Plângere contravenţională. Sentința nr. 443/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 443/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 3481/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 443
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - A. C. D.
GREFIER - D. A. – M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petenta . CĂLĂRAȘI în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA BUCUREȘTI, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că intimata a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii procesului verbal de constare a contravenției . 12 nr._ încheiat la data de10.04.2012, iar petenta a depus concluzii scrise.
Instanța, în temeiul art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin.2 OG nr. 2/2001, luând act că intimata a depus actele care au stat la baza emiterii procesului verbal . 12 nr._ încheiat la data de10.04.2012, iar petenta a depus concluzii scrise.
Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art. 167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /07 05 2012 petenta . Călărași cu sediul în mun. Călărași, .. 2, jud. Călărași a chemat în judecată pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică București cu sediul în Municipiul Bucuresti, Bulevardul I. M., nr. 401 A, Sector 6, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._, întocmit la data de 10.04.2012, de CESTRIN București.
În motivarea plângerii petenta a arătat că în perioada anului trecut nu a achitat rovinieta aferentă perioadei de utilizare a drumurilor publice, însă acest fapt nu a fost unul intenționat ci s-a datorat unei neglijențe de natură administrativă, care a fost sesizată și remediată la data de 08.03.2012, când a fost achitat tariful de utilizare pe o perioadă de 12 luni.
A mai menționat petenta că la data de 22.02.2012, a primit un proces-verbal contravențional (contravenția nr.1), similar celui supus contestației în prezenta cauză. Petenta a arătat că la data de 22.02.2012 pentru a intra în legalitate a achitat suma de 416,16 lei, iar la data de 25.04.2012 a primit un nou proces-verbal (contravenția nr. 2) pe care îl contestă. Petenta a învederat că de fapt contravenția nr.1 este aceeași cu contravenția nr. 2, fiind incidente prevederile O.G. nr. 2/2001, CEDO și ale Codului penal românesc în ceea ce privește reglementarea faptelor săvârșite în formă continuă.
Petenta a mai menționat că tariful de despăgubire reprezintă contravaloarea rovinietei pe 12 luni și că, odată achitat acest tarif, utilizatorul drumurilor naționale va avea o rovinietă valabilă. Acest aspect este contrazis de comportamentul CNADNR SA care, în mod abuziv, percepe tariful de despăgubire la fiecare nouă presupusă contravenție pe care o constată.
În concluzie, în eventualitatea în care un vehicul tranzitează drumurile naționale va avea o rovinietă valabilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal ., nr._, întocmit la data de 10.04.2012, de CESTRIN București, petenta . Călărași a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, reținându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei a circulat la data de 11 11 2011, orele 12:28, pe A2 km 144+100 m Fetești, fără a deține rovinietă valabilă.
La data de 28.11.2012 intimata a înaintat proba foto, obținută prin sistemul SIEGMCR.
În urma verificării potrivit art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea procesului - verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Cu privire la temeinicia procesului – verbal contestat, instanța constată că acesta este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din O.G. nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă:
Potrivit art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002 rovinieta valabilă este:
- rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului.
- rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentei prin procesul - verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, fiind procesată automat de camera foto amplasată pe A2 km 144+100 m Fetești, sector de drum pe care se susține că petenta ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine agentului constatator, orice dubiu profitând petentei.
Prin urmare, intimatei îi revine obligația de a dovedi săvârșirea contravenției reținute în sarcina petentei.
Astfel, analizând planșa foto obținută prin sistemul SIEGMCR captată cu camera video tip ANPR folosită în vederea recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare, semnată cu certificat digital, depusă de intimată în susținerea procesului - verbal contestat, instanța reține că vehiculul a cărui imagine a fost surprinsă la data de 11 11 2011 pe A2 km 144 + 100m, pe raza localității Fetești, Județul Ialomița, circulând fără a deține rovinietă valabilă are numărul de înmatriculare_, același vehicul fiind menționat și în procesul - verbal contestat.
Față de împrejurarea că procesul - verbal contestat este susținut de dovezile în baza cărora a fost întocmit, raportat și la faptul că în cauză petenta a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, instanța constată că procesul - verbal în discuție este temeinic întocmit.
Sub aspectul temeiniciei procesului - verbal contestat instanța apreciază că susținerile petentei referitoare la faptul că din neglijență a omis achiziționarea rovinietei pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_, nu sunt de natură a o exonera absolut pe aceasta de răspunderea contravențională ce îi revine, față de împrejurarea că răspunderea contravențională pentru săvârșirea contravenției în discuție se poate angaja indiferent de forma de vinovăție cu care aceasta se săvârșește – intenție sau culpă. Mai mult decât atât, instanța apreciază că petenta nu își poate invoca propria neglijență pentru a se exonera de răspunderea care îi revine potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
Susținerile petentei privitoare la împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina sa prin procesul - verbal contestat este aceeași cu cea reținută în sarcina sa și anterior, astfel că activitatea sa îmbracă forma unei contravenții continue, fiind sancționată de mai multe ori pentru aceeași faptă, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.
Astfel, potrivit art.13 din OG nr. 2/2001 contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.
Pe cale de consecință, instanța constată ca elementul material al contravenției reglementate de art. 8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a conducătorului vehiculului în discuție, neputându-se susține că acesta ar fi circulat fără întrerupere de la data de 25.08.2011 până la data de 11 11 2011, date la care s-au constatat contravențiile reținute în sarcina acesteia.
Prin urmare, la data când conducătorul auto al autovehiculului în discuție, prin manifestarea sa de voință a încetat activitatea de conducere a vehiculului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina petentei s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu alte ocazii, a realizat conținutul altor contravenții continue.
Neîntemeiate sunt și susținerile petentei privind caracterul abuziv al tarifului de despăgubire. Sub acest aspect, instanța constată că plata unui astfel de tarif, al cărui cuantum este reglementat prin Anexa nr. 4 la O.G. nr.15/2002, este impusă expres prin lege, fiind aplicată de agentul constatator în considerarea dispozițiilor art. 8 alin. 3 OG 15/2002.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța reține că pentru contravenția reținută în sarcina sa, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei, conform Anexei 2 respectiv, Anexei 4 din OG nr. 15/2002.
Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Se va avea în vedere la individualizarea sancțiunii amenzii contraventionale faptul că petenta fost sancționată cu foarte puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescriere a amenzii.
În conformitate cu art. 13 alin. 1 din OG nr.2/2001, termenul instituit este cel de 6 luni, ori in cauză acest termen a fost respectat la limită, procesul contestat fiind emis la data de 10.04.2012, raportat la data săvârșirii faptei, 11 11 2011. Este adevărat că în speță petenta se face culpabilă de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă, cu toate acestea, nici atitudinea intimatei nu a favorizat realizarea scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale.
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să o determine pe contravenientă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare ale societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate, ori în cauză, nu se justifică modul în care s-a făcut prevenirea săvârșirii faptelor contravenționale ilicite în cazul concret al petentei.
Pentru cele expuse mai sus, se apreciază că scopul sancțiunii contravenționale în cauza de față se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientei-petente, fără aplicarea amenzilor contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.
De asemenea, instanța mai are în vedere și faptul că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, s-a modificat procedura de întocmire și comunicare a proceselor verbale de contravenție, în sensul întocmirii și comunicării în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, ceea ce relevă intenția legiuitorului de realizare a scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale.
În concluzie, se va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentă și se va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 750 lei, aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, întocmit la data de 10.04.2012, de CESTRIN București, cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentei să respecte pe viitor dispozițiile legale în materie.
Potrivit art. II din Legea nr.144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se anulează.
Având în vedere aceste dispoziții, instanța va dispune și exonerarea petentei de la plata tarifului de despăgubire stabilit prin acest act sancționator.
Văzând si prevederile art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . Călărași cu sediul în localitatea Călărași, .. 2, județul Călărași împotriva intimatei C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică București cu sediul în Municipiul București, .. 401 A, sector 6.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 750 lei aplicată petentei prin procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, întocmit la data de 10.04.2012, de CESTRIN București, cu sancțiunea avertismentului.
Exonerează pe petentă de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 96 euro (420,636 lei), stabilit prin procesul – verbal de contravenție ., nr._, întocmit la data de 10.04.2012, de CESTRIN București.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 01 2013
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. / tehnored.A.C.D. / D.A.M.
ex. 4/30 04 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1936/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4870/2013.... → |
|---|
