Plângere contravenţională. Sentința nr. 4495/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4495/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 7711/229/2012
NR._
ROMANIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDETUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR.4495
Ședința publică din data de 15 noiembrie 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – I. C. G.
GREFIER – I. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul K. FENYVEST C. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA C. cu sediul în București .. 401A, sectorul 6având ca obiect „ plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,care învederează instanței că au fost desființate completele C9 stagiar și 9 urgențe, iar dosarele aflate pe rolul acestora au fost repartizate în sistem ciclic celorlalte complete ale instanței, prezenta cauză fiind repartizată C3, iar prin serviciul registratură au fost depuse actele solicitate părților, intimata depunând și întâmpinare.
Instanța, în temeiul art. 159 1 alin.4 Cod procedură civilă constată că este competentă material și teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății, conform art.1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin.2 O.G. nr. 2/2001.
Ia act că s-au depus înscrisurile solicitate și, apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art.167 Cod procedură civilă instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești, înregistrată sub număr unic de dosar_, petentul K. F. C., cu sediul în G., ., județul CLUJ in contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA cu sediul în București, .. 401A, sector 6, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 20.08.2012 și înlăturarea sancțiunilor aplicate prin acestea.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a vândut autoturismul numitului T. G., iar procesul verbal este nul pentru lipsa semnăturii și nu avea calitatea de utilizator.
În drept petentul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile OG 2/2001.
La cerere petentul a anexat, în copie, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, dovada comunicării, contract vânzare-cumpărare, alte înscrisuri.
Cererea a fost scutită de timbraj.
Intimata a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului - verbal contestat. În continuare, a precizat că procesul-verbal contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborat cu OG 2/2001.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, ale O.G. nr. 15/2002 și ale Ordinului 769/2010.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.
La întâmpinare intimata a anexat procesul –verbal contestat, certificatul calificat de semnătură electronică, adresă a biroului român de metrologie și probele foto obținute prin sistemul SIEGMCR .
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ / 20.08.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei și obligat la plata unui tarif de despăgubire, conform art.8 alin.3 din OG nr. 15/2002, întrucât la data de 08.08.2012 vehiculul cu număr de înmatriculare_, ce îi aparține, a circulat pe A2 Km 144 km +100 m, Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării proceselor verbale de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea procesului verbal contestat instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, în ceea ce privește amenda aplicată.
În ceea ce privește semnătura electronică aplicată pe procesul verbal de contravenție, aceasta îndeplinește toate condițiile prevăzute de art.4 pct.4 din Legea nr.455/2001.
Potrivit art.9 alineatul 2 din OG nr.15/2002, așa cum acesta a fost introdus prin OG nr.8/2010, începând cu data de 1 august 2010 (termenul de 01 august 2010 prevăzut inițial, fiind prorogat ulterior prin OG nr.17/2010 la data de 01 octombrie 2010), constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Or, atâta timp cât OG nr.15/2002- normă specială aplicabilă în materia contravențiilor privind rovinieta, derogatorie de la dreptul comun reglementat de OG nr.2/2001, conferă o astfel de posibilitate prin dispozițiile art. 9 alin.2, mai sus menționate, fiind vorba de o dispoziție specială care se aplică cu prioritate în raport de dispozițiile generale cuprinse în OG nr.2/2001, instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile referitoare la faptul că lipsa semnăturii olografe din procesul verbal contestat eludează dispozițiile art.19 din OG nr.2/2001
Potrivit art.7 din Legea 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Interpretând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța constată că ori de câte ori legea prevede forma scrisă pentru dovedirea întocmirii unui înscris electronic, acesta poate fi generat pe suport de hârtie, semnătura electronică ce îi este atașată fiind valabilă dacă este bazată pe un certificat calificat si este generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Pe cale de consecință, semnătura electronică atașată unui înscris electronic generat pe suport de hârtie în scopul dovedirii existenței acestuia–cum este cazul procesului-verbal contestat, este valabilă dacă înscrisului în cauză i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Concluzionând, în raport de toate aceste elemente, instanța reține că procesul - verbal contestat a fost generat electronic, potrivit dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001, acesta având atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică aflat la dosar, semnătură care este valabilă în raport de dispozițiile art.7 din Legea nr.455/2001.
Lipsite de relevanță sunt și susținerile petentului potrivit cărora subiectul activ al contravenții este persoana care conduce autoturismul și nu proprietarul acestuia. Astfel, potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, care sunt definiți de dispozițiile art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 precum și de dispozițiile art.1 alin.6 lit.a din Ordinul nr. 769/2010 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.Pe cale de consecință, subiectul activ al contravenției în discuție nu poate fi decât utilizatorul, astfel cum acesta este definit de dispozițiile legale mai sus menționată, noțiune care nu cuprinde în sfera sa de aplicare și conducătorul auto.
Prin urmare petentul, în calitate de utilizator al autoturismului, calitate pe care nu a contestat-o în cauza dedusă judecății, deține calitatea de subiect activ al contravenției în discuție și, pe cale de consecință, acesteia îi incumba potrivit art. 7 din OG 15/2002 obligația de achiziționare a rovinietei pentru autoturismul_, obligație a cărei executare nu a dovedit-o în prezenta cauză.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, instanța apreciază nerelevant pentru soluționarea cauzei deduse judecății, faptul că autoturismul în cauză, astfel cum susține petentul mai este folosit și de alte persoane, sau că mai detine alt autoturism, întrucât sub aspectul existenței contravenției prevăzute de art.8 din OG 15/2002, reținute în sarcina acesteia, este necesar doar ca vehiculul în cauză să circule fără rovinietă valabilă, fiind indiferentă calitatea persoanei care îl conduce.
Instanța reține că pentru contravenția reținută în sarcina sa, petentul a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei și obligată la plata unui tarif de despăgubire în cuantum de 28 Euro, conform Anexei 2 respectiv, Anexei 4 din OG nr. 15/2002.
Examinând sancțiunile aplicate petentului prin procesul verbal contestat raportat la dispozițiile legale mai sus menționate instanța constată că acestea sunt legale.
În ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesul verbal contestat, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să anuleze în parte procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 20.08.2012, urmând a exonera petentul de la plata tarifului.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat instanța constată că acesta este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
Conform art.8 din OG nr.15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. De asemenea, potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, care sunt definiți de dispozițiile art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 precum și de dispozițiile art.1 alin.6 lit.a din Ordinul nr. 769/2010 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Interpretând dispozițiile mai sus menționate, instanța reține că pentru a deține calitatea de utilizator român, orice persoană fizică sau juridică trebuie să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să dețină în proprietate sau să folosească în baza unui drept legal un autoturism înmatriculat în România, condiții care trebuie a fi îndeplinite cumulativ.
În acest sens, instanța constată că, potrivit art. 9 alin. 2 si 3 din OG nr.2/2002, „începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. În cazurile prevăzute la alin. (2) procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini”.
Or, în cauza dedusă judecății, petentul nu a făcut dovada că cel căruia i-a transmis dreptul de proprietate, figurează ca utilizator in actele mașinii.
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentului prin procesul verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, fiind reținută în sarcina acestuia ca urmare a procesării automate a unor probe foto de camera foto amplasată pe A2 Km 144 km +100 m, Fetești, Județul Ialomița, sector de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine intimatei, orice dubiu profitând petentului.
Coroborând proba foto obținută prin sistemul SIEGMCR depusă de intimată în susținerea procesului verbal contestat – fila 21 cu lipsa unei roviniete valabile depuse de către petent, instanța constată că autoturismul cu număr de înmatriculare_, a circulat la data de 08.08.2012, pe A2 Km 144 km +100 m, Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
Față de împrejurarea că procesul verbal contestat este susținut de dovezile în baza cărora a fost întocmit, raportat la faptul că, în cauză, petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestuia – nu deținea rovinietă valabilă la data constatării contravenției reținute în sarcina sa - instanța reține că actul contravențional în discuție este temeinic întocmit.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța reține că pentru contravenția reținută în sarcina sa, petent a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei conform OG nr. 15/2002.
Examinând sancțiunile aplicate petentului prin procesul verbal contestat raportat la dispozițiile legale mai sus menționate instanța constată că acestea sunt legale, fiind stabilite cu respectarea limitelor impuse de dispozițiile legale imperative privitoare la aplicarea sancțiunilor pentru contravențiile la regimul rovinietei, agentul constatator procedând la o corectă individualizare a acestora.
De asemenea, instanța are în vedere și împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost săvârșită pe o autostradă, prin circularea cu un autoturism pentru care petentul nu achiziționase rovinietă, nefiind diferită cu nimic față de alte fapte contravenționale de aceeași natură care au același grad de pericol social, aceleași urmări și care sunt sancționate în același mod.
Pe cale de consecință, având în vedere și dispozițiile art. 21 alin. 3 și art. 5 alin. 6 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că sancțiunile aplicate petentului nu sunt doar legale, dar și temeinic dispuse, apreciind că numai astfel poate fi asigurată finalitatea preventivă ce însoțește orice sancțiune, motiv pentru care nu se impune reindividualizarea acestora.
Având în vedere toate aceste elemente, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva procesului-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională introdusă de petenta K. F. C., cu sediul în G., ., județul CLUJ în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, cu privire la procesul verbal . nr._ încheiat la data de 20.08.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.11.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. / tehnored. IGC
4 ex. / 16.05.2014
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4501/2013.... → |
|---|
