Întoarcere executare. Sentința nr. 650/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 650/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 650/2015
Dosar nr._/227/2013*
-„contestație la executare” și „suspendare a executării silite”-
ROMANIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR.650
Ședința publică din 06.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte: N. Șepelea
Grefier: P. D.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect „contestație la executare” și „suspendare a executării silite” formulată de contestatoarea S.C. R.-L. .., intimată fiind Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru contestator, consilier juridic D. M. (delegație fila 104 dosar), lipsă fiind reprezentantul intimatei .
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Consilier juridic D. M. pentru contestatoare arată că renunță la capătul de cerere privind suspendarea executării silite.
Instanța, ia act de renunțarea contestatoarei la suspendarea executării silite și acordă cuvântul pe probe.
Consilier juridic D. M. pentru contestatoare solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și mai depune și o decizie a Tribunalului Suceava, ca practică judiciară.
Instanța încuviințează probele cu înscrisuri depuse de către părți și întreabă consilierul juridic al contestatoarei dacă excepția dreptului de a cere executarea silită este o excepție invocată sau este doar o apărare de fond.
Consilier juridic D. M. pentru contestatoare arată că aceasta este o excepție.
Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului de cere executarea silită.
Consilier juridic D. M. pentru contestatoare solicită admiterea excepției, aceasta fiind dată, întrucât termenul legal de 3 ani calculat de la momentul nașterii dreptului de executare silită, dovedește împlinirea termenului de prescripție iar titlul executoriu în cauză nu mai are putere executorie.
Instanța se va pronunța asupra acestei excepții odată cu fondul și constatând cercetarea judecătorească finalizată și procesul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri în fond.
Consilier juridic D. M. pentru contestatoare, solicita admiterea contestației la executare, anularea Încheierii de ședință din data de 05.11.2013 a Judecătoriei Fălticeni, de încuviințare a executării silite, anularea formelor de executare în dosarul de executare silită cu nr. 613/2013 a B. D. A., în ce privește întoarcerea executării silite, arată că s-a trecut la executarea silită prin poprirea sumelor găsite în contul contestatoarei. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în cauză.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Suceava la 16.12.2013, sub nr._, contestatoarea S.C. R.-L. .. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași, a solicitat suspendarea executării silite începute în dosarul de executare nr. 613/2013 de către Biroul executor Judecătoresc D. A., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentului dosar, anularea tuturor formelor de executare silită, efectuate de B. D. A. în dosarul de executare nr.613/2013, ca fiind netemeinice, anularea încheierii judecătorești din data de 05.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Fălticeni, prin care s-a dispus încuviințarea executării silite, întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Prin Sentința civilă nr. 2538 din 6 iunie 2014 a Judecătoriei Suceava s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Suceava și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Fălticeni.
În considerentele sentinței amintite, Judecătoria Suceava a arătat, cu titlu preliminar, că prin somația emisă la data de 25.11.2013 de către B. D. A., cu sediul în Fălticeni, ., ., jud. Suceava, s-a dispus somarea contestatoarei S.C. R.-L. .. pentru plata sumei de 767 lei și 1210 euro (f. 74), în baza titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenției nr._ din 31.07.2010.
Potrivit art. 713 alin. 1 Cod procedură civilă, contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar potrivit art. 650 alin. 1 C.pr.civ. instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executare, în afara cazurilor când legea dispune altfel.
Conform înscrisurilor din dosarul de executare nr. 613/2013 al executorului judecătoresc D. A. (f. 67-101) instanța reține că sediul Biroului Executor Judecătoresc D. A. este în Fălticeni, ., ., jud. Suceava.
De asemenea, instanța mai reține că prin încheierea din 05.11.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar_ (f. 71), împotriva contestatoarei S.C. R.-L. .. la cererea intimatei Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenției nr._ din 31.07.2010, prin poprire și executare mobiliară.
Prin urmare, în condițiile în care biroul executorului judecătoresc care face executarea este în Fălticeni, jud. Suceava, raportat la dispozițiile art. 650 alin. 1 C.pr.civ. instanța de executare este Judecătoria Fălticeni.
Instanța arată că potrivit dispozițiilor art. 703 alin. 2 din C.pr.civ. în cazul urmăririi silite prin poprire contestatia la executare se poate introduce si la judecatoria în a carei circumscriptie își are domiciliul debitorul, daca domiciliul debitorului se afla în circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare. Instanța reține că dispozițiile art. 703 alin. 2 din C.pr.civ. nu sunt aplicabile în cauză în condițiile în care sediul contestatoarei este în . circumscripția aceleași curți de apel cu cea în care se află instanța de executare – Judecătoria Fălticeni.
Față de cele arătate, constatând că, în baza art. 650 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de executare este Judecătoria Fălticeni, și că potrivit art. 713 alin. 1 Cod procedură civilă, contestația la executare se introduce la instanța de executare, instanța admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare și suspendare a executării silite formulată de contestatoarea S.C. R.-L. . în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași în favoarea Judecătoriei Fălticeni.
Cauza declinată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni la data de 27.08.2014 sub nr._ .
Prin sentința nr. 2179 din 31.10.2014, s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Fălticeni, invocată din oficiu, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Suceava și Judecătoria Fălticeni și s-a trimis cauza Tribunalului Suceava în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Prin Sentința civilă nr.176 din 23 ianuarie 2015 a fost admisă sesizarea privind stabilirea competenței de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul instanței noastre la data de 09.02.2015 sub nr._ .
La termenul de astăzi instanța a luat act că reprezentantul contestatoarei a renunțat la capătul de cerere privind suspendarea executării silite și a pus în discuție excepția prescripției dreptului de cere executarea silită invocată de contestatoare, rămânând în pronunțare cu privire la aceasta odată cu fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța retine următoarele:
În acord cu dispozițiile art. 248 Cod de Procedură Civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Excepțiile procesuale sunt acele mijloace prin care, în cadrul procesului civil, partea interesată, procurorul sau instanța din oficiu invocă, în condițiile prescrise de lege și fără a pune în discuție fondul pretenției deduse judecății, neregularități procedurale sau lipsuri privind exercițiul dreptului la acțiune, urmărind întârzierea sau împiedicarea judecății în fond.
Referitor la excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de contestatoare, instanța reține că titlul executoriu – procesul verbal de contravenție nr._ din data de 31.07.2010, a fost contestat în instanță, făcând obiectul dosarului nr._/180/2010, soluționat prin sentința civilă nr. 3196/12.04.2011, irevocabilă prin nerecurare la data de 13.05.2011. Prin urmare, de la această din urmă dată începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani.
Cererea de executare silită a fost înregistrată la executorul judecătoresc, la data de 18.10.2013, (f. 67) astfel încât nu s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită. Excepția urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
În ceea ce privește critica potrivit căreia, la data constatării contravenției, contestatoarea nu avea calitatea de proprietar sau utilizator al autovehiculului cu nr. de înmatriculare,_, instanța o va înlătura, deoarece în înțelesul OG nr. 15/2002, art. 1 lit b) utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini; or contestatoarea nu a făcut dovada radierii autovehiculului în cauză, iar din documentele puse la dispoziție (copie factură și extras de cont de la filele 11-12), nu rezultă că înstrăinarea privește autovehiculului cu nr. de înmatriculare,_ .
Conform art. 632 din Codul de procedură civilă, „Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”, iar potrivit art. 37 din OG 2/2001, „procesul verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate”.
În speță, titlul executoriu este reprezentat de procesul verbal de constatare contravenției nr._ din data de 31.07.2010 emise de C. SA - Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași. În ceea ce privește sancțiunea amenzii, prin sentința civilă nr. 3196/12.04.2011 a Judecătoriei Bacău, irevocabilă prin nerecurare la data de 13.05.2011, s-a constatat prescris dreptul de a executa sancțiunea amenzii.
Referitor la tariful de despăgubire instanța observă că există un impediment legal în executarea silită a acestuia.
Astfel, conform art. I din Legea nr. 144/2012 la data intrării în vigoare se abrogă dispozițiile art. 8 alin. 3, 3 ind. 1 și alin. 6, precum și Anexa 4 din OG nr. 15/2002, iar potrivit art. II din Legea 144/2012 „tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a Legii, se anulează”.
Prin Decizia nr. 112/2014, Curtea Constituțională, fiind sesizată cu excepția de neconstituționalitate ridicată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. - Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași cu privire la dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, a respins excepția de neconstituționalitate invocată de C. SA și a reținut că potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, iar cuantumul amenzilor este prevăzut în anexa nr. 2.
Legea nr. 144/2012, prin art. I pct. 2, a abrogat dispozițiile referitoare la plata tarifului de despăgubire prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, iar prin art. II - care formează obiectul prezentei excepții - s-a prevăzut anularea tarifelor de despăgubire aplicate și contestate până la data intrării în vigoare a legii.
Deși dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 se referă expres la anularea tarifelor de despăgubire aplicate și contestate în instanță, în speța de față, instanța reține că norma aplicabilă este cea prevăzută în art. I punctele 2 și 5 din Legea nr. 144/2012 prin care au fost abrogate dispozițiile referitoare la tarifele de despăgubire.
Pentru motivele ce vor fi arătate, instanța apreciază că tariful de despăgubire, în pofida acestei denumiri, are natura juridică a unei adevărate sancțiuni contravenționale.
Astfel, instanța reține că prin abrogarea normelor legale referitoare la tariful de despăgubire, dispozițiile arătate reprezintă o prevedere legală contravențională mai favorabilă, în concordanță cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care se aplică și situațiilor care s-au petrecut înainte de . legii. Efectul legii contravenționale mai favorabile în speța de față, face ca tocmai sancțiunile contravenționale (tariful de despăgubire) care nu mai sunt prevăzute de lege să nu mai fie executate deși în momentul comiterii faptei acestea trebuiau executate.
În ceea ce privește apărările intimatei, cu privire la caracterul reparator al obligației pecuniare de plată a tarifului de despăgubire, această obligație fiind consecința răspunderii civile delictuale a contravenientului, ca urmare a săvârșirii faptei ilicite de utilizare a rețelei de drumuri naționale fără plata tarifului corespunzător, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 1349 din C.civ. privind răspunderea civilă delictuală, condițiile în care funcționează acest tip de răspundere sunt săvârșirea unei fapte ilicite cu vinovăție, crearea unui prejudiciu și existența legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu. Dacă putem spune că există fapta ilicită, respectiv utilizare a rețelei de drumuri naționale fără plata tarifului corespunzător, nu putem aprecia că există un prejudiciu cert pentru intimată, acest prejudiciu nefiind cuantificat și nici probat în vreun fel. Aprecierea prejudiciului la valoarea tarifului de despăgubire, este o creație a unui act normativ ce a fost abrogat, deoarece conform doctrinei juridice prejudiciul reprezintă rezultatul dăunător de natură patrimonială sau morală, consecință a încălcării sau vătămării drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane. Or în speța de față, prezumtivul prejudiciu adus rețelei de drumuri naționale trebui în primul rând să fie indicat și apoi să fie dovedit de către intimată. Pentru aceste motive, instanța nu poate aprecia că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale.
În acest context legal, instanța apreciază că în mod greșit s-a pornit executarea silită pentru recuperarea tarifului de despăgubire, astfel încât va admite contestația și va anula toate actele de executare întocmite în dosarul de executare nr.613/2013 a B. D. A..
În baza dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 417 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de renunțarea contestatoarei la cererea de suspendare a executării silite.
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de contestatoare.
Admite acțiunea având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea . SA – prin reprezentant Cerneleac G., cu sediul în com. Șcheia, ., jud. Suceava, în contradictoriu cu creditoarea C. SA – Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași, cu sediul în Iași, ..19, jud. Iași.
Anulează actele de executare silită, efectuate de B. D. A., în cadrul dosarului de executare silită nr. 613 pe 2013.
Admite cererea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată și obligă creditoarea C. SA – Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași să plătească contestatoarei, suma de 417 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în 10 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședința publică din 06.03.2015.
Președinte, Grefier,
Red.Ș.N./Tehnored.I.M./30.03.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 523/2015. Judecătoria... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
