Fond funciar. Sentința nr. 1988/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1988/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 1988/2015
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1988
Ședința publică din 13.10. 2015
Instanța constituită din:
Președinte: N. Șepelea
Grefier: P. D.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect – fond funciar – formulată de reclamanta STAȚIUNEA DE C. DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ FĂLTICENI în contradictoriu cu pârâții: B. E. și B. H. G..
Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06.10.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ din 13.10.2015 reclamanta STAȚIUNEA DE C. DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ FĂLTICENI, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. N. I., obligarea acestuia la plata sumei de 1591,96 lei reprezentând contravaloarea investiției neamortizate de pe suprafața de teren cu privire la care a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile art. 4 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta arată că pârâtul a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament pentru o suprafață de 0,54 ha teren livadă situat în extravilanul mun. Fălticeni, teren care s-a aflat în proprietatea statului și în administrarea reclamantei până în anul 2005 și pe care au fost efectuate anterior anului 1990 lucrări de investiții neamortizate în totalitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 1/2000, înregistrate ca atare în evidențele contabile.
Mai arată că terenul ce a format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtei figurează înscris în anexa nr. 42, întocmită de Comisia mun. Fălticeni de aplicare a legilor fondului funciar în conformitate cu disp. art. 19 din Legea nr. 1/2000-redactare inițială și art. 55 din HG 1172/2001, anexă în care, corespunzător suprafeței reconstituite, a fost evidențiată și valoarea neamortizată a investiției de pe terenul restituit, ce urma a fi recuperată de la beneficiarul reconstituirii.
Menționează că anexa sus-menționată a fost validată în totalitate ( atât în ceea ce privește suprafața restituită în natură, cât și în ceea ce privește valoarea investiției neamortizate, supusă restituirii) prin hotărârea nr. 26 din 3 martie 2005 a Comisiei Județene Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, hotărâre comunicată reclamantei la data de 5 martie 2015 cu adresa nr. 2382/2015 a Comisiei Județene Suceava.
Precizează că ulterior validării și expirării termenului de 30 zile în care, potrivit art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, hotărârea de validare putea fi contestată de către persoanele interesate, pârâtul a fost pus in posesie pe vechiul amplasament și a obținut titlu de proprietate pentru terenul astfel reconstituit.
Arată că în conformitate cu disp. art. 4 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000, pentru terenurile aflate în proprietatea statului, care se restituie în natură pe vechile amplasamente foștilor proprietari și pe care s-au efectuat de către stat investiții, neamortizate până la . actului normativ sus menționat, foștii proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament, cu obligația de a plăti statului, în termen de 10 ani, contravaloarea neamortizată a investiției, dacă aceasta reprezintă mai mult de 30% din valoarea totală a investiției la data intrării în vigoare a acestei legi, sau să primească terenuri pe alte amplasamente, acceptate de aceștia, de aceeași categorie de folosință cu terenul pe care l-au predat ori despăgubiri.
Cum în speță pârâtul a optat pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, în temeiul dispoziției legale sus menționate acestuia îi incumba obligația de a restitui contravaloarea investiției neamortizate, astfel cum este ea stabilită în anexa 42, validată prin hotărârea nr. 26/2005 a Comisiei Județene Suceava, investiție care face parte din patrimoniul reclamantei și care este evidențiată ca atare în evidențele contabile.
Pentru aceste motive, reclamanta solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata sumei de 1591,96 lei, reprezentând contravaloarea investiției neamortizate de pe suprafața de teren cu privire la care a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile art. 4 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000.
Totodată, în temeiul art. 453 cod procedură civilă, solicită și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate disp. art. 4 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000, art. 55 din HG 1172/2001 (în vigoare la data emiterii hotărârii de validare), art. 43 alin. 3 din HG 890/2005, art. 453 cod procedură civilă.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a înțeles să se folosescă de proba cu înscrisuri; interogatoriul pârâtului și orice alte probe a căror necesitate va rezulta din dezbateri în condițiile art. 254 alin. 2 cod procedură civilă.
D. fiind faptul că litigiul de față are natura unui proces funciar în accepțiunea art. 1 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005, iar pretențiile deduse judecății izvorăsc din aplicarea Legii nr. 1/2000, potrivit art. 42 din Legea nr. 1/2000 rap. la art. 29 alin. 1 lit. 1 din OUG nr. 80/2013 consideră că prezenta acțiune este scutită de taxă judiciară de timbru.
Reclamanata Stațiunea de C. - Dezvoltare pentru Pomicultură, a formulat precizări la acțiune prin care a arătat că valorile de înregistrare în contabilitate a investițiilor de pe terenurile ulterior retrocedate erau cele înscrise în inventarul fermelor pomicole și constau în: livezi, amenajări antierozionale în plantații, drenuri, platforme betonate, drumuri asfaltate, stații de preparat soluție, împrejmuiri din plasă de sârmă, instalații de alimentare cu apă și regularizări cursuri apă așa cum rezultă din copiile documentelor atașate prezentei (Anexa 1. - valoare_ lei). în anul 2003, în baza O.G. nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, am reactualizat aceste valori.(Anexa 2 - valoare 26._ lei = 2.613.369,24 RON ).
Mai arată că în anul 2004, a comunicat Comisiilor locale de fond funciar valorile neamortizate, iar defalcarea sumelor pentru fiecare proprietar a fost realizată de Comisia locală, odată cu individualizarea amplasamentului pus în posesie fiecărui proprietar.
Unitatea nu avea posibilitatea de a stabili valorile investițiilor de recuperat de la fiecare proprietar anterior validării anexei, întrucât numai după momentul validării s-a procedat la punerea în posesie și la stabilirea în concret a amplasamentelor.
Precizează că valorile neamortizate ale investițiilor au fost înscrise de Comisiile locale de fond funciar în Anexa 42 și au fost aduse la cunoștința celor interesați prin afișare, în condițiile art.27 din H.G. nr. 890 /2005. Din relațiile comunicate de Comisiile locale a aflat că titularii dreptului de reconstituire au și semnat Anexa 42.
Potrivit dispozițiilor art. 201 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtului pentru ca acesta să formuleze întâmpinare prin care să-și precizeze poziția față de această cerere.
La data de 25.05.2015 reclamanta a comunicat numele moștenitorilor defunctului B. N. I., respectiv B. E. și B. Haralambrie G..
Prin întâmpinare, pârâta B. E. a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă și admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, având în vedere faptul că art. 4, aliniat 1, indice 2 stabilește obligația de a plăti statului contravaloarea neamortizata a investiției, ori în speță nu s-a făcut dovada faptului ca stațiunea pomicola este reprezentanta statului.
Pârâta înțelege să invoce dispozițiile art. 5 alin. 2 din Constituția României, potrivit căreia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legi penale sau contravenționale mai favorabile." Prin urmare înțelege să invoce principiul neretroactivitati legi civile.
Arată că în urma cererii formulate de către autorul său B. N. I. în anul 1990, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5400 mp, teren asupra căruia reclamanta pretinde că a făcut investiții. Pentru suprafața sus menționata a fost eliberat titlul de proprietate nr.1264/1998, prin urmare la data la care i s-a reconstituit dreptul de proprietate nu erau în vigoare dispozițiile art. 4 alin. 1, indice 2, din legea 1/2000.
Mai mult, arătă faptul că dispozițiile legale invocate de către reclamanta au fost introduse prin . Legii 1/2000, respectiv după 7 ani de la data la care i s-a eliberat titlul de proprietate. Arată că însuși legiuitorul a înțeles sa nu aplice aceste dispoziții situațiilor juridice anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 arătând ca are în vedere terenurile foștilor proprietari în prezent în proprietatea statului.
Mai arată că la data apariției Legii nr. 247/2005 terenul în suprafața de 5400 mp se afla în proprietatea sa de foarte mult timp, în urma reconstituirii în baza Legi 18/1991.
În ceea ce privesc pretențiile solicitate de către reclamantă solicită a se avea în vedere faptul ca nu a făcut nicio dovadă cu privire la investițiile efectuate si nici a faptului ca aceasta reprezintă mai mult de 30 % din valoarea totala a investiției de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar reclamanta nu a prezentat un mod de calcul și nici nu a indicat modalitatea prin care a ajuns la stabilirea acestei valori.
În altă ordine de idei, se arată că reclamanta nu arată data la care au fost făcute aceste investiții si nici suma care s-a amortizat, știut fiind faptul ca stațiunea pomicola a realizat beneficii anterior datei la care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, de la data la care s-au făcut respectivele investiții pana la data cand i s-a reconstituit dreptul de proprietate stațiunea s-a folosit de aceste bunuri si a realizat profit însușindu-și-l.
Pârâta înțelege să invoce prescrierea dreptului de a formula prezenta acțiune, având în vedere că potrivit art. 4, all 1. indice 2, din legea 1/2000 ( art. introdus prin legea 247/2005) foștii proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament cu obligația de a plăti statului în termen de 10 ani.
Arată că ulterior s-a procedat la validarea și punerea în posesie si mai important la eliberarea titlului de participare in anul 1998, de la aceasta data cand se presupune ca a optat pentru reconstituirea în natura a vechiului amplasament si pana la data formulării prezentei acțiuni au trecut mai mult de 10 ani.
Consideră că, chiar daca reclamanta a depus la dosar doua hotărâri din anul 2005, aceste hotărâri sunt nelegale emise cu încălcarea art. 15, alin. 2 din constituție.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta a solicitat respingerea excepțiilor și apărărilor de fond formulate de pârâta B. E..
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active arată că aceasta nu este dată, motiv pentru care arată că investițiile neamortizate de pe terenul cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtului și a celorlalți moștenitori au fost realizate de reclamantă în perioada în care a exercitat dreptul de administrare asupra acestui teren aflat în proprietatea statului, așa cum rezultă din evidențele contabile ale unității.
În ceea ce privește celelalte apărări invocate cu privire la fondul cauzei, arată că valorile de înregistrare în contabilitate ale investițiilor de pe terenurile ulterior retrocedate erau cele înscrise în inventarul fermelor pomicole.
În ceea ce privește valoarea înscrisă în anexa 42 la poziția pârâtei, arată că a comunicat Comisiilor locale de fond funciar a acestor investiții, care erau funcționale la acea dată și care au sporit valoarea fondului funciar, astfel cum era evidențiată în evidențele contabile la acea dată.
Prin urmare, suma evidențiată în anexa 42 la poziția la care figurează înscrisă pârâta corespunde cu valoarea neamortizată a investiției de pe terenul respectiv, astfel cum era ea înscrisă în evidențele contabile ale reclamantei și cum a fost defalcată de Comisia locală de fond funciar în funcție de întinderea și amplasamentul suprafeței reconstituite.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune reclamanta arată că aceasta este neîntemeiată, în motivarea căreia arată că la data validării anexei 42 erau în vigoare disp. Art.19 din legea nr. 1/2000, astfel cum fuseseră modificate prin Legea nr. 400/2002, prin urmare termenul de prescripție reglementat de legea în vigoare la data nașterii obligației de plată era de 10 ani.
Sub aspectul datei de la care începe să curgă termenul de prescripție sus-menționat, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Decretului nr. 167/1958, în vigoare la data validării anexei 42.
Cum în cauză anexa 42, împreună cu hotărârea de validare au fost comunicate reclamantei la data de 5 martie 2015, conform adresei nr. 2382/2015 a Comisiei Județene Suceava și cum la data acestei comunicări a aflat care sunt persoanele în sarcina cărora a fost stabilită obligația de plată a investițiilor neamortizate, reclamanta consideră că în conformitate cu disp. art.8 din decretul nr. 167/1958 termenul de prescripție a început să curgă de la data de 5 martie 2015, nefiind împlinit la momentul introducerii acțiunii.
În subsidiar, reclamanta consideră că dreptul la acțiunea în recuperarea sumelor înscrise în anexa 42 nu putea să curgă înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de validare a anexei, adică înainte de expirarea termenului de 30 de zile în care persoanele nemulțumite aveau posibilitatea de a formula plângere împotriva hotărârii de validare, fie cu privire la întinderea suprafeței, fie cu privire la întinderea obligației de plată.
Față de cele arătate, solicită respingerea excepțiilor și apărărilor de fond invocate de pârâtă și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În acord cu dispozițiile art. 248 al. 1 C. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Potrivit art. 36 C.p.c Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, precum și între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Deci, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat în raportul juridic dedus judecății.
În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Instanța reține că în mod global, investițiile au fost realizate de reclamantă în perioada în care a exercitat dreptul de administrare a terenului aflat în proprietatea statului,
Din interpretarea art. 19 din Legea 1/2000 astfel cum era în vigoare la data validării anexei 42 de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava - 03.03.2005 În cazul în care pe suprafețele de teren care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile prezentei legi se află investiții funcționale, contravaloarea acestor investiții rămasă neamortizată se recuperează de la noii proprietari într-o perioadă de maximum 10 ani,nu rezultă că creditorul obligației de plată a contravalorii investițiilor neamortizate ar fi o altă entitate juridică decât investitorul. În acest context, cum reclamanta a fost proprietara investițiilor de pe terenul supus reconstituirii având calitatea de parte în raportul juridic supus judecății ce are ca obiect restituirea contravalorii investiției neamortizate, aceasta justifica calitatea procesuală activă. În consecință, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța constată că potrivit art. 19 din Legea 1/2000 astfel cum era în vigoare la data validării anexei 42 de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava - 03.03.2005 În cazul în care pe suprafețele de teren care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile prezentei legi se află investiții funcționale, contravaloarea acestor investiții rămasă neamortizată se recuperează de la noii proprietari într-o perioadă de maximum 10 ani, termenul de prescripție în prezenta cauză este de 10 ani, fiind un termen special instituit prin lege.
Acest termen de prescripție, potrivit art. 7 din Decretul nr. 167/1958, începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune. Dreptul la acțiune în prezenta cauză a început să curgă de la momentul rămânerii definitive a Hotărârii de validare a anexei 42, deci de la data de 03.04.2005. (Hotărârea nr. 26 a fost emisă la data de 03.03.2005. Aceasta putea fi atacată cu plângere în termen de 30 de zile, ultima zi fiind 03.04.2015 – calculul realizat pe zile libere). În aceste condiții, ultima zi în care putea fi introdusă prezenta acțiune este 03.04.2015, întrucât termenul stabilit pe ani se va împlini în ziua corespunzătoare (zilei în care a început termenul să curgă) din ultimul an. Cum în prezenta cauză acțiunea a fost introdusă la această data – 03.04.2015, deci în ultima zi a termenului de prescripție de 10 ani, dată la care s-a împlinit termenul, instanța urmează a respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca neîntemeiată.
Referitor la chemarea în judecată a pârâtului B. H. I., pentru care procedura de citare a fost restituită cu mențiunea destinatar decedat, reclamanta a precizat prin adresa de la fila 47 dosar, numele și adresa de domiciliu a moștenitorilor acestuia, B. E. și B. H. G..
Potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 1 C.pr.civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit alin. 3, lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.
Față de aceste dispoziții legale, față de poziția reclamantei care a indicat moștenitorii pârâtului B. H. I., instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni în contradictoriu cu pârâtul B. H. I., ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are capacitate procesuală de folosință.
Pe fondul cauzei, din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că prin Hotărârea nr. 26/03.03.2005 a Comisiei Județene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava, s-au validat pozițiile nr. 1-118 din anexa 42 cu suprafața de 89,4912 ha teren agricol și cu valoarea de 2._ lei vechi, reprezentând persoane fizice, acționari sau locatori, precum și alte persoane de la care urmează să se recupereze valoarea rămasă a investițiilor făcute pe terenurile restituite în natură, într-o perioadă de maximum 10 ani conform art. 19 din Legea nr. 1/2000.
Prin Hotărârea nr. 386/17.03.2005 a Comisiei Județene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava s-a admis propunerea formulată de Comisia Municipală de Fond Funciar Fălticeni, prin care s-a solicitat modificarea anexei 42, validată prin hotărârea nr. 26/03.03.2005 a Comisiei Județene, în sensul scăderii din totalul suprafeței validate de 89,4912 ha teren a suprafeței de 5,3159 ha, rămânând suprafața de 84,1753 ha teren, cu păstrarea valorii investițiilor de 2._ lei vechi.
Potrivit anexei nr. 42 eliberată de Primăria Municipiului Fălticeni, ce cuprinde lista cu persoanele, de la care urmează să se recupereze valoarea rămasă a investițiilor făcute pe terenurile restituite în natură, numitul B. N. I., autorul pârâților B. E. și B. H. G., figurează cu o suprafață restituită în natură de 0,54 ha pentru care ar trebui să achite suma de 1.591,96 Ron cu titlu de valoare rămasă a investițiilor de recuperat (f. 13).
Conform susținerilor Primăriei Fălticeni în ceea ce privește aducerea la cunoștință a anexei 42 și implicit a valorii investițiilor ce trebuie recuperate, aceasta s-a realizat prin afișare, însă procesul verbal de afișare a anexei nu se mai regăsește în arhiva instituției, iar aproximativ jumătate dintre persoanele de pe listă au semnat această anexă, însă pârâtul nu a semnat anexa. (f. 89 și 114). Prin urmare, instanța reține că nu s-a făcut dovada în mod legal că pârâtului i s-a adus la cunoștință valoarea rămasă a investițiilor care trebuie să se recupereze de la acesta.
La data de 29.06.1998, autorului pârâților i s-a reconstituit dreptul de proprietate, de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava, pentru o suprafață totală de 0,54 ha teren livezi, situată în tarlaua Țarna M., în extravilanul mun. Fălticeni (f. 90).
În ceea ce privește cadrul legal, potrivit art. 10 al. 1 din Legea 1/2000 astfel cum era în vigoare la data validării anexei 42 de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava - 03.03.2005 - Persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor deținute de institutele și stațiunile de cercetare și producție agricolă, precum și de regiile autonome cu profil agricol sau de societățile naționale cu profil agricol li se vor atribui terenuri în natură din terenurile proprietate privată a statului.
Potrivit art. 19 din același act normativ În cazul în care pe suprafețele de teren care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile prezentei legi se află investiții funcționale, contravaloarea acestor investiții rămasă neamortizată se recuperează de la noii proprietari într-o perioadă de maximum 10 ani.
Analizând dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată că pentru admiterea acțiunii se cer a fi îndeplinite cumulativ următoarele patru condiții:
-să existe o reconstituire a dreptului de proprietate în condițiile legilor fondului funciar nr. 1/2000, nr. 18/1991 și nr. 169/1997,
- pe terenurile ce au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate să existe investiții efectuate de institute și stațiuni de cercetare și producție agricolă, precum și de regii autonome cu profil agricol sau de societăți naționale cu profil agricol,
- investițiile aflate pe terenurile ce au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, prin legile anterior menționate, să fie funcționale la momentul reconstituirii dreptului de proprietate,
- contravaloarea investițiilor efectuate pe terenurile ce au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate să fie neamortizate la data reconstituirii dreptului de proprietate.
Instanța constată că prima condiție este îndeplinită, întrucât prin T.p. nr. 1264/1998 i s-a reconstituit autorului pârâților dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,54 ha mp teren arabil.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, reclamanta a afirmat și dovedit în ansamblu că pe întreaga suprafață de teren ce a aparținut stațiunii, s-au făcut investiții, dovada făcându-se prin Hotărârea nr. 26/2005, Hotărârea nr. 386/2005 și anexa 42, însă instanța apreciază că a această a doua condițiile nu este îndeplinită, pentru următoarele motive:
- în primul rând nu au fost identificate investițiile de care fi beneficiat fiecare dintre persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, pentru fiecare suprafață de teren în parte și care să justifice în fiecare caz suma de bani ce face obiectul acțiunii.
- instanța constată că sumele care au fost solicitate de la fiecare persoană în parte, nu au fost determinate de către reclamantă care era singura îndreptățită să stabilească valorile de recuperat în funcție de investițiile ce ar fi revenit fiecărei suprafețe de teren, ci au fost determinate de Comisia Municipală de Fond Funciar Fălticeni, care nu avea cunoștință de investițiile ce trebuiau amortizate pentru fiecare suprafață de teren și care a stabilit în fiecare caz, o valoare de recuperat în funcție de criterii pe care nu le-a explicat instanței și pe care instanța nu le poate cenzura (f. 65). Cu titlu de exemplu, în sarcina pârâtului B. I., poziția 37 din anexă, s-a stabilit suma de 1591,96 Ron, pentru 0,54 ha teren, în sarcina numitului D. I., poziția 11 din anexă, s-a stabilit suma de 168,5 Ron, pentru 0,53 ha de teren, în sarcina numitei G. T. M. și moștenitorilor, de la poziția 57 din anexă, s-a stabilit suma de 2826,5 Ron, iar în cazul numitului G. N. G. și moștenitorilor, de la poziția 110, s-a stabilit suma de 174,5 Ron, pentru aproximativ aceeași suprafață de teren, de 0,55 ha.
- din documentația pusă la dispoziție de reclamantă, pentru justificarea valorii totale a investițiilor de 2.613.369,24 ron, (f. 19-35), rezultă că această sumă este aferentă întregului patrimoniu al reclamantei și este compusă printre altele din: mașini de pulverizat, tractoare, cultivatoare, mașini de curățat, clădire pentru cazare, dormitoare muncitori, bazine de preparare, platforme betonate, drumuri etc., or nu s-a dovedit că pârâtul a fost beneficiarul vreuneia dintre aceste investiții. Pe de altă parte este în mod evident nejustificat ca pârâții să returneze investiții de ansamblu, care au vizat întreaga societate de cercetare și dezvoltare și care nu s-au regăsit nici măcar în mică parte pe terenul pe care l-a primit.
Cu privire la cea de-a treia condiție, instanța constată că nici aceasta nu este îndeplinită, reclamanta nefăcând dovada că investițiile erau funcționale la data reconstituirii dreptului de proprietate pe numele pârâtului, deși sarcina probei îi revenea.
Potrivit art. 249 C.pr.civ. Cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege. În acest context, reclamanta trebuia să facă proba faptului generator al raportului juridic dintre ea și pârât. Condiția ca investițiile să fie funcționale a fost introdusă expres chiar de legiuitor, întrucât varianta inițială a legii nu prevedea o asemenea condiție - Art. 19 din Legea 1/2000 forma inițială: Creanțele acționarilor și locatorilor, ce urmează a fi încasate în baza Legii nr. 46/1992 și a Legii nr. 48/1994, se plătesc și din veniturile realizate de acele societăți sau din fonduri speciale create în urma privatizării societăților comerciale agricole. Valoarea rămasă a investițiilor făcute pe terenurile restituite acționarilor sau locatorilor, precum și altor persoane îndreptățite, în conformitate cu prezenta lege, se recuperează de la aceștia într-o perioadă de maximum 10 ani.
Instanța, în virtutea rolului activ în aflarea adevărului, a făcut din oficiu demersuri pentru a se depune întreaga documentație care să vize printre altele și caracterul funcțional al investițiilor la data predării terenurilor, însă nu au fost depuse documente în acest sens, aspect ce nu o exonerează pe reclamantă de obligația de a proba și nici nu permută sarcina probei.
Instanța nu va mai analiza și ultima condiție întrucât pentru admiterea acțiunii se cer a fi îndeplinite toate condițiile impuse de lege.
Față de cele expuse, instanța va respinge acțiunea civilă având ca obiect fond funciar, ca neîntemeiată.
Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judeca.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta B. E..
Respinge ca neîntemeiată, excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâta B. E..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, cu sediul în mun. Fălticeni, ..10, jud. Suceava, CUI_, în contradictoriu cu pârâtul B. H. I., domiciliat în loc. Rădășeni, jud. Suceava, ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are capacitate procesuală de folosință.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea având ca obiect fond funciar, formulată de reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, în contradictoriu cu pârâții B. E. și B. H. G..
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2015.
Președinte, Grefier,
Red.Ș.N./Tehnored.I.M./5 ex/20.10.2015
OPERATOR DATE CU CARACTER PERSONAL 4304
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1983/2015. Judecătoria FĂLTICENI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
