va rezulta din toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei ( filele 14-25 dosar). De altfel, potrivit dispozițiilor art. 2-6 și art. 61 din Legea nr. 215/2001, administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiului autonomiei locale, prin autonomie locală înțelegându-se dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii, inclusiv prin administrarea bunurilor proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, astfel încât modalitatea specifică în care consiliul local hotărăște gestionarea bunurilor proprietatea comunei, inclusiv cele aparținând domeniului privat al comunei, constituie un atribut exclusiv al voinței aleșilor locali, concretizare a principiului autonomiei locale.
Respectarea acestor dispoziții nu presupune încălcarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 214 din 2011, act normativ în vigoare la data semnării contractului, dar abrogat prin OUG nr. 34/ 23.04.2013, în vigoare de la 13 mai 2013, în condițiile în care contractul în litigiu a fost înregistrat sub nr. 6701/07.05.2013 iar semnarea contractului a fost solicitată, de către reprezentantul pârâtei le 10.05.2013 (filele 104-126 dosar).
De altfel, potrivit dispozițiilor cuprinse în Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 34/2013,crescător de animale, persoană juridică având animalele înscrise în RNE însemnă orice persoană juridică cu animale înscrise în RNE sau orice formă asociativă legal constituită ai cărei membrii au animale înscrise în RNE, iar menținerea pajiștilor constituie o obligație și o prioritate de interes național, pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu, asigurării echilibrului ecologic, a prevenirii și combaterii eroziunii solului, a asigurării și creșterii producției animaliere tradiționale.
Aceasta cu atât mai mult, cu cât în preambulul OUG nr. 34/2013 se menționează condițiile ce au impus adoptarea acestui act normativ: criza economico-financiară actuală din România care a afectat și afectează în continuare sectorul agricol, nevoia stringentă de redresare economică în condițiile actualei crize economice mondiale, resimțită în mod drastic și la nivelul economiei naționale și faptul că Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor cuprinde prevederi neuniforme care au condus la imposibilitatea implementării acestora în termenul prevăzut.
Totodată, s-a ținut cont de importanța creșterii animalelor și de facilitarea accesului acestora la suprafețele de pajiști disponibile, aflate atât în domeniul public, cât și în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, începând cu luna mai 2013, în condițiile în care pentru majoritatea crescătorilor de animale singura sursă de asigurare a hranei pe perioada verii este masa verde obținută de pe pajiști, în condițiile în care Legea nr. 214/2011 instituie obligativitatea concesionării suprafețelor de teren ocupate cu pajiști, aflate în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, doar asociațiilor locale de crescători de animale și având în vedere că suprafețele de pajiști aflate în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale nu pot fi concesionate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007.
S-a apreciat ca necesară reglementarea în regim de urgență a modului de utilizare a pajiștilor, luându-se în considerare faptul că utilizatorii de pajiști beneficiază de plăți unice pe suprafață, iar termenul-limită de solicitare a acestora este 15 mai 2013.
Situația extraordinară s-a motivat și prin necesitatea urgentă de adoptare a unei noi reglementări în domeniul pajiștilor, în vederea eliminării inadvertențelor ce conduc la producerea de efecte juridice negative, a evitării blocajului implementării schemelor de plăți pe suprafață pentru anul 2013.
S-a avut în vedere și faptul că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având în vedere faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență va genera efecte negative, concretizate în dificultăți în asigurarea hranei animalelor, fapt care conduce la diminuarea producțiilor zootehnice cu impact direct asupra asigurării resurselor alimentare pentru populație.
În contextul celor de mai sus reținute de către Guvernul României, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, s-a adoptat OUG nr. 34/2013, având drept scop reglementarea organizării, administrării și exploatării pajiștilor permanente din extravilanul localităților.
Dispozițiile art. 72 și art. 73 din OUG 34/2013 stabilesc că „Unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, au obligația de a include în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor permanente amenajamentul pastoral și condiții speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”.
„Concesiunea/Închirierea pajiștilor permanente aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor se face cu respectarea dreptului de preferință al asociațiilor patrimoniale ale membrilor colectivității locale, proprietari de animale înscrise în RNE.”
(8) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru anul 2013, consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor trebuie să inițieze procedura de concesionare/închiriere în termen de 30 de zile de la . prezentei ordonanțe de urgență.
Date fiind considerentele de fapt și de drept enunțate de legiuitor în preambulul OUG nr. 34/2013 nu pot fi reținute susținerile pârâtei-concesionară, susțineri potrivit cărora, reclamanta- concedentă ar fi nesocotit și încălcat dispozițiile art. 29 din Legea nr. 214 din 2011, în vigoare la data semnării contractului, prevederi de altfel menținute de OUG nr. 34/2013.
Circumstanțele în care, la data de 30.12.2014 pârâta a achitat suma de 13.626 lei cu titlu de redevență, cât și suma de 3241 lei reprezentând taxă teren concesionat precum și exploatarea în continuare a terenului, obiect al contractului în litigiu nu sunt elemente de natură să înlăture aplicarea dispozițiilor legale în vigoare.
Pârâta nu a administrat probe care să înlăture constatările din raportul de expertiză extrajudiciară, planșele foto atașate acestuia privind situația existentă la momentul deplasării pe terenul pajiște concesionat și exploatat de pârâtă.
Prin Decizia nr. 965 din 24 februarie 2012 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție, a hotărât că în cadrul răspunderii contractuale, contractul este singurul care dovedește preexistența obligației, față de culpa debitorului de a nu o fi executat, astfel că obiectul probei în cadrul acestei răspunderi constă în stabilirea culpei contractuale și a întinderii prejudiciului.
În speță, fapta ilicită a pârâtei și prejudiciul rezultă din probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză extrajudiciară, necontestat de pârâtă, care de altfel cum menționează ing. R. L., nu și-a delegat un reprezentant la efectuarea constatărilor în teren, deși a fost convocată (filele 14- 23 dosar).
Pârâta nu a asigurat exploatarea prin pașunat rațional, în regim de continuitate și permanența, a terenului ce face obiectul contractului de concesiune și nu a efectuat lucrări de însămânțare și întreținere a pajiștilor care să vizeze întreaga suprafață concesionată.
Această situație rezultă și din procesele-verbale întocmite de Comisia desemnată de reclamanta- concedentă pentru a verifica starea terenului pășune concesionat, întocmite după convocarea pârâtei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, aceeași situație fiind menținută și în cursul anului 2015, astfel cum rezultă din procesul verbal de constatare încheiat la 31.03.2015.
Cât privește utilizarea subvențiilor acordate în scopul întreținerii pășunii, pârâta nu a reușit să facă dovada utilizării acestor subvenții pentru însămânțarea și întreținerea pajiștilor, iar înscrisurile depuse în dovedire de către pârâtă, nu sunt însușite prin semnătură de reprezentantul reclamantei, deși, lucrările efectuate pentru însămânțarea și întreținerea pajiștilor trebuiau supervizate de un reprezentant al concesionarului.
Pârâta concedentă nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, obligații astfel cum au fost impuse părților din contractele de concesiune a terenurilor cu destinația de pajiști și prin dispozițiile OUG nr. 34/2013, aducându-se atingere interesului public, al comunității proprietară a terenului concesionat.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 2 din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 34/2013, menținerea pajiștilor constituie o obligație și o prioritate de interes național, pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu, asigurării echilibrului ecologic, a prevenirii și combaterii eroziunii solului, a asigurării și creșterii producției animaliere tradiționale.
Date fiind toate cele de mai sus reținute, urmează ca în temeiul art.871, art. 872 alin. 3, art.1270, art. 1350, art. 1549-1554 Cod civil va admite acțiunea, va constata intervenită rezilierea contractului nr. 6701/07.05.2013, încheiat între părți.
Va obliga pârâta să restituie reclamantei suprafața de 109,57 ha teren pășune, situată în extravilanul satelor Valea Poienii, Probota, Gulia și Poiana, oraș D., jud. Suceava, suprafață ce face obiectul contractului sus menționat.
În temeiul art. 451, 452 Cod procedură civilă va respinge ca nefondată cererea reclamantei pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă având ca obiect „reziliere contract administrativ”, formulată de reclamanta Orașul D. – prin primar, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta Asociația Crescătorilor Locali de Bovine, Ovine și Caprine D., cu sediul în orașul D., .. 36, jud. Suceava.
Constată intervenită rezilierea contractului nr. 6701/07.05.2013, încheiat între părți.
Obligă pârâta să restituie reclamantei suprafața de 109,57 ha teren pășune, situată în extravilanul satelor Valea Poienii, Probota, Gulia și Poiana, oraș D., jud. Suceava, suprafață ce face obiectul contractului sus menționat.
Respinge ca nefondată cererea reclamantei pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni – Serviciul registratură.
Pronunțată în ședința publică, azi, 03 aprilie 2015, ora 14,00.
Președinte,Grefier,
G. S. M. I.
Red. G.S.
Tehn.Ic.M./4 ex./06.05.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 999/2015. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
